Clasa a IX-a

lll

Clasa a fX-a
1.

Mulfimi

gi elemente de

logici matematici

1. tr'ormule de calcul

prescurtat
(a+b)'?=a2 + 2ab+b2;(a-b)2 =a2 2ab+b2;
(a + b + c)' = a' + b' + c2 +2ab +2ac +2bc;
(a+b)t =at t3a,b+3ab2 +b3
a, _b, =(a_b)(a+b);

=(a+b)(a, -aO+br);
-b, =(a-b)(a, +ab+b2).
2. Sume remarcabile gi inegalitifi
a3 +b3

at

l+2+3+...+n=9,
l+3+5+. ..+(2n-l)=n2;
!2

+22 +32 +...+n2

22

+42

-n(n+l)(2n+l)
6',

+...+(zn)2 -2n(n+l),(2n+l)

_n(qn'-t)

^,

J
13

+23 +33

' L 2+t)1'?.
)',

+...+n3_[z(n

Inegalitateamediilor.Fie n eN,
<

IJ;=

ar a2

3.

z)

ZSi

a,d2s...ta, elR.,

'li,*r'-'*^ =9:9+':!-.

an

Modulul sau valoarea absoluti

FieaetR, arunci

Proprietifi:

bl={''oY:'o
I l-a,dacda <0^.

t) lol>o;lol=o<+a=o;
z) lal=l_al;
z)

.
lo ul

= lal.lol;lul=fi,

o,

q J7 =lal;
s) la+bl<lal+lal;
O)

lol<c

Ai

c>0 <> -c<a<c<r

i1

liililllilili

ael-",

cf;

avem:

Egalitatea are

loc .:.at= o2 =...=

an.

t2l Bacalaureat

20 I

lol'-c e

l\

ct=

; Matemuticd M

-St-rrut

Or

(-*, -c]u[c' *);

inl

ca

sr llal -lall <la tbl < lal + lal;

q)
sau a=-b;

.f

l"l=ltlea=b

co

tO) lal+lal=0<+ a=b=0'

4. Parte intreagi 9i partea

frac{ionari

cel mai mare numir intreg mai mic

Fie
anum[rului a notat6la)'
ProPrietifi:
a eR. .

Dz

sau egal

cu 4

.I

-^+^ i-+-o,
intreagd
se numeste parte

ca

ca

.l

l)

[a]e Z,YaeR.;
Z) 1"1= aQ a eZ;

na

3) a-1.1o)<o;

l)

$ lo)<a<la]+t;

2)

5) la+tcl=fal+k,Vk eZ;
6) [,]=fnl=la-bl'1'

Norni*i

,-lrl

p(

Prin urmare. orice numdr real

Exer

ahi a notatd {c}'

a se poate scrie o =lo)* {'} '

se nume$te partea

fracfionar[

vil

Proprietifi:
1)

'di

0<{a}<l;

/.
I
{_.

Z) {o\=1QaeV';

rt

:) {r} = {y}<+x- Y ez;

$ {a+n\={a\aneZ'

5.

II

Mu[imi

Fie A 9i B doui mu(imi:

inclusl in mullimea B 'notatAc B '

B'
daci pentru orice x astfel inc6tx e A'tentltd x e
notat^A=B 'dacd' Ac B Si Bc'A '
'spunemclmullimile A qi B suntegale'
care apadin
. Reuniunea muilimilor i Si B este irutfimea format6 din elementele
lui I sau lui B.
AvB:{xl xeA sau xeB\.
apa4in
. Intersectia mullimilor A si B este mullimea format[ din elementele care
lui ,4 9i lui B.
AaB:{xl xeA Si xeB\.
apar{in
. Diferenta mullimilor A si B este multimea formata din elementele care

'

Spunem cd

mullimla '4

I
I

este

sau

Al

B={xl xeA si x*B\.

mulfimii

CrA={xl xe ESi xeA\'

. Produsul cartezian al mullimilor

A qiB

este

AxB={(', y) lxeA

Si y.-

B\'

i\

lui ,4 qi nu aPar(in lui B '

. Fie E o -.rt1i-. gi AcE osubmulfime a ei. Se numeqte complementara

E care nu aparfin mullimii '4 '
in raport.o *u-t-lirilu E ,*,rl1im.a eiementelor lui

'4

t1l

Clasa

aLt-d

| 13

C tnnliime Se nllnle$te finiti, dacd are z elemente, n e N , i1 caz contrar, se nume$te

infipit6. Numdrul de elemente ele unei muliimi se nume$te cardinalul mullimii, notat
carcl

A sau i,tl.

A gi B sunt mullimi finite q;i disjuncte, atunci

ctti't! {,.Awt B)=card A+cqrd B
Dac[ B este o mulfime finitd ;i Ac: B , atunci: card (B I A')=card B -card A
. Regula produsului. l)acd A qi B sunt doud mullimi finite. atunci
card \ Ax B)= cat'd A'catd B
O rnr.llJirnc zlcF. se nume$ie rnlrginitl, daca existd doud numere teale m,M pentru
careill <x<fuI ,'dxeA.
. principiul inducfiei matematice. Propozilia P(n) este adevdratd pentru orice numdr
. Regula sumei. Dacta

iE-:

-.

natural n dacd sunt verificate utmdtoarele condilii:

1) Propozilia P(rr) este adevdratd pentru n:0;
2) Dil presupur.rere a cd P(ri) este adevdratd pentru n:k, k N rezultl cd este adevdratl
pentru

tt:k*|.

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

valoarea de adev[r a propozi{iei: ,,Suma oricdror doud numere iralionaie este

'nirnrar irali<-rnal". (V. 2008)
*fr l,i. u. U. .. cl uumere ra{ionale. Demonstrati cd a b",12 c + drlT dac6 gi numai

lstaUititi

a=

c $i b = d. (V. 2007)
3: Cere nllmere naturale de 3 cifre au suma cilielor egal6 cu 24? (Y.2001)
"4.
Cltc l.lLrmere de pahu cifre se pot fonna cu cifrele 1, 2 qi 3? (v. 2007)
' 5. Deturminali elementele mullimri A = tx e N I l2x - 1l < 1)' (V' 2009)
Deteminaii mullimea valorilor lui r pentru care -4 ( 3x * 2 < 4. (V. 2009)
"6.
e N I l2x + 1l > 3}. (V' 2009)
-7. Iletermina{i mullimea A = tx
din mullimea{2,3,4,5} un numdr, acesta sd
ca,
alerg6nd
probabilitatea
Dctermina{i
8.
(Bac
2009)
112.
verifice egaiitatea 2n =
9. Dctcrmina{i mullimea A = {x,y lxz + y2 = i, x,y e Z}' lBac 2009)
10. Fie mullimea A : {1,2,3,4}. Determinali probabilitatea ca, alegind un numdr de
doua citie format cu elernentele mullimii A, acesta sa aibi cifrele egale. (Bac 2009)
da,:-a

11. ArStati cir rmrl{ime a {x e R.l (2m + \)x * m2 * nt = 0} are doud elemente, oricare
ar it trt jR. (V. 2009)
1f,. Dcrcrrlina{r in cite mocluri se poate alcatui un cuv6nt forunat din trei litere distincte
ale unui alfabet de qapte litere. (V. 2009)
tr3. Calculati probabiiitatea ca, alegAnd i.in element al mullimii t1',2,3,4j, acesta sd
vcr:ifice inegalitatca Ztt <. nt. (Bac 2009.1
14. Calculafi probabilitatea ca. aleg0nd un element n al mul{imii {1,2,3,4}, acesta sd

verifice inegalitatea 3n > n3. (Bac 2009)

15. Calculali probabilitatea ca, aleg6nd un element n al mullimii t2,3,4,5\. acesta
verifice inegalitatea n'z + tt < n!. (Bac 2009)

sd

16. Calculaii probabilitatea ca. alegdnd un element n al mullimii A:{1,2,3,4}, acesta s[

verifice incgaiitatea n! 5. (Bac 2009)
17. caiculafi probabilitatea ca, aleg0nti un element la mu\imii {-3,4,5,6\, acesta sd

verifici: inegalitatea

n(n.- 1) >

20. (Bac 2009)

16l

Aacalaureat 2016; Matematicd M-;t-nat

2. $iruri. Progresii
1. Progresii aritmetice

Un;irdenumererealeincareoricetermen,incepdndcualdoilea,seoblinedin adicd
progresie aritmeticl'
temrenul precedent adunat cu acelaqi numSr se numeqte
a,,.l=au+ r , Y't> i unde reR' este numit rafie'
'

ProPrietI{i:

l)an=Lt,r (/r - 1)r'.Vn 2l:21o,=L'#o'Yrt>

u'+aa'rl
'
?

3) S,, =--

2a'+(n-l)r 'n.vrl> l.
= ' 2

progresiei aritmetice.

4) a, + a,,:

ct,.

* a,,,t..',V

k>

s- fiind

2:

suma

primilor n tcmetli

ai

este egald cu suma

, adicf, suma tetmenilor extremi

termenilor egal depdrtali de cei extremi'

Erer

2. Progresii geometrice

Ungirdenumererealecuprirnultermennenul,iarfiecaretermenincepAndcu
acelaqi uumSr nenul' se numeqte
al doilea se obline din precedentul prin inmullirea cu
progresiegeometrici, adicdb,,,r*b,,'q,Yn> 1'unde qeR* esterafiaprogresiei'

ProPrietifi:
t
l)b,,=br.qn .Vn> l;

2)b,,2

=b,,,'b,,*,,Vn> 2, b,'>0;

:
.:

(,6,1-).q+t.
2)

5,,=),"' ,l -l'

n'h, 'q =1

3)b|.b,,:br.b,*-,,Vk>l,adic6produsultermenilorextremiesteegalcuprodusul

termenilor egal depdrta{i de cei extremi'

i

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

(Problerne din Variante Bac 2009)
i. Determinali tennenul al zecelea al girului 1"7 ' 13' 19' " '
2. Calculali suma I * 5 + 9 + 13 + + 25'
geometrice, qtiind ca ra{ia este egalS
3. Determinali al noudlea termen al unei progresii

"'

c, ] li Primul

termen este 243'

4.Calculali suma I + 3 + 5 + "'+21'

5. Fie progresia aritmeticd in care a3 = 5'ee

17' Calculali ae'

! as = 13' Calculali azoae'

6. Fie progresia aritmetic d (an)n tin .ut. dt = $i
qtiind cd an - a2 = L6'
(an)nt
7. Detetminati raiia rr.l ptogittli aritmetice
qi
az
2
= 4' Calcula{i suma
8. Fie progresia aiitmetic-a (i)n-tin care dr =
primilor 10 termeni ai progresiei'
2 bz = 6' Calcula{i b5'
9. Fie progre.iu g.o-.t i Ja 1bn1n , in care br = $i
qi az = 5' Calcula{i a7'
10. Fi; prigresia"aritmetici (o")i".rin care &r = 6
5 qi r = 3' Calculali as'
11. Fie prog.e.ia aritmeticd (o)^r, in care oz =
br
care
(
in
= 7 $i bz -- 3' Calculati ba'
12. Fie progresiu geometric6 i"i".t

i
1

Clasa a

3.
4.

Se considerl progresia geometricd

Sd se calculeze suma

incare

5.

llg

Sd se calculeze bu.

primilor zece termeni ai unei progresii geometrice

b,=4;i q=L.

Sd se calculeze suma primilor patru termeni ai unei progresii geometrice, qtiind

ralia este egal[ cu 3 suma primilor patru termeni ai progresiei este egal6 cu 40.

6. Si se determine primul
'1t

(b,),.r, in care bz =8 qi bq=32.

IX-a

este egald cu

termen al unei progresii geometrice

(b,),r*

ci

qtiind cdralia

{ ll surla primilor patru termeni ai progresiei este egal6 cu

85

64'

Testul3

1. Si se determine numirul real x, qtiind

. - i6{i.

x-2; x qi 2x+4

cE numerele

sunt in

progresie aritmetici.

2.
3.

Sd se determine
SE se determine

numirul natural x, qtiind cd l+4+7 +...+x=210.

primul termen al unei progresii aritmetice gi ra{ia gtiind cE

at+q=8

qi ar+au=17,

4. Si se determine

num[ru] real

x,

3x-l; x+3

gtiind cd numerele

gi

9-x

sunt in

progresie geometricd.

n, qtiind ce *]+!+...*]=zlt-(+l]

5.

Sr se determine num[ru] natural

6.

Sd se determine primul termen gi ra{ia progresiei geometrice gtiind

3. Funcfii.
Fie

ii

corespunde un unic element

Numim graficul functiei

Dacd

b4

$i

Proprieti{i generale

qi Bdouimulliminevide.Spunemcd

element x e A

cI bd=64

f :A +.8
f

(x)

eB

esteofuncfiedacifiecirui

f :A -+ B mullimea Gr={(a,f (o))l ae A\c.AxB.

este o func{ie numerici, atunci

G,

are o reprezentare geometricd

intr-un

sistem de axe coordonate.

Imaginea func{iei (sau mullimea valorilor func{iei)

---'ai'\.

ntleze

aro.

Imf ={yeB llxeAastfel incdtf (*)=yl.

Fie f :A -+ B SiM cA, NcB. Atunci:
f (M)={y.B llxeA astfel incdt f (r)=y}
prin functia

f A --> B este
:

se numegte

imaginea multimii

/.

/-' (N)={rlxe

preimaginea mullimii N prin functia

piin
sau imaginea reciproci a mullimii N
f.
1. Operafii cu funcfii
Fie funcfiile -f , g:D -+R, DglR nevid[. Atunci definim:
. suma func{iilor/gigeste tunctia (f +S): D -+1R., ("f +gXr)= f (x)+g(x).
. produsul tunctiilor/gi g este tunclia (f . S): D ->1R., (f . S)G)=
"f(x).g(x).
cxleze b

A si f

(x)eN}

. catul funcliilor/q i g, g (x)

se nume$te

* 0,Y x e D, este func{ia I

D+

R,(f),r,

=#

=16.

20 | Bacalaureat
Dacd

:A

2016: Matematicd M_St-nat

definiti prin

B 9i g:B

(g./)(

x') =

C suntdoui func{ii, compusa lor gof

s (-f (*)),Vx e A.

:A+

este

Compunerea funcliilor este asociativi, nu este comutativd,

are element neutru func{ia
identici 1n: A -+ A,lu(x)=a.
Funclia f :A -+.8 senumegteinversabilidaciexistdofunclie
g:B -+l astfelincdt
g".f = lo qi.f
lB.senoteazd

"g=

f-t.Arelocrelatia

f (x)=yex=-f-r(y).

2. Monotonia

funcfiilor
Fie f , g:D -+lR, DclR.. Spunem ci:
../este strict crescdtoare dacl yx*x2eD
cu xr<x, rezaltd,
.lfeste strict descrescdtoare

f (xr) <f (*r);

dacd Vx,xreDcu xr<xrrezultd,
.f (xr) rf d);
'lfeste strict monotond dacS/este

./este crescitoare

strict crescdtoare sau strict descrescdtoare;

yx,xreD, xrlxz,reztltd, (xr) <f (xr);

f
../este descrescdtoare daci yx'
xr e D , xr s x, , reztltd, (*r) rf (*r);
dacd,

-f

'lfeste monotond dacd/este crescdtoare sau descrescdtoare.

f D -+ IR., D c IR , nevidl, centratd in origine.

:

Observa{ii

l)

Suma a doud funclii pare (impare) este o func{ie par6

(impard).
2) Produsut (c6rur)a d-oud tunc1ii paie (imparel
.rt"'o n
Produsul (c6tur) a
de paritigi direrite..t" o nn"fie impard.
$oun^funcqii
3) compunerea a dou[
functii pare (impare) este o func{i. plra, iar dacd,func{iile
au
paritSli diferite este o funclie impard.

i.iii"i-u

Simetrii ale graficului

Fie f : D -+lR, DcrR. nevidi. Dreapta .tr=a este axr
de simetrie pentru graficul
funcliei f dacdf (a + x)=f (a-x),vxeD,astfer incdt
a - x, a + xeD.
Punctul M (a, b) este centru de simetrie pentru graficur
functiei dacd
(, + x)+f (a-x)=2b,VxeD, astfel incdt a _ x, a + xeD.
"f

Exercifii selectate din variantele oficiale

m,/(r) = logzx. calculati f (t) + f (4) _ f (2).
Z.Fief:R,-rR,/(r) =x2_3x*Z.Catcurafip.oA"rrif6_z).f(_1).f(0).f(L).f(z).
3. Fie tunc{iile f ,g,lt:R: Rdateprin (x)
f
= i + t, g(i)'= Zx *2,h(x)= 3r * 3.
.(g + h) = g'y y. tl.
1.
Jelncai rela{ia f
4. Fie functia f : (0, *o) + R,
/G) = 3r * log, r. Calcula{i /(1).
5. Determina{i punctele de intersec{ie ale graficirLi
/: IR + fr,'1ii1,71*) = Jr+1 _ 1 cu
axele de cocrdonate.

10.
11.

12.
13,
1 -1,

15.
16.

ti.
18.

Spunem cd:

./este pari dacd (*)= (_*),Vx

eD ;
-f
"f
.lfeste imparl dacd, (x)=_-f
(_*),VxeD;
f
'/esteperiodici deperioadd T dacdf (x +T)=f (x),yxeD. ceamai mic6perioadd
pozitivd, se nume$te perioadi principali.

(Variante Bac 2008-2009)

1. Fie tunclia f :(0-,_t*)

sc.

9.:

pa:

3. Funcfii pare, impare, periodice

Fie

6.:
i. 8.:

D_

l-

19.

20.

Exerci'
1.

)E

3.F

t
4.F
5.F

6.F
7.F
8.F

d"

9.A
10.A

11.D
12.F:

13.Fi
C

Clasa a tx-a

pada principald
p

Testul2

1.

feriodicS.

123

z,neJR
fui
I

Se consideri funcfia

/:lR-+lR,

f (x)=2x+1. Sd se calculeze

(s')+ 7 1t)+ y (t'?)+ y (23).

t
!

por tuncfiei

2.

Sd se determine domeniul maxim de definilie al

3. Se considerd funclia /:R.-+1R.,

a'*2a-7131=t4.
- t !i\

-]'
''-i"t'

4.

Fie tunc{ia

5.

Fie tunclia /:(0,oo)-+tR

6.

Se

/:R.-+lR, f

f (*)=-Zx+7.

(4=?YP.

,f

(*)=+.

/.

/:D-+lR,

Sd se determine

calculafi

t@=F3.

aelR astfel inc6t

f (i-f (1), vxerR..

56 se calculeze

consider[ func1ia /:lR.-rR, .f (*)=5x,

tuncliei

funcliei

f (t).1 e).....f

-2x+1. Si se studieze

(20t4).

monotonia

Testul3

1. Se considerd funclia /:lR.-+lR, f (x)=5x-2.

f (-z)+ f (-t)+ f (0)+ f (r)+ f (z).

2. Seconsiderdfuncfia

-:..

3.

56 se calculeze

f :{a),2,3}-+R, /(-r)=;{7.o.rr.rina}iimagineafunctiei /.

Determinali punctele de intersec{ie ale graficului func}iei

/:lR.+lR,

f (r)=b},

cu axele de coordonate.
Se considerd ftincfia
: IR -+ IR,

_.i--j

4.
/
f (*) = *. + 3x. Stabilili paritatea funcliei /.
5. Se considerd funclia /:R+R, /'(x)=*o +3x2 _2. Stabilili paritatea funcfiei
/.
6. Se considerd funclia /:lR-+lR, f (x)=-3x, +x-2. Studiali monotonia funcliei
/.

.t

4. Funcfia de gradut

-+ iR.,/ (*) = * + b; a, b eF*, a * 0 senume$te funcfie de gradul

Graficul funcfiei de gradul I este o dreapt[, de pantd a .

Funclia
r-

-r.

IR

Intersecfia graficului cu axele de coordonate sunt punctele A(o,b)

Monotonia: Dacd a> 0,/este strict crescdtoare.

Dacd, a< 0,/este strict descrescdtoare.
Semnul:

-i.

--

i iii

.:iinrl cI

-_1,

_.J({j.-J

unde sgn(a) este semnul lui a.

Punctul A(x,
"v) e

G/'aJ(x):

y.

$i

I.

B(-a,0)

Clasa a tx-a
127

5.

funcliile /,g:lR-+iR , .f (*)=5*+2, g(x)=3x_4.

Sd se calculeze
f (-r) + f (r) -g(-r)- g (r).
6. Se considerd funclia /:lR+lR, f (x)=ax+b, a, DeiR. Sd
se determine a qi b
qtiind cd .f (-2)=-9 qi (2)=t.
f
Se considerd

II

5. Funcfia de gradul
Functia /:lR-+lR,

f (x)=ox,

+bx+c, a, b, ceR,a*0 senume$te funcfie de gradul II.

Graficul func{iei de gradul II este o parabold de v6rf

iar axa de simetrie este

x=-*.

,(_*,_#),

Intersecfia graficului functiei cu rxa

;'1r').=li--{
-= --. ,: r .,/ , .

,:-i;aur.iline

Forma canonic[ a tunctiei de gradul rr esre

f 6= a(x.

Monotonia

Dac6a>0,

este strict descrescdtoarepe

strict crescatoare pe intervalul

:;:iine

.
sr-

Dacd a < 0

ieterflrine

.*

*)'

b1
intervalut(_*._
'

este strict crescitoare pe intervalul

Puncte de extreme

f(-t)=-1

reprezintd,

2;)$'

l- *,*)

strict descrescdtoare pe intervalul

ox

solu{iile ecualiei/(x)=0. Astfel, daciA>0, parabola

intersecteazd axa ox in
doui puncte distincte, daci A = 0, parabola este tangent
il axei ox , iar dacd a < 0,
parabola nu intersecterzdaxa Ox .

'; = -r. iisiili

[-

-,_*1

u,

a..*).

iL2a'I

' Daci a > 0 , funclia admite un minim in punctul *^, =-*

t,n--ljA

gi care are valoare

'

Daci a<0 , functia admite un maxim in puncful

-1.

-y*u

**=-*

A
-- 4i

este

Semnul funcliei de gradul

8(x)=2x+l'

.
.
.

II

Dacd A < 0, funcfia pdstreaz[ semnul lui a.

Daci A = 0, se anuleazi in * =
-

DacdA>0,

gi are semnu

llui a.

gi care are varoare

28

| Bacalaureat

20 I 6:

Matematicd M-St-nat

Observafii
1)

Fie

/:R.+lR.

Dac[ a<0 ,Imf

Dacd

t>0,

Imf

rerc
l

=[-#,-)

=(-o-,-h1

2)Dacd a>0, functia este convexd, iar daci a<0, functia este concavS'
3) Intersecfia dintre o parabold 9i o dreapt[ sau doud parabole se determini
rezolvdnd eataliaf (x)= g(r), unde (r) qi g(x) sunt ecualiile care reprezinti
"f

cele doui curbe.

Exercilii selectate din variantele oficiale

(Variante Bac 2008-2009)

l.Fiefuncliaf:[0,1]-+R,/(x)=-x2'Determinalimullimeavalorilorluil

* (

5x 5 1.
2. Calculali suma soluliilor intregi ale inecuafiei x2
m qtiind
Determinali
e
IR..
3,m
3. Fie /: m -r [&,/(x) = mx2 Bx
maximd a funcliei este egal6 cu 5.

ci

valoarea

4.Fie f tR -r R,/(x) = mxz - mx * 2,m E IR*. Determina\im gtiind c6 valoarea

minimi a functiei este egal[ cu 1.
5.Determinatix R gtiindce {xlx e IR,r2 - (m+2)xlrn* 1= 0} = {1}.
6. Demonsffali c6, daci 11 ste solulie a ecuatiei x2 ' 2008x * 1 = 0,
atunci x, +!= 2008.
'xt
7.Afla{im E R qtiindcl Gy,/:R - R,/(x) = x2 -mx +m- l estetangentdaxei Ox.
8. Fie tunclia /: IR' -r R,/(x) = x2 - 77x * 30. calculati /(0)'f (L) ""' f (6)'
9.Fie f zR' -+ R',/(x) = x2 *5x *m* 6' Aflatrivalorilem R'gtiindci
f (x) > 0, (v)x e IR.
10. Fie /:rR. + m,/(x) = x2 - 3x * 2. Calculali /(/(0)) - f (2).
.'.. '/(2008).
11. Fie /: IR -+ m,f (x) = x2 - 3x * 2. Calculali f (0)'f (L)
12. Detirminali o ecua{ie de gradul al Il-lea de solulii x1,x2, qtiind cd x1* x2 = 2 $i

X1X2: -J'
13. Fie f : IR -+ R,,f (x) = x2 - Bx -l

. Calculati distanfa dintre punctele determinate

de GJ intersectat cu Ox.
14. Fie

f:R.

! : -4

-+

R,/(x) = x2 - 6x *

5. Determina{i punctul de intersectie al dreptei

ct't G1'

Afla{i m G R. gtiind cd valoarea minimd a funcliei /: IR' -+ IR,

f(x) : x2 - mx * m -1 este egald "u -1.
16. Determinatim e R gtiind ci soluliile x1,x2 ala ecuatiei x2 - (2m + \)x * 3m = 0
verificd relalia x1* x2 * x1x, = 11.
17. Fie ..ru1iu i' + Z* - 5 - 0 cu soluliile xl si x2. Calculali xl + xl.
18. Fie /: IR -+ R,,f(x) : (mz - 1)x * m *1. Ardtali cd, f(L)
-;,(v)m e R..
15.

i_

Clasa a

3.

nimul funcliei

Se considerd

IX-a

l3l

f (*)=-*, +3x_1. SI se determine coordonatele

/. Sd se precizezece fel de punct de extrem este.
valoarea minimd func{iei /:lR._+lR, (x)=3x, _gx+2.
f

funclia /:JR-+lR,

punctului de extrem al funcliei

ul funcliei
rngent axei Ox
n

axel

4. Si se determine
5. Se considerl funcliile /,g:R.\{-U+IR,
/(x)=
/
(')
sd se rezolve inecuatia
, g(x) - , . n

O;.

6'

r axele

a,i

!+1.
-Tl

x2

).a e R*

- -_")
lor*o'+l este

x2

+x+2, S@)=Z(x+t).

sd se determine valorile reale nenule ale parametrului

rz pentru care graficul functiei
/:lR.-+1R., f (*)=*'-4mx+2m estetangent axei ox.

Iestul3
1. Sd se determine ecualia de gradul doi care are ridicini
rr =-3 qi xr=4.
2. Sr se determine coordonatele vdrfului parabolei asociate funcliei
/:JR_+IR,
f (x)=2x'-x+1.
3. S[ se determine coordonatele punctelor de intersec]ie are graficului
funcliei
/:iR -+R, f (x)=-3x, +8x*4, cu axele de coordonate.
4. S[sedetermine zeJR, qtiindcdgraficulfunc{iei

,f(*)=*r_zx+l

/:iR_+1R.,

=.r:

-6x+3

axa

5'

tangent axei ox.

Sr se arate cd pentru orice ,, e IR, graficur asociat funcliei
f (*)= x' -mx+m, +l este situat deasup ra axei ox.

IR

-+

este

JR,

6. Si se determine numirul rear m pentru care minimur func{iei

/:rR +rR,
f (*)=*'+mx+6 este egal cu 6.

6. Vectori in plan
-i

Regula triunghiului: Dacr A, B,

sunt puncte in plan, atunci vE +Ee
Regula paralelogramurui: tn paralelogr amur ABCD,

dak'iliilr1{l
-+

,2

are loc

_.(.

t]

ii

. ,-i- -r
--

CA
Fig.

'

Daci

este

rela{ia OM = )@e+ OAy

2'

'
'

vectorii

i qi i

Fig.2

mijlocur segmentului [AB), pentruorice punct

l-._

+4.

=ze (fig.r)'
iD =vE +ve $rg.i)

dinplan are Ioc

Xe loc Ai reciproca.

sunt coliniari dacd existd a erR

vectorul r., = oA

se numeqte

unic, astfel incdt

vectorul de pozifie

ar

puncturui

i = ai.

A inruport cuo

32 | nacalaureat

20 I

6: Matematicd M

-;t-nat

DacI

imparte segmentul IAB), itraportul

Dacd

estemijlocul segmentului

Dacd

este

k 'afltnci; =
*".fi;

,,
lABl, annci r-, = T

centrul de greutate alA'ABC ' atunci rG =

*i

i*rn*r,
--;-'

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

(Variante Bac 2008-2009)
BC'
i. ri. aanc echilateral, je centru o. Dacd punctul M estemijlocul segmentului
determinali numSrul real a astfel incdt AO -- aAM'
2. Ardtali cd, dacd AE = ZAe ,atunci c este mijlocul segmentului AB.
relaJia Vfi = z(eE + AF)'
Demonstrali cd, in hexagonul regtilatABCDEF'are loc
3.

4. Fie pdtratul ABCD, de centru O' Calculali OA

+ OB + OC +

OD '

5. Fie paralelogramul ABCD. Calculali AB + CD '

punctului
i. in r.p.*r .or,?*:l"ctele,A(1, 1), B(3,5). Determina{i coordonatele

din plan, astfel incdt 0A +

i. i, ..p.*r xoy
vectorului

oi

0B =

OC '

se considerd punctele

A(4, -8),8(6,3). Determinali coordonatele

+ oB.

g.Determina{irLm,gtiindcSvectoriii=2i+aiqii=3i+(a-2)/suntcoliniari.
coordonatele vectorului Sil + 3i'
9. Fie vectorii d : -3;; ij qi i = 5i - i.Determ-ina1i
unui triunghi'
10. Calcula!t gE +Et +Ti,qtiind cd A,B,C sunt vdrturile
oi + oE + oe =d.
11. Fie LABC echilateral, iar o centrul lui. Ardtali cd,
astfel incat 3OA - Soi = (q,F)'
12. Fie vectorii frd,-;;,Ofl(t,-z).Afta\i a,B 1R
13. Dacd

eE

+ zei = d, aflaii valoarea raportului ffi'

14. in reperul xOy se dau vectorii

lfr,Mrmijlocul

OA(2,-L),Ort(L,z). Aflati coordonatele vectorului

AB'

segmentului
-:--:i
o. calculali AB + AC 3AO:
15. Fie LABC echilateral inscris in cercul de centru
sunt coliniari'
37- qi fr-:
16. Determin a\im e lR pentru care vectorii = 2i *

-\mi

lT.FiehexagonulregulatABCDEFdecentruo.Ardta|icdAB*AF=A0.
ca l,E +Td =d,
Fie punctele distincte A, B, C,D, nu toate coliniare. $tiind
1g.

demonslrali cd patrulaterul ABCD este paralelogram"

Exerci{ii propuse

Fie tAnC Ai M, N, P mijloacele laturilor AB' BC qi CA'

Ardtali cF Vfr+EF+eil =O '
2. Fie patrulaterul ABCD gi M, N mijloacele laturilor AB qi CD'

l.

Ardtali

cd,

Mfr

=\1AC*m1
z\/

3. Fie vectorii i=ai+lj,l'=21-4j. Aflatri aeR aqa incetili.

4. Fievectorii a=i+*j ,i=-1+lj' Afla{i m eR aqaincet {r['

Clasa a

7. Elemente de trigonometrie gi aplicafii

se determine

IX-a 135

in geometrie

Cercul trigonornctric este cercul derazra 1, cu centrul in originea reperului cartezian

{to-"r

1)

4",*
.rt

A1.1,0)

r!

lil

!:rfli11rl

)
Ox *-axa cosinusurilor: Ov * axa sinusurilor

Proprietifi:
. -lSsirzx(1; -l<co.rx<l

'-i.r

.:
-

ii

c16,-2).
r).

LE*=Vfr.

2).

':-1

AC,

Formulc filndamentale. Reducerea la primul cadran:

. sin({'-a)-cosd I cos({ _ a)=sina: tg({ -a)=ctga: $g(+-a)=tga.

-'2
-'2
2
2
*
sin(a a) = sin a ; cos(tr - a) : - cos a ; tg(tr - a) = -tg a ; ctg(tt - a) = -ctg a ;
sin(;r+a) = -sin a; cos(n+a)= -cosd;tg(tr+a)=tga; ctg(lr1-a)=ctga;
sin(2r -- a) = -' sin a : cos(2 tt - a) = cos d ; tg(2tt - a) = -tg a ; ctg(Zr - a) = -ctg

' sin(a !b) : sin n'cosb t sinb'cosa ;

cos(c 1- b) = cos a' cosb + sin a' sinb ;

tca+tcb
tC.(u+t1\--:-'L''
-.,\-'--'
l;tga.tgb
. sin2a= 2sind.cos a: tg2a=:'gl ,cosla*0,cosa;e0;
l-tg'a
cos2a : cos2 a -sin? a : l-2sinz a = 2cosz a-l ;
. sin

tului MA
MB

i=4-i+mj sdfie

l);

. si#x+ cos2x=1 :
' .sit(r+ 2ktr)= 5in1,y k eZ; cos(x+ Zkr)=gs5g,Yk eZ
' tg (x + k n) = tgx,Y k eZ; ctg (x + kE) = g1g*,Y k eZ ;
' sirt (-x) : - sin x; cos (-x) : cos x; tg (x) = - tg x; ctg (-x) = - ctg x.
tr

o^

rv

l';

_.

t)

C(0,1). Sd se
: al triunghiului ABC.

3a:

.a
.t'

sll"t-

3a: cos a (4 cosz a -3\;

l-cos2x cos-, .T : -----:l+cos2x
;
i

sin a (3

4 sin2 a); cos

22

1-cos2x:2 sin2-r,' I *ces 2x:2cos2r;

. sincz+sinb =2rino*b
sind-sinD

2222
"oro-b:

=2rin'-b.o,o*0,

36|

Aacalaureat 20I6; Matematicd l,[-st-nat

a+b a-b

COS4+COSD=ICOS-COS-l

tga+tgb, =
.

cosd-cosb =-2sina*b sina-b

22

sin(a

tb)

22

.1 :[cos(a
2

2.in

-D) - cos(a + b)];

4.Calc
5. Afla

-1

6. Calc

7.Calc
8. Afla

sina.cosb = :[sin(a -b)+sin(a +b)];

2'

2.

A,

3. ln tri

cosa.cosb = :[cos(a -b) +cos(a +D)]

. sina -

(Variar
1. Cals

cosd.cosb'

sin 4 . sinD =

Exercitii

2ts,9
--o2
t+tg'!

-'

: cosd

9. Calc

l-ts'!
-o

2ts!
2 rt,-a= -'82 :ts.g- l-cosa ?' " 2 sina
t+tg'!
l-qz
'
2

sina
l +cosa

10. Cal

11. Del

12.Cal

t.igorlmetriei in u"r;.,'n.
"te
Considerim MBC culaturile a = BC, b = AC, c = AB.
Teorema cosinusului. in orice MBC, au loc relafiile:
az =b2 + c' -2bccos A;

13. $tii
14. Det

b2 = a2 + cz -2accos B ;
c2 = a2 +b2 -2abcosC, de unde

17. Del

Aplicafii

cosl= b2+c2-a2:

2bc

cosB

-a'+c'-b':
2ac

Teorema sinusurilor. in orice

MBC,

cosc

,4 _b-hu _a.ho _c.h"

n"nrr__1__2:2,

are loc rela{ia:

2'

a'b'c

,,^A_BC

Dacd,

MBC

este dreptun ghic, A^n

Dacd

MBC

este echilateral,

, =+

,,G
Aonrr=7.

Exercifii
.

1. Fie

2.

Calr

2(a2

+ c')-* b'

4.

Fie

5.

Calr

10.Det
11. Fie

Lungimea medianei
2

A{l

6. Calr
7. Fie
8. Fie
9. Aflr

4R

_; tn; _
t,..r 2(b?+c=)-at
"4

16.

3. Cal

/ _b-csinA _a.csinB _a.bsinC

:
n"nrr____T__
Z
2 ,
A^rrr=@,unde
p -a+b+c.
,

Afl

18. Det
19. Cal
20. Afl

-a'+b2-c'
2ab

ab
R este raza cercului circumscris MBC
=
.c sin I
sin,B= sin C =2R.unde
f,'ormule
-pentru aria AABC

15.

2
'rffi"=

2(a2

+b')-c'

12.Ca)

clasa

Clasa a X-a
Multimea numerelor reale

1.

Formule de calcul prescurtat

(a+b)'? = a2 +Zab +b' ; (o -b)' = a' -zab +b'

=i)

(a +b + c)2 = a' + b' + c2 +2ab +2ac +2bc;

1'0), Q(a,m).

(atb)3 =a' t3a'b+3ab2 +b3;

a' -b' =(a-b)(a+b);
a3 + b3 =

a' - b'

(a + b)(a'z

= (a

ab +

- b)(a2

b' );

+ ab + b'z ).

Sume remarcabile 9i inegalittrfi

l+2+3+...+n=9!,
1+3+5+.. .+(Zn-l)=n' ;
. n(n+t)(2n +l)
1' +2" +3' + "'+n' =t--?22

+42 +...+(2n)2

12

+32

=49{.f{9,

:4v)

+...+( 2n-l)2

1'
J

riL +23
tL +33
tJ +...+n,
t..,t,.
=l
-l

),

2 Sia,ar,...,4,

uu'-

- ar+ a2+

-r

Jl*l

...+

lR*,

an

at q2

ao

Egalitatea are loc

n(n+t)1'

Inegalitatea mediilor: Fie z e N, n >

;-m-3.

tuncliilor

at = az = ...= a,

Modulul sau valoarea absoluti

Ei

Fie a

eR., atunci lo'={o'd",* : : :

l- a,dacd a <0^

Proprietdti:
5i raza cercului

1)lrl> 0; lal=s

q =Q ;

2)lal<c ec>0<+ -c 3 a< c

o a ef-c, cl

:) lol = l- al; +) lal>ce ae(-,-, -cfvlc,.o); 5) lo'bl =lrl

e) lal =

lola

;r

la+bl. l,l *
lal+lal
a = b sau a = -b I 10) lal+lbl =0e a=b=0

q^[7=lal;8) ll,l-lbll <latbl<

lal'

|fl
lul, o+o;
.

=]if

x-a

l4l

421 Bacalaureat

Parte

Matenaticd M-;t-nat

2016:

intreagi

fracfionari

gi partea

numir intreg mai mic sau egal cu a

parte intreagd a numirului a , notatd [a] . Proprietifi:
Fie

a e R. . Cel mai mare

se nume$te

l) laleZ,VaeIR;
2) lal=qeaeZ;

3.

Cel

4.

DE
a)

3) a-1.1r7<r;

$ lal<a<a+l;

5.

Cal

5) [a+ft]=[a)+k,YkeZ;
6) [a]=[b]=+la-bl<t.

6.

Csl

7.

C8

Exerci(ii seleetate din vrriantele oficiale

Prableme din variantele de Bac 2009
1. Determinali a 2008-a zecimalB a num6rului 0,(2857L4),
2. Calcula[i suma 1

* I * # * ai * *

3. Calculati log2(tg 45") + log2@tg 45").

4. Determinali numerele reale a gi b pentru care (a
5. calcula{i

tog24*

f1)-t
'\2/

6. catculati

(;)-' -

9. Cr

- g)2 + (b + Z)z = a.

1I.C,

7. Dupi o reducere cu l0o/o un produs costd 99 lei. Determina{i pre{ul produsului

inainte de reducere.

flSt
a)

V6.

- 'E.
\27

8. Calculafi log2 3

&ci

12.C-e

a)

rofr'r.

E}+tg'r+ ... +lg* = -r.

10. Calculali log35 * log35 - log3 10.

13.Ca

9. Verifica{i egalitatea:

11. Comparali numerele 22

a)

qilog232.

# - #,.t,. natural.
13. Demonstra{i cd numdrul W - rln + 2/3 este natural.

c)

12. Demonstrali cdnumdrul

14.AI

15. Calculali log3 * log3 * ...* ,ot,

f
i
i.
16. Calculali

0-' - 1og5 25.

-log2 30 =

- +.

19. Ordonali crescdtor numerele a

20. Demonstrafi cd

(t +

'12)'

c)
15.

17. Ardtalicd.log2 5 + log, 72

18. Calculali Vq

a)

+ (1

,12 Si b

1.

r6.Al
17.Ar

ffi.

VZ)' .ste numdr

Exerci{ii propuse
r. calculali' (g')' -l(_z')]' -(-5')'.
2. Carcurali, (3) ' _.lr+) '.(-;) '

natural.

1E.tu

19.tu
20.Ar

2l.At

Clasa a

Sd se calcule

ze logrl+bgr]+...+foe,

verifice egalitatea: f"s,

5"

S[

se

6.

Si

se demontreze

X-a 145

{.

s+*(])-'-logr

2=lg100s

cd logrlg6=2(a+l), unde a=logr2.

2. Func{ii qi ecuafii
Fie ,4 gi B doud mullimi nevide. Spunem cd f :A -+ .B este o funcfie daci fiecirui
element x e A ii corespunde un unic element f (x) e B .
Numimgraliculfunctiei f :A -+ B mul{imea Gr={a,f(o) laeA\c.AxB.
Dacd

este o funcfie numerici, atunci

G,

are o reprezentare

geometrici intr-un sistem

de axe coordonate.

Imaginea funcliei (sau mullimea valorilor func{iei)

Imf ={yeB llxe Aastfel tncdtf(r)=y}.

Fie f :A -+ B qiMc.A,NcB.Atunci
f (M\={yeB llxe Aastfel tncdtf (x)=y} senumegteimagineamullimii Mprin

1l

fimclia

/.

/-r (N)={rlx

Si

f (x)eN}

sau imaginea reciproctr a

1.

se nume$te

multimii N prin

preimaginea multimii

prin funclia

/.

Operafii cu funcfii
Fie functiile .f , g:D ->1R., DclR nevid6. Atunci definim:
. suma tunctiilor/qi g este tunctia (f + s): D -+ lR, (f + s)G): f (x)+ g(x).
. produsul tuncliilor/qi g este tunctia (f . s): D -+ lR, (f .
s)@) : f(x). s (x)"
. citul funcliilor/9 i g,

r)=1og, (x+7)-

f :A -> B este

Dacil

definitd

g(x)* o,YxeD,

este

func{ial: D

-+lR,(f),rr=#

:A -+ B gi g:B -+ C suntdouSfunc{ii,compusalor g"f :A -+ C este

prin (g.,f)( *) = s (f @)),Vx e A.

Compunerea func[iilor este asociativl, nu este comutativ[, are element neutru funclia

identici ln: A -> A,ln(x)=x.

f :A -+ -B se numeqte inversabili dacd existd o func{ie g:B -+ I astfel inc6t
g"f :le qif "g=lr. Senoteazd f-'.Ar"locrela{ia .f (*)=ye*= f-t(y).
2. F'unc(ii injective, surjective, bijective
Func{ia f : A -+,B este injectivl dacl 9i numai daci este indeplinit[ una din condiliile:
I ) Pentru orice x,, x, e I astfel incdt f (xr) : f (*r), rezultd x, = xr.
2) Pentru orice x,, x, e I astfel incdt x, * xr, rcntltd f (*r) * -f (rr) .
FuncJia

'-rz).
ste numdr natural.

3) Pentru oiceyeB, ecua{ia -f (r)=y are cel mult o solu{iexel.

4) Orice paraleld dusi la axa Ox printr-un punct al codomeniului intersecteazd, graficul
functiei in cel mult un punct.

461 nacalaureat 2016: MatematicdM pt'nat

f :A -+ B nu este injectivil ariltdm c5 exist[ xvxreA

(*r).
ctr xt+ x2 Si
"F(x, )= f
o Dac[ / este monoton[, atunci / este injectiva. Reciproca nu are loc.
Functia f :A -+ B este suriectivi dac6 9i numai daci este indepliniti una din
Pentru aardta cd

condiliile:
) Pentru orice y e B, existd x e
2) Pentru orice yeBecualia
I

(x) : y'
are cel putin o solu[ie'

astfel incAt

f(*)=y

4. Funcfia putere
4.1. Functia patcr

Fie a, DelR+

3) tm1=9.
4) Orice paralel[ dusl la axa Ox printr-un punct al codomeniului intersecteazi graficul
functiei in cel pufin un Punct.
o Pentru aardtacd f:A -+ B nuestesurjectivlar[timciexistl yeBastfelincdt

, y*

(x).
Funclia f : A -+ B este bijectivi dacd 9i numai daci este indepliniti una din condiliile:
l) / injectivi 9i / surjectivi;
2) pentru oice y eB, ecuatia f (x)= y ate o unicl solu[ie;
3) orice paraleld la axa Ox dusi printr-un punct al codomeniului intersecteazi graficul

pentru orice xeA

"f

func{iei in exact un Punct.

Observafli:
1) Daci / este injectivi gi ecua{ia f (x)= y xe o solu{ie, aceasta este unici.
2) Surjectivitatea funcJiei asiguri numai existenfa solufiei.
3) Dacd f Si S sunt injective, atunci g";f este injectivl.
Dacd f gi g sunt surjective, atunci g o;f este surjectivi.
Dacd f gi g sunt bijective, atunci g".if este bijectivd'
4)Dacd gof esle injectivd, atunci / este injectivd.
Dacd g " f este surjectivi, atunci g este surjectivd.
Dacd gof estebijectivl, atunci f este injectivi qi g este surjectivi'
Func{ia f :A -+ B este inversabili dacd gi numai dacd este bijectiva.
Inversa functiei o determinim din condilia de surjectivitate f (x)= ySe noteazd

.f-' , B -+

9i

f '.f-' =1, $i f-'

3. Funcfii pare, impare, Periodice

of

=le'

Fie /:D-+R., DclR , nevid6, centratd in origine. Spunem cI:

./este parl daci f (x)= f (-x),Vx e D ;
./este impari dacd f (x)=-f (-x),VxeD;
./este periodici de perioadi T dacd f (x +T)= f (x),Yxe D .
Cea mai mic[ perioad[ pozitivd se nume$te perioadi principali'
Observafii
1) Suma a doui funcJii pare (impare) este o func(ie par[ (impari).
2) Produsul (cdtul) a doui funcfii pare (impare) este o functie par6'
Produsul (c6tul) a douS funclii de pariteti diferite este o functie impar6.
3) Compunerea a dou[ functii pare (impare) este o funcfie pard, iar dac[ funcflile au
paritdli diferite este o functie impard.

Dacd,

a>1, a'

Func{ia

/:R

Proprietifi:
. / este pari

./
. ;f
./

este conr

' ;f

este conr

este strio
este strio

12. Funclia radio

Fie a, be(O,.

\\lV

=a; 2l

,ttT=#,u

q'.la^k =417

TGm=1
Dacd,

m, neN

<lo<<lb

ea,

Functia/:[0,

Dacd n este ir

Proprietlfi:
a) dacl n este
. graficul

lui/

. /(x)2o,v.r
.jfeste strict

./este

cr

concavi

b) dacl zeN,
. graficul lui/

./este strict cr
./este concari
. graficul este:

clasa

x-a

4. Funcfia putere, funcfia radical, funcfia exponenfiari gi funcfia logaritm

4.1. Funcfia putere cu exponent natural

l) a^ . an =a'*n ,
2) a^ : an =a'-'i

Fie a, belR*,m,

l)(o^)'=a")
zQ.Atunci: 4)(a.b)^ =a^.b*i

't(t)

gra{icul

astfel inc6t

graficul

6)

a-'

=#,

=J-'

a)1, e'<a" em<n, iar dacda<l ,afilncia^ <a, em>n.

Funclia /:R+lR,/(r)= *',n eN* senumeqtefuncfiaputere degrad, n.
Proprietlfi:
. f estepar6pentrun pargi f esteimpardpentruzimpar;
Dacd

. ;f

este strict crescitoare pentru

n impar;

'/

este strict crescdtoare pe

*)

./
./

[0,

este convexi pe IR pentru

este convex6pe

[0, .o)

gi strict descrescdtoare pentru

impar;

n pa\

qi concavipe

(-o, 0] pentru n par.

4.2. Funclia radical

Fie a, De(0,+o),
l)41

a' = a;

z, n eN*.

Atunci:

2)a,lab = ab;

t)\E=#'b*o; g\17 =al;

il'+la*

=d7, v&eN*;

TJ;IG

=W.8,

af{<la =,<la;

unde

c'=a'-b.

Dacd m, n e N*, numere impare, atunci pentru a, DeiR proprietitile rim6n valabile.

o , <t;JZ =1a l, Va e R.
Func{ial:[0, oo) -+ [0, -), f (*)=<li,n eN, n>2, se numeqte funcfia radical.
<li

<<16

Dacd n este impar, /:R.-+JR.,/ (*)=<li

Proprietifi:
a) dacd n este impar:

t
cd functiile au

se numegte funclia radical de ordin impar.

. graficul lui/intersecteazd, axele de coordonate in origine;

. f (x)20,Yxe[0, .o) 9i /(x)<0,V;re(-co, 0];
.lfeste strict crescitoare pe IR.;
./este concavi pe
[0, co) gi convexd pe (-o, 0] ;
b)daci n e N,n)2 gi x20:
. graficul lui/intersecteazd axele de coordinate in origine;
.lfeste strict crescdtoare pe
[0, *) ;
./este concav[ pe
[0, o) ;
. graficul este strict deasupra axeiOx.

147

4811

4.

Aaralattreat

2016: Matentaticd

qt-nat

3. Funclia exponenliald

Functia

/:lR
Proprietifi:

[0, .o),/(x) =a" , d>0,

a+l

se numegte

funcfie exponen(iall.

a>l,f este strict crescdtoare pe IR' ;

O<a< 1,/este strict descrescitoare pe iR ;

Dacd:

. Dacd: a>r,atunci lll:\li]ffiX:3,

o<a<

1, atunci

.
.
.

{Il:):\:,iffi;:3,

lfeste bijectivd;
;feste convex[;
dacda>l ,axa Ox este asimptotd spre -@;
0<a< l, axa Ox este asimptotl spre +o .
4.4 Funclia logaritm
Fie a>0,a+l qix>0.Uniculnumdrteal y cuproprietateacd av

:-.
:--.

=I

senumeqte

x inbaza a,notat logox.

Proprietlfi: Fie a, b>O,a, b+l,x, Y>O.
l) logox=Y<3x=aYl
logaritmul numErului

2) at's" =

D.

)c;

log,a=l;
4) log,l=0;
5) log,x+ log,y=log,(*' Y);

3)

6)

R.

F.:

log,x- log"y=log,j;

-:ii

7) log,a'=x;

--a-

8) log.xP = plog,x;

9) los

"x

=ffi-

formula de schimbare a bazei;

t0) tos,b=fiV;

5.i. E.t

ll)log,*=-br"*.
Ir

Notim: lgx:logrox - logaritmul zecimal al lui x;

lnx=log"x - logaritmul natural al lui x;
formula de schimbar

e abazeise poate

Funclia/:[0, "o)-+lR, f (x)=tog,x,a>o,a+1,

Proprietlfi:
' daci a>l , attncifeste strict crescitoare;
0<a< 1, atunci/este strict descrescitoare;
a>l,festeconcavd;
dac[
'
0<a< 1,/este convexd;

-.-,

i-

scrie
se

-.-. EL

log;=PA=W
tga lna

nume$te funcfia

logaritmici.

5.6. Et;,
Da

:::

ctasa

rr niiaiE"

axa Oy este asimptotd verticalS;

dacs a>1, arunci

'''

.
U<a< I, stuncr

0<.r<l
{1"1']'9'
1*:
>
dacd
.r > I
0.
[/t,r)
ilt.r)>0.daca0<,r<1
i".'
.

Il

(x) < 0. daca

.r > I

Func{ia logaritrn este inversa funcliei exponenliale, graficele lor sunt simetrice
fai6 de prima bisectoare.
5. Ecualii
5.1. Ecualia de gradul

Ecuafia ax + b =0, a.
5.2. Ecualia de gradul

Ecualia ax'+bx+

: .-::l;sial

.
.

be

R., a +0

are

solu{ia
,a unicd

x: -4

II

c:0, a, b, ce R, a*0

doud riddcinireale Eidistinctc

doul rid[cini reale

Ei egale x,

nici o rlddcind reala daci

r , --!#
au

=-*

A<0

are'.

dacd

daca

A=0;

+bx* c=a(r
ax2 + bx + c:0.

Descompunerea binomului ax2

sunt rlddcinile ecua{iei

Relafiile lui Vidte. S=.r,-.r.

Formarea ecuafici de grad
r-rr $i P:nr.r".

A>0:

- Jr)(r-.tr),

unde x,,x,

c
rt - =7'
=-L.
"r:
o P="

ll

cind

se cunosc

soluiiile sale:

xt

Sy + P=0.

unde S:-r,
5.

i. Ecualii iralionale
Rezolvarea unei ecualii de tipul

I.
II.

JKi

:g(x).

xe D, presupune:

stabilirea condiliilor de existenld;

eliminarea radicalului prin ridicarea la pdtrat, respective la puterea n.
a ambilor termeni ai ecua[iei;

III. verit-rcarea soluliilor.

5.4. Ecua{ii exponenliale

p3s5 ,li.t) =b, a>0, a+l si b > 1, atunci .f (x):log,,b

Dacd, a/(') -as(a), a>0,a+1, atunci ./(.r)=g(x).
5. 5. Ecuuyii logaritmice
Se vor pune condiliile de existen[d:a>0,a = I qi /(,r) >

:" lilnrle

'

#..

5.

0.

tog,.f(x)=log,g(r). a>0,a+1,.f (r), s(r)>0, atunci ./ (*):sO).

Dacd /og,,,,g(.r): b,.f (x)>0,,i'(r)+1pi g(x)>0, atunci s(r):./ (r)o

Dacd

6. E cualii trigon ometric e

Daci sin r: a, a el-l.t] pentru a determina valoarea cos/ folosinr identitatea

sintl+cos'1=1.

x-a 149

52 1 Bacalaureat

Toctul2
1.

2016: Matematicd

l{-qt-nut

i\c

'"'

Sd se determine domeniul

maxim de definifie al funcliei /:D-+IR.,

O:.

f (x\ =logr,., (lx' - +41.

2.

'xx' cI x+1=5.

Stiind

Sd se

\um!
calculer"

*'+\-3,

xe

Binon

1R.*.

3. Si se determine solufiile reale ale ecuafiei 4gx+2 -'7x2+s.

4. SI se deterrnine solu{iile reale ale ecualieiJl x-12 = x.
5. SI se determine solufiile reale ale ecuafiei log, (5'-a)=0.
6. Si se determine elementele mullimii a= {x eZ /l3r + 2l < I U .

t-

3. Sd se determine soluliile reale ale ecuatiei

J(x'-A;+Z)=.t*t.

4. Sd se determine soluliile reale ale ecuafiei

9'-4.3.'-3=0.

6.

Cl s:

"

. S-:
oS:

Exerci[i
{\-a---"
1, -{:l

eleri::
I C=-

3. Rez

4tlr>1
r- +i

Sd se cletermine solufiile reale ale ecuafiei 3rrg'rr-r)

Terrn

Testul3
1. Sisedeterminedomeniulmaximdedefrniliealfuncliei /:D-+1R., f(4=Ji-S**.
2. Si se determine ecua,tia de gradul II, cu rid[cinile reale x, $i rz qtiind ci au loc
rela,tiile 4+.r2=8 qi x,+x, =-2.xr'xz.

5. S5 se determine solu{iile reale ale inecualiei

F::

-1-

27'

4.

Ca'.

5.
6.

Al:
Ci:

t r./. i1,i.

3. Probleme de numirare qi combinatorief,

8. Ca.
9. Ci:
10. c.

Fie I o mui{ime finiti cu n elernente gi l: e N, 13 k {n. Se nuuregte permutare amullirnii A orice mullime ordonatd care se poate forma cu elementele sale. P,,: n!
o Se numesc aranjamente de n luate cite k orice rnullime ordonati din l: eletnent,-:

lui

ale

11. C:

12. D,

.,1

unei

,- n!
" \n-k)l

Se numesc

din

k
7k

combinlri de n elemente luate cdte

orice submullime a lui ..{ fonnati

elemente

", -

nt
Orrr, _

A:,

*- i

Formula combinirilor complementarc: C:

C;-o

13. C,
14. \',
15. AI
16. C:
17. Rt
18. Rr
19. in

20.

Formula de recurenfi a combinirilor: Cj : Ci,-, + C|-i

Fie I o mul{ime cu rt elemente gi B o mullime cu n elemente. Aturtci:
l) Dacdn <lz,numSrulfuncliilorinjective f :A -+ B este A|,.
2) Dacd tn= n, nnmdrul funcliilor bijective J" : A -+ B este P,,.

c;

3) Dacd n<m,nLrmdrulfunc{iilorstrictcrescdtoare/descrescEtoare ./':A -> Bestc C'il

Exercifi

1.

De

2.

Ca

Clqsa a

4) Numirulfuncfiilor f :A -+ Beste n^ .
Obs.:Daci,l este o mullime cu n elemente, numirul submulfimilor
Numirul submulfimilor cu k elemente, k<n aleluj A este C!.
Binomul lui Newton
Fie a, beiR gi n eN. Atunci:
(a + b)'=Cla'+C)a*'b +...+Cib'
Termenul de rang k: 4*, :gkon-k6k - termenul de rang k, k =0,n.
Cj

o
.
f g)=JJ
cI

-sr++.

au loc

se numeqte coeficient

sale este

x-a lS3

2'.

binomial al termenului Tou.

+C)+...+Cil

Suma coeficien(ilorbinomiali: Cl

=2n

Sumacoeficien{ilorbinomialiderangpar(impar):

C)+C)+...:C:+Cl+...:zn-t.

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

(Variante Bac 2008-2009)
1. Aflati n N* astfel incdt numdrul subunitililor cu 2 elemente ale unei mullimi cu n
elemente s[ fie egal cu 6.
2. Calculali c?o

C3.

3. Rezolvafi ecua[ia

4.Calculali

toricf,
permutare

sale. Pn: r/
rdin ft elemente

lui

h-Ci.

11.

Calculati"*r'l.
,Ai

12. Determina(i numdrul segmentelor orientate nenule, care

unei mullimi de 4 puncte din plan.
13. Calcula{i C;s - Cs3

+ C; + Cl =

2a

f :A -+ Beste C|-

pot forma cu elementele

Calculafi 0! + 1! + 2! + 3!.
Rezolvali inecua{ia C{, < Cll',x N, x

>2

Rezolva{i inecuafia 2C; < n * B,n N,n ) 2 .

in cAte moduri se pot alege doud persoane dintr-un grup de 6 persoane.
Calcula[i Cloo, - Cloo, - C)oor.

Ererci{ii propuse
1. Determinali neN pentrucare 1!*(I11)l=rs.
(n-l)!+nt' 4'

se

15.Arita{icdC!+1=3!.
16.
17.
18.
19.
20.

,:.- ci:

Z1t

5. Afla1i c6te numere de 3 cifre distincte se pot forma cu cifre din mullimea {1,2,3}.
6. CAte numere de 3 cifre exist[, cu elementele din mullimea {1,2}.
7. Atlali n C N din ecualia Cfl + C] = g.
8. Calculali C| + C|.
9. CAte submullimi cu 2 elemente are mul{imea A = t7,2,3,4,5,6}.
10. Calcula{izcl
A3.

14. Verifica{i cd: C!

format[

! =6-

l.

calculari:

(n+l)!+n!
(n +2)l

56l

Aacalaureat 2016: Matematicd

$t-nat

4. Geometrie analitici
in reperul xOy , frecare punct M (x,

y)

este determinat de

vectorll de pozilie

OM=xi+yj.

yr; gi B(.r, yr), atunci 7E

7E=Gu-xn1i+(yu-y)j.
. Lungimeavectorului 7E este ll*ll =
Dacd A(*o,

Dacd

;.;
.

v:xJ+/r./

.l-ii

v=xzi+)'zj,afunci tt'l'=.Yrx2-r"f

$i

i-r'"9i tittll= xr' *

Y,

.o,(fr)=ff$P
\ /
*y,r.J.*r, n/,,

Vectori perpendiculari:

>

!,

ia,ouca

cos

licr a'i=0 e
Vectori paraleli: illi o lt = !'
li

(,fr ), o .* (,1;).

. ecuafia dreptei AB este

x,l

qi yv

l-

8.

.,-

9.

:^-.

10.

I1,

:.

Lt._.r :.

,1-1] = !o-!.t
:l'-',1
xn-x.,t

'

13.':'

. distanfa dintre punctele A qi B este.' AB=iG{r.,)'*0'r-;T

. mijlocul M al segmentului [lBl, are coordonatele

=L?

-_-

(r..:-:

b-)t.
xa

+.

xtxz* y,y, =0.

B(xr, 1,.r). Atunci:

. panta dreptei AB este 7n =

:
_-_

{--

x2 lz

Dreapta in plan
Fie punctele A(x,1, !,e)

1I.
I

:--

,lrr,

*,

.-

_:

Ererc-iri

reprezinti produsul scalar'

(fr ). o = (fr

cos

sau

^K;#.,.3{j:;\'
din planul.ror., atunci

lflil=",ft;rf , a..i
o,"a

)tt--v.,)

i(*,, y,) sii(xT yr) sunt doi vectori

=lpll lfli.cos(aiv)

Dacd

1*u-x.a,

L!

=**

-.-

i.l,

a'

l'!

--

15.

-,

punct

Punctul

,,

il*,

care imparte segmentul

fr1*,; t,, = fi1!

. ecua(ia dreptei ce trece prin

Daci

dreapt

Fie clreptele:
Si

cl

arcecua{ia

d;

IAB), in raporlul /r

fi1t

ffi=t

are coordonatele

+c =

! -! .f

rll(x

.r, )

0, atunci panta este ,n =

-l'-

este

t7.Fi
d:2x

sin(x+2kr):,\inx,YkeZ; cos(r+2kn)=.r.r, VkeZ a\1;+h'y +c, = ii

d"'. arx+b,y+cz=0,

atunci:

16. in
d2:x

a celo

u.

qi are panta

ax + by

18. in
incdt.

19. A
20. Fi

clesa

x-o

157

a. b.
o m,r, = nt.t :
;=-;
21d, t i1- *rir,, ',r.,. = . t,

l)

il,l:d. o

3)

coincidecu d, o!]--

? ='tc'1
o, o.

Distanla de la punctul,.l(xu,.l,r) la dreapta d

lrrx.+"bv.+cl
l(,1.J)=' 'l , ',
la'*b'

: ax*

by + c =

este

L.

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

(Variarrte Bac 2008-2009)
I.l)etermina{i ecua{ia dreptei care trece prin punctele

-!*

A(2,-l),8(1,,-2).

3 = 0 9i ax 2y 5 = 0 suntparalele.
2. Afla{i a R. dacd cireptele2x
3. Fie punctele 1(1,, a),8(2,-1),C(3,2) gi D(1", -2). Afla1i a IR., qtiind cd clreptele
AB Si CD sunt paralele.
4. Aflali ecua{ia dreptei care con{ine punctul A(1,,1) qi este paraleld cu dreapta

4x+2y*5=0.
5. Afla{i ecua{ia dreptei care con{ine punctul A(2,

x*2Y*5:0.

-3)

,si este

paraleld cu dreapta

6.;\fla{i aria LABC determinat de punctele A(7,2),8(-1,7),C(3,5).

7. Afla{i aria AABC echilateral cu 1(-1,1), B(3,-Z).
8. Aflali lungimea segmentului AB ctt A(2,3),8(5,-I).
9. Aflali coordonatele punctului C, qtiind cd el este simetricul punctului A(5,4)
fa![ de B(-2,L).
10. Aflali a IR. gtiind cd AB = 5 unde A(-7,2) qi B( - a,4 * a).
11. Afla{i distania dintre punctele ^A(3, -1),8(-7,2).
12. in reperul xOy se considerd punctele A(1.,2),8(5,6), C(-1,,7). Afla{i ecua{ia
medianei duse din vdrful C in LABC.
13. in reperul xOy se consider[ punctele A(2,3),8(1,5), C(4,2). Calculali distanla
ia mijlocul segmentului [BC].
cle la punctul
2x my +3 = 0 $i d2:mx + y
14. Fic dreptele d1:
= 0. Determina{im R'
pentru care d1 ll d2.
15. tn reper-Lrl xoy se considerl A(-1,-1),8(2,3),C(3,1). Aflali coordonatele
punctului 1) astfel incl$ ABCD sd fie paralelogram.
y 2 = 0 $i
16. in reperul xOy se considerd dreptele de ecualii d1:2x
punctul
punctul
de intersec[ie
ia
O
la
de
3y B 0. Calcula{i distanla
d2: x
a celor dou[ drepte.
17. Fie punctul A(2,3). Determina{i m IR. pentru care punctul A se afldpe dreapta

coordonatele

- :

-5

- -

d:Zx-!*m=0.

+bry+cr=0

18. in reperul xOy se considerd punctele A(1,1.),8(2,3),C(3,m).

incdt A, B, C coliniare.
19. Aflali simetricul punctului A(2, -4) fa{6 de punctul B (7, -2).
20. Fie A(1,,2), B(5,2), C(3, -1). Calcula{i perimetrul LABC.

Aflalim

IR'

astfel

60 | Aacataureat

20I 6; Maretnaticci M-St-nat

2. a) S[ se determine lz e ]R astfel inc6t punctul A(-1,2) apa4ine dreptei de ecua{ie

d:x+5y-3m:0.
b) Sd se determine ia e iR astfel incit punctul A(n2 ,8m) se afli pe dreapta de
ecua{ie d:x-y+15=0.
c) Sd se determine rn elR astfel incit dreapta d,'.mx+2y-3=0 sE fie perpendiculard
pe dreapta d. :4x-(m+1)y+5=0.

={a+ibl a,beR, i' =-1}

z=a+bi: c,De R. esteformaalgebricd alui z;
C

2.A
alui

Proprietdti:

a) izl>0 ;b;)

lzl=0<*z:0;c)

lz,

.r,l:lr,l.l:.1;d) l.:-l=]-1,--, *0.

-:

lui ;
=1,
=i, ioi'' =-1, iar'3:-i

8.A
9.R

I ltzl

Puterile

ilk-t

al
.

Formula lui Moivre

(cos/+isin /)' =cosr/+isin4/. r e N*

10.F
.

t1.c

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

1. Calculali: a) i.i2. .,. .l'o; b) 1 + i + i2 +... + i10. ry. 2007)
2. calculali:
(,-, * *)' (v. 200e)

t2.c

^)#*#,0) R.. (V.2009)

3. Demonstrali cd (L -- i)z+

4. calculali
5.

3.A
4.F
5.R
6.C

7.D
|

iok

20.t

1.C

Modului unui numir complex

Fie z e C , atunci lrl= ",k+ U' este modulul lui

18. I
19. I

Re.z este paftea reald, b:Imz este coeficientul pd4ii imagin are
Conjugatul unui numir complex
z=a+bi* z:a-bi este conjugatul lui z.
a

15..r
16. I
17. t

Exercil

5. Numere complexe
Mulfimea numerelor complexe:

t4.t

(9:+3i:1))n. {u. roor)

Demonstraticdtff;+

*e

13.Fi

Z. (y.2009)

6. Afla{i partea imaginard a numdrului

, :'#.

14.Fi

(v.2007)

7, Afla\iparrea reald anumdrului , =

X. (V . 2O0i)
8. Afla{i paftea imaginard a numErului complex z = (1+ d)i0 + (1
e. Ardta{i ca (1 + ir[l)' + (r - i/5)' e z. (v.20os)
10. Calcula{i (2 + i)(3 - 2i) - (1- zi)(z
- ,). (V. 2009)
11. Determirnli x,y R astfet incAt
ff + H = 1. (V. 2007)
12. Afla{i a, b IR. astfel inc6t (f
iV5)' = a tb. (y.2007)
13. Determinali conjugatul numdrului i.3 + Z. (V. 2007)

1s.c

- t)10. (V. 2007)

16.A

l7.E
18.C
19.C

20.E:

2t.A
22.4

64 | Bocalanreat

2016: Mutematicu

M ;t-nat

Clasa a Xf-a
1.

Matrice

.FunctiaA: {1,2,...,m} x {1,2,...,n\

--+

Dsenumeqtematricecu z liniigi r
D reprezinti una din mullimiie de

coloane cu elemente din mullimeaD. Mullimea

numere IR.,Z,C,Q,N.

. Multimea matricelor cu rz linii gi n coloane

matricelor se noteazd

a,,

se noteazd

Jvl,,,(D),

elementele

.Fie A,8.M,,(D), A=(a,,) * A=@ Matricea (ar+ br).M,,(D) senume$te

).
sumamatricelor A gi B, notati A + B
.Fie AeM..,(D), BeM,o(D). Matric ea (cr)et\,0(D),
", ",0=ioub,o se
numegte produsul matricelor A Si B,notatd,A . B .
.

(r

. Matricea

t:l

o 0... o)
I 0 "' 0

.u(D)

cuA.I,=In-A,

se nume$te

marrice unitate.

4.

Fie

5.

Fie

6.

Fie

7.

Fie

8.

Fie

9.

Fie

10.Fie
11.Fie

[o o 0. .,.J
/o o 0... o\

12.Fie

tt

13.Fie

^ looo...olI se numeqte matricea nuli.

. U,=1.
[o o o... o]
' Dacd A= (ar)ekl,,(D), atunci transpusa matricei
Au loc rela{iile:

estematricea

1)'('t)=t;

tr =

(o1,).

14.Rez

15.Fie

2)'(A+B)='A+'B:
3)'(a.A)=a.'tr;
4)'(A.B)='nJ A;yAe Jvt,,,(D) si BefulQ@).

a)(

Exercifii propuse

r. Fie

^uti""t"

a) A+B; b)

2. Fiematricere
3.

Fie

A=(?

i), ,=(30l).cur"uru1i,

A-B; c) AB+BA; d) AB-BA.

r=(l

16.Fie

?),

,=(_0,

l). .u,.r,u,i: A2-82,

(' 2 -l)
^urrrrru,'=[? ; -:)'*'(R)'

carcurati: (A+t,)'?'

17.Fie

a)(
18.Fie
19.Fie

a)(

Clasa a XI-a 167

2. Seconsideramatricele e=(1 1). r=l,

1 -i).
3 l',

\2 3J'," \-2

a)

Sd se arate cd A+ B

=6lz.b)

Testul2

Sd se calculeze A2 +

(t 23)

82

gi demonstrali cd A2 + 82 =3412.

(t00\

(t 23)

-: , ,' I, r=l -: 3 9 l, rr=l o I 01.

(oe-r)
[oot)
[ox'-t)

1. Seconsiderdmatricea,l(x)=l

a) SI se determine x gtiind cd matricea I = B, x e IR. b) Si se calculeze ,AQ)+ A(0).

c) Pt..r=-3,sdsecalculezesumaelementelormatricei CeMr(JR.),unde C=A-B+It.

(t

2. Fiemafficea .1,=l-2

o -r)

3 I

leM,(R).

[-: o 2)

a) Si se calculeze A' . b) S[ se calculeze A+'A+

A2.

Testul 3

(2 2 -l)
(3 -2 t'l
fi=l 2 -t i
t. Se da matricea .4=i
"-i;C -l 2 l. "',1,2;l

2 ,i

a) Si se caiculeze 3A-'B: b)

2. Seconsiderimatricea o=(oo

l.

Sa se e aiculezc ,42 't 82

;l

,' o,=13 3 3l t

[ooo./

M,(R).

[oooJ

a) Sisecalculeze 'A+A'; b) Sdsearateci A'=Oz,

Vn e

N,n)3.

2.Determinanfi.
. Dacd A = (a,,),Y A e M (D), numirul

le

(o)ar,rr1az,1z1.,a,orr;

so oulnogte

oeS,

determinantul matricei, notat det A.

. Daci

n=r,l1,r,,';;l:

arazz* aztatz;

an arrl anazza33 + aaa32at3 + at2a23a3t .l)aca n=3, lan

lAzr dzz Aztl =
'alazza3t - anana32'anatza2l
la, a, arrl
Proprietlfi: Fie A e N\ (D)
l) det(A)=f,st('A\.
Z)Dacdtoate elementele unei linii (coloane) sunt nule, atunci det A = 0.
3) Daci dou6linii (coloane) ale unei matrici au aceleagi elemente, atunci det A=0.
4)Dacdschimbim doui linii (coloane) intre ele, atunci determinantul oblinut este opusul
determinantului inilial.

681 Bacalaureat

2016; Matematicd

M-;t-nat

5) DacE doul linii (coloane) ale unei matrici sunt propor{ionale, atunci det A=0.
6) Dacd intr-o matrice adundm toate elementele unei linii (coloane) cu elementele
corespunzdtoare unei alte linii (coloane) inmultite cu un numir, valoarea determinantului

nu se schimb[.

12. Fie mt

matricele

13. Fie m:

7)Dacdinmullim toate elementele unei linii (coloane) dintr-o matrice cu un numdr,

valoarea determinantului se inmullegte cu acel num6r.

l{.Fie

8) det(m)=det A ' det B.

9) Descompunerea determinantului dup[ linia

unde d,

=(-l)'*'A,

este complementul

i:

det

15. Fie mr

algebric alluia,,,iar L,u este determinantul

matricei din A , ob(inut prin suprimarea liniei

16. Fie mr

gi coloanei 7.

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

(Variante Bac

A= a,r6,r+a,r6,r* ... +a,n6,,,

(cap. Matrice

ardtali cd
17. Deter

qi Cap. Determinanfi)

18. Fie m

2008-2009)r,

x2 xzl
:
1. Fie determinantul d.
lx, xs rr I unde x1,x2,r3 E IR sunt soluliile ecua{iei
l*= x1 xrl
xs -3x *2 = 0. Calculajivaloareaderterminantului.
2. Fie determinantul d" = lx, xs rr I unde x1,x2,x3 G IR sunt solutiile ecua{iei

matricei

atunci ,A'

20. Fie M

are loc eg

- 2x = 0. Calculali valoarea lui d.

3. tn mullimea

Verificali

M2(R)

dacd, X

se considerd matricele O

(a).X (b) = X(a

* b + ab),(V)a,

(;

-!)
b R..

uf

X(A) =

12

* aA,a [&.

=f ;',

Aflali

: G\,, = ( ;),,
\;/" \-3l"
/1 2 -3\
Ardtalice,q=12
4 -6];.
'
6. Fie matric etex

x.yt

unde

e. Fie determinantul

23. Fie

(i i il, = ([ S il
r,", =

ll

j jl,"

IR.

din M3(R). carcurali s,ma A2

calculali valoarea

D1el.

(; l) . arCo). Calculati A2 + A,
verincafi cdAB = BA.
11. Fie matricele o = (;
1),u = (!, l2).
10. Fie

matricea, =

a,

yt este transpusa lui I.

fi

24.Fien
(V)A,B,

\s6-s/
(1
l.pie A: \I -9) . Mz(R), An = A.A. ....A,,n N*. Ardtafi cd,Az + A3 = oz.
'-;r
-3/
matricr,, =

22. in mt

A*.Ay= Axly,x,y e 7,.

8. Fie

2l.Fie

(v)m,n

r),r IR. Determinatix, gtiindcddet(A) = ['

/t 0 0\
5.FiemullimeaG ={A*lxeZ},Ar=(o 1 0 ) ,xe V..Verifica{icd
\r07)
4. FiematriceaA

^l

19. Fie m

lr, x1 xzl

x3

25. Fie

82.

26. Fie n

matrice

27.Fie

28. Fie

72

Bocalour"ot 2016: Matematicd M St-nat

3. in

23.Fie determinatu,

,=lZ 2

"ul,r,zr,ce]R. pentru

lncal

Ardt
4. Fi

a=-1, b=2, c=-3.

sd fir

Calculali valoarea lui D.

24.Rezotvat,..ua,u

5. in
6. in
sunt

li lL|ll=0,,=o.
lr

25.Fie matricea

Zl.Fiematricea
27.Pentru n,

,=(1, X).r,(lR).
n,=(; i),r.o

7.in
Afla

Calcul a1i det(A3 -2A'z+A).

8. D,

f. in

Aflati xetR pentru care det,4, =0.

10.
AoA'

=(; 1),r.u. calculali det(A, + I,).

r1.

depi:

28.Fie determinantu,

Zg.fie
30.Fie

ll a
D=ll o

,1r,ry=il :
It o

13.
14.

a*l

yl"ua,yeR. Demonstrali

cit

DeZ,(y)a.yelR..

ls.

Pent

O=1*.rr(R)lX, =Xl.

Ardtalicd

I,OreG.

16.

. Fie punctele A(ro, y,,), B(xu, 1,u), C(x, y,.). Atunci:

lx
este l*

l*'

vl

sunt
18. I

le. i
20.r

An(t

otl

Exerci!
1.F
2.F
3.F

'

"'l

.ariatriunshiuruiABC..A^ABC=

l7,r

Aplicafii ale determinanfilor in geometrie

. ecua(ia dreptei AB

I
I

douE

Yl

iz34l

3.

12.r

X:l,aerR. calculali D(1,0).

jlol,unde^--ljji,jl,

el

4.F

lx. v, ll
. conditia

ca

punctele A. B, C sr fie coliniare este ca A =

l*"r'r"uil

lr'
Exercifii selectate din variantele oficiale

SI

=,

5.r
6.F

"tl

a,

7.4

(Variante Bac 2008-2009)

1. Pentru

A(4,0),8(0,2),c(1,-7) aflali

2. Pentru punctele A(4,0), B (0,2),

(1,

ecuatia medianei LABC,duse din vdrful

-t)

calculali aria LAB C .

c.

8.F
9.F

pr

Clasa a XI-a

festul

t"-:i'

l.

I x-1 ? \
o.M,(lR), xelR.
matricea 4.,=[^t'
*7t),
a) Sd se determine x astfel incAt det l ,, = 0.
Se considerd

b) Pentru r=1,

sd se calculeze Oet(:4,,'?).

c) Pentru .x=-1, sd se calculeze det(\rr-tr).

2. Fiepunctele A(-1,0); B$,a); C(3,2).
a) Sd se scrie ecualia dreptei BC.
b) V x, ),, z e IR. determine ecualia tredianei duse din vdrful
c) Sa se calculeze aria A'ABC.

fie minimd.

: :'.;'ciiarrei duse

|75

Iestul

in LABC

001
1. Se considerd determin"r*, 4,,=l'3

t Ol, ,l.eU.(lR),
0ll

xelR

A(3)-A(l), b) S[ se arate c[ A,'Ar=A,rr, V.r, yelR.

b) S[ se demonstreze c[ det.I, =A(0)'
2. ln reperulcxtezianxQr,se considere punctele A(2,3), B(-1,- l), c(6,1), D(n,l),
a)

Sd se calculeze

a) S[ se calculeze"aria MBC.
Lt
f'
n.tir\-

--'.:..'
- ---tl!tv

--

-'

' :;lit coliniare

4. Inversa unei matrice, Ecuafii matriceale

ie
sa

f,C

fie colinare.

[1no, io geometrie)

Ael\(D).

Spunem

astfel incdt A.B = B.

c[

A={.

inversabili dac[ exist6

Inversa se noteazi cl A-' .
,,4 este

O matrice este inversabilS dac[ gi numai dacddet

o matrice B

et\(D),

p =-]=.1., A* fiindadjunctamatricei
detA

A, A'=l

t
unde A7 =1-1)'*i6y, 6,i fiind determinantul obtinut din '
liniei si coloanei i.

c(4,2).

Ecuafia A. X = B o X = A-t .B Si X. A= B o X = B' A-1

Rangul unei matricet Fie A=(au),p,^. M,, (D) fl reN, 1 3r <min(m,n).

al matricei .,4 determinantul matricei formate din

Se numegte minor de ordin
. Numirul natural
elementele situate la intersectiile a r linii qi coloane ale matricei
nenul al
este rangul matricei A ,notatrang A r, dacd" existd un minor de ordin
lui A, iar toti minorii de ordin mai mare decdt r, daci exist[, sunt nuli.

meR,J

Clasa

axt-a 179

5. Sisteme de ecuafii liniare

, C=A+8.

larrxr+

Sistemul fazfiz

.? \.

ria.

arnxn =b,
"'+ arnxn = b,

+...

a,nx,

l' ^r*,
*r*,
ecuatii gi z necunoscute.
o

cuz

arrxr+...+

+ azzxz +

cu

rn, n

N*, a, ,b,, e D se numegte sistem

liniar

b,

Teorema lui Kronecker-Capelli: Un sistem de ecua{ii liniare este compatibil dacd gi

numai dacd rangA=rangZ,unde A, respectiv
reprezintdmatricea asociatd

=B,XeM: (R).

.-.-.

sistemului, respectiv matricea extinsd a sistemului.

Teorema lui Rouche: Un sistem de ecualii liniare este compatibit dac6 gi numai dacd toli
minorii caracteristici sunt nuli.
Minorul nenul, de ordin r ) care dd rangul matricei ,4 se numegte minor principal.
Orice minor al matricei 7"ure se obline din minorul principal prin bordarea cu o linie qi
o coloand formatd din termenii liberi, se numegte minor caracteristic.
Algoritmul de rezolvare a unui sistem de rz ecuafii cu z necunoscute.
a) Se scrie matricea ,4 a sistemului gi matrice a extinsd Z .
b) Dacd m= n (m,n < 3) 9i det A * 0 , atunci sistemul este compatibil determinat qi se
rezolvd cu regula lui Cramer:

*,=+, *r=*,..., xn=+ ,unde d=det A Sidxoeste determinantul ob{inut din

determinantul matricei I a sistemului inlocuind coloana I cu coloana termenilor liberi.

.rsabilii.

eM, (R).

. Un sistem liniar se numegte omogen daci toti termenii liberi sunt nuli.
. un sistem omogen este totdeauna compatibil, admildnd solutia nul6 x, x2 ... r,
=
= =
. Un sistem omogen are solulii nenule e det A=0.
. Un sistem omogen are doar solu{ia nuli <> det A*0.

O.,X eMr(R).

= 0.

Exercifii selectate din variantele oficiale

(Variante Bac 2008-2009)

XA:B,X eM, (R).

AX =B,X

eMr(R).

'il-t

. :r;tfice

c'lin

este inversabilS.

px*y*z=7

l.Fiesistemuldeecualii lx + ay

* z =7,a

IR. pentru

a=

0rezolvatisistemul.

lx+y*az=L
( ^r+y+z=mz -3
2.Fiesistemul
J 5x-2y * z = -2 ,m IR.Determinalim e Rastfelincat
l.(-+\)x*2y*32=-2
sistemul sd admitd solufia (1.,2,-3).
( x+!*z:7
3.Fie sistemuldeecua{ii

4.Fiesistemuldeecuafii
de ecuaJii.

I x+2y * az = 1. Pentrua R.\{1,2} rezolva\isistemul.

lx+ay*a2z=L
ft-Zy*32=-3
I zx+! rz = 4 ,meR.pentru m= -srezolvatisistemul

l*r-!*42=7

841 nacalaureat

2016: Matematicd

M-St-nat

Testul2

(o I -r)
(t oo)
(t I 2)
o t ol,XtiB=l 2 3 ol
1. Se considerd matricele A=l 0 I 3 | Ei 1"=l
'[oot)
[r-r t)
[o o t)
in M, (R).
a) Si se verifice daci matricea .B este inversabild.
b) Sd se calculeze inversa maticei A.
c) Si se rezolve ecualia X'A= B.

2.

lax+y+z=l
lx+ay+z=l , q,x,y,zeF..
lx+y+or=a
a) Sd se demonstreze cd, det A=(a+2)(a-l)'z, unde I

este matricea

a pentru care sistemul este

compatibil determinat.

c) Pentru

a=-l

sd se rezolve sistemul.

in M,(R) seconsiderrmatricele

Se considerl sistemul de

a)

ecualii

,=(i

n=(tr'r),

-:r)

.
.

Un gir conrr4
DacI un grrr

doui subginrri cr

lx,-xlSa.,

Atunci

|igo..r.

Criteriul rspori

lx+y+z=3 , x,y,z,aeR..
l*+ y+ r=3o

,* X, -/. Aurn
. dac50(/<1, m

limx"{

ae

Criteriul cleEtel

IR..

anSx,<b,.W

Limite de func(ii. Asimptote

Criteriul Stolz{
rie (x, ),., si (1.

de numere reale
Fie (x, )n., *n gir de numere reale.

$iruri

$irul (r, L.,

Orice vecin&

2) VV eY(l),a
3) Va>0,32.eJ
. Daci / esEf
. $irurile caer

Consecinld:Fic

lx-Y+z=l

b) Si se determine a astfel incdt sistemul este compatibil,

c) Pentru a=2, rezolva{i sistemul.

G,)-,

Spunemdsi

Dacd

Sd se determine a e IR pentru care sistemul are solulia (1,1,1).

6.

Orice gir monffi

Criteriul mejori
Fie (x, ),* ua gir

a) Si se calculeze det(a' ).
b) Sd se calculeze A-t +8.
c) Si se rezolve ecualia A' X = B,XeM, (R).

2.

girul

Teorema Iui Wc

Testul3

t.

(r,L
(r,L

l)

asociatl sistemului.
Sd se determine valoarea num5rului real

$irul
girul

condi{iile:

Se considerd sistemul

b)

se numegte

maiorat (mdrginit superior) dacd existd M

eR

g,, rr*r -J, -;a1

n$
ln+l-ln

astfel incAt x,, 1 M,Y n e N.

$irul

(*,)**

se nume$te

minorat (mdrginit inferior) dacd existi

meR

x,) ffi, YneN

. $irul (r, ),., se nume$te mdrginit dacd este mirginit superior gi inferior sau,
astfel incAt

Limite remarceli

l',

altfel spus, M >0 , astfel inc6t l*,|<M

Vn e

l)

li*q'=.1
u+@
l,

[,

clasaax-a 185

il

.
.
.

I., este crescdtor dacd r, ( Jn*, V n ) I

$irul (*,)** este descrescdtor dacd,4 >4*r,Vn>1.
$irul (r,I., este monoton dacd,este crescdtor sau descrescdtor.
' spunem cd girul (*,)** converge la / qi scriem lig*,=r, dacd areloc una din
$irul (r,

condiliile:

1) Orice vecindtate a lui / conJine toli termenii qirului incepdnd

2) YV eV(l),3n, eN, astfel incdt Vr eN ,n)n,-+xneV .
3) Va >0,1n,eN, astfel inc6t Vn e N, n) n, +1x,,-11., .
. Dacd / este finit, spunem cI girul este convergent.

de la un anumit rang.

.
.
'

E:.

$irurile care nu sunt convergente se numesc divergente.

Un gir convergent este mirginit.
Dacd un gir are limit6, atunci orice subgir al siu are aceeagi limitd.
Un gir care contine
doud subgiruri cu limite diferite este divergent.
Teorema lui Weierstrass:

L :i:3

Orice gir monoton gi mlrginit este convergent.

Criteriul majoririi:
Fie (4 I., ,n gir de numere reale, -r e iR. 9i (o,),.*un
Dacd lx,

- xl< an,Y ne N

Consecinld: Fie

Atunci

(a,),.,

atunci

lgg.q

=,

un gir converge

$ir de termeni pozitivi cu a,,

-)

ntla

zero qi

(4

),.,

un gir mdrginit.

!\on.*n=0.

criteriul raportului: Fie (x, ),.,

un gir de termeni strict pozitivi, astfel incit existi

1i^xn+r -1. Atunci:

. dacd 0 < / < I . atunci

.
l,g r, = 0 ; dacd dacd / > I . atunci l,ig4, = **
Criteriul clegtelui: Fie (a, ),., , (b,)** , (*,),.* giruri de numere reale
an{xn<b,.Dacd
fio,,=l $i }r;34 =/ atunci qi lim4 =/.
.

(?\

te

<b,

Criteriul Stolz-Cesaro:
I
Fie (x,, )., $i (-y, ),., . Daci (y,),.*este strict monoton

-x' -/elR., atunci limL=l

1i,
'-- !r*t-!,
'* l,
r"*r

. i {
-'l =--) -\

Limite remarcabile:

-.-D
'',
t\
=

fo,
.

lferior

sau,

l)

,+a =)
limq'

aaca

lql .

1' daca Q

la,

dac.d q

r
1

e(t, a)

lnu existd, dacd

q < -l

qi

nemirginit

gi

gi

Vz

no ,

861 Aacalaureat 2016: Matematicit M-;t-nat

Teoremi

fa,dacda>0

iimn,
n4 =]1, dacd a =

2\'

Fief , g:
Daci lim

lo,dacda<o

3)

rig(oono -t ct nlfip-'\ +,..+

afi+ a.l={I:

r+&'

o;:;:"'.oo

f Q)<s(

Teoremi:

r,

lo, ooru p <

acumulare

4) \,xm=1';,*,"':"'
P=

It,o*u

s)
.

tg(,.*)'

Dacd

1)lg(1

=e',

6),,,g(,.i,-*

limu( x\=

x-ro

Daci/este

Funcfii ek

funclia exp
precum gi I

*"'*\)=''

compunerE

a,,+0, atunci:
}igo,, =0,
+a,,)-;,,,

Dn*{::)
n)t

Obs.: l)1in

=e

6) Dacd, a>

=tna,

An

3;1i6!!j3J
n+t

=i

7) Dacd 0 <

An

4) lim lrn {:L

";:;
an

rimtlao=
= ,r''t
atr

li*
il->{

utt tin
(ln

"t

=t
= liyr1fB!"
n-)@ an

Nedeterminiri: co - .o; 0.o;ff ,9;1';00;too

Y V eV

(l),

1U eV

/e

(x)

x<i

in punctul xn (scriem 1S
astfel incAt

Yx e

Dacd xoeste punct de acumulare pentru

I2)lim ara
'D '

Asimptote

. Asimptoti

D etIJ' x +

("t) ='l ) dacd

sd

D n(-cc' rn]'

atunci/are limita/.R in x. e]5;/(,)=l*/

xl

'

Limite de funcfii
Fie ./: D -+ R 9i xo un punct de acumulare al lui
Funclia f are lirnita

8)limrg.x=

rezulte

respectiv

lx) eV'

Dn[xo'+tc)'

acumulare al

lui D
f ,g: D + .R, -ro uttpunctcle acumulare al
a) Dacd lig /(r)=+oo, atunci ]q s(')=**;
b) Dacd ]q s(r;= --, atunci |S /(') =-*'
Fie

b-

funcliei spre

. Asimptoti

(')

punct de acumulare al lui D '

Criteriul majoririi: Fie J' , g: D + R' xo un
D
'
Dacd lir1 B(r)=0 qi existd /eR, astfel incat i/('r)-/i(g(x)'V'te

atunci lim .f (xo)=l

acumulare p

qi

/'(x)<g(-t)'

Vxe D

oblicd la +cc

(f (t
spre +o(-c
n= lim
IJ@

. Asimptoti

la stdnga (res

tigf G)

=:

Clasa a

xl-a 187

Teoreml (trecerea Ia limitl in inegalitifi)

Fief , g: D -+ R,.tr,, unpunctdeacumulareallui D.
Oaca hp_r / ( x) = \,li- S (.r) = /, qi existd V eV (x) astfel inc6t

/(x)s

g(x), VxeZn(D\{.ro}), atunci

lim/(x)<}qstrl.

Teoremi: Fief :D-+R,u:A-+D Si h: A-+R,h=fou. Dacd xn estepunctde

acumulare pentru A cu ur=u(xo) punct de acumulare pentru D qi

]iq rz (x) = uo, tt(x) ;. u6, Vr,4 \ {xo }, !y.f

Daci./este o func{ie elementard gi aeD.

{i = t, atunci }q / (, (r)) = lq /{.r).

atunci

\ry; "f (x)=

(a)

Funcfii elementare sunt functiile poiinomiale rationale, functia radical, funclia putere,
funclia exponen{iald, functia logaritrnicd, func}iile trigonometrice directe gi inveise,
precum gi func{iile provenite din acestea prin aplicarea operafiilor algebrice, de
compunere, de inversare.
obs. : I ),,1U

+.=

o;

2) li,#

i) lim^a' = 0;

6) Dacr o

-'

f iiffi

7) Dacd 0 < a <

l,

-* ; 3) li#+ = * ; 4) lg V; =.o r 5) Li_g,,Vi = -*

ii)lima'

=oo;

bg,n=-iiiv)rimlog,x=al

i) lim a'=co;ii)lim a'=0;

i,;yi,a /rg,, = +.'i'r) I fu log
r>0

8) lim

14

tg x = co; 9) lim tgx

*if

12) lim arctgx

'nt
,"t

=tf

"x

-q

= -oo; I 0) lim clg.r = +co; I l) liqr c tgx

r>o

= -a4

r<o

;13) lim arcctgx=0;14) lim arcctgx= n.

Asimptote

. Asimptotr orizontalfl: Fie

aci
ie .f (,t) e tr/.
rir Dnlxo,+m),

ulare al

lui D.

.7reD,

J' : D -+ R astfel inc6t +oo (respectiv -co ) este punct de

acumulare pentru D . Dreapta de ecuafie y = a este asimptotd orizontali Ia graficul

funciiei spre +oo (respectiv -co ) dacdlim

f (*)=o, (respectiv ,[q,f

(x)=a ).
. Asimptoti oblici: Fie f : D -> Rastfel inc6t +o , respectiv
-.o , sunt puncte de
acumulare ale lui D.Dreapta de ecuafie y=mx+n, m,neR, m*0 esteasimptotd
oblicdla +co (respectiv -co) <+existi9isuntfinitenumerele nt=tim
r+tc
,?

t{n (,f (r)-mx). o

/(')- ri

funcfie nu poate avea simultan asimptotr oblicd 9i orizontald

spre +co(-rc).

)<g(."), Vre D

. Asimptoti verticali: Fie /: D -+ Rastfel incdt xn este asimptotd verticald

la stAnga (respectiv dreapta) pentru graficul funcfiei
f dacd
tjgl(x) =tcc (respectiv lim./(.r) =t*).

92 | Bacalaureat 2016: Matematicd M-St-nat

7. Func(ii continue

Functria

(r,),.,,xn

R este continui in punctul a

astfel incdt

lX

*,

a,

atunci

Dacd a eD este punct de acumulare pentru

,o\i*f
.
.

"f : D -+

eD dacd'pentru orice gir

I!*f

D,

continul in

(*,) = f (o).

atunci

3.

continui in

: D -+ R este continul pe D

dacd este

continul in fiecare punct a eD.

Daci a eD estepunct de acumulare pentru(-oo, a)

continudlastdnga

in a dacdlm-f(*)=

se definegte

a D, spunem cd /

este

continuitatla la dreapta.

.f : D -+ Restecontinuiin a<+ Wf

un punct d eD

Q)=t^"f (*)= f

airronlrurto* d;:;qr.I al tuncliei

finite ina , dar nu este continud in a .

este punct de

: D -+

5.

Studiali

'.?.

Studiati

8. Fie -f :f
este

mdrginitd 9i igi atinge rnarginile.

2. Proprietatea lui Darboux: O funcfie

f : I -+.R are proprietatea lui Darboux pe

I dacdY x, xre 1 9i a cuprinsintre /(x,) s; f (xr)existd ce(x, xr)
(r)

<

7.

lui Weierstrass: Orice funclie continud pe un interval compact

"f

Studiali

Proprietlfi:

astfel inc6t

4.

6. Fie f

(o).

dacd are limite laterale

Daci cel pulin una din limitele laterale nu existd sau este *co,
atunci c este punct de discontinuitate de spela II.

intervalul

Fie func!

f(o).

L. Teorema

Determinati

(r)= f (r),

funclia

Analog

2. /:R.+i

= o.

9. Fie -l :l

Afla1i

10.Fie

rur:

ll.Fie

,i

O func{ie are proprietatea lui Darboux <+ marginea oricdriu interval prin func{ia/este

tot un interval.
O func{ie cu proprietatea iui Darboux nu are puncte de discontinuitatea de speta I.
3. Lema

lui Bolzano zFie f :la, b)-+ R o funclie continud astfel incdt

f (r) f

(b)< 0. Atunci existi ce (o, b)

astfel

Dacd

f : I-+J

12.Dete=-

incat/(r)= o.

Orice funcfie continud care nu se anuleazd pe 1 are semn constant pe 1

Orice funclie f : I -+ R continud gi injectivd este strict monotonS.

estecontinudgiinjectivd,atunci

/-r: J-+1

13.Fie '.

estecontinuiqi

rdddcini'-

monotond.

14.Fie

1. Fie func[ia /:R -+1R.,/(*)={2,1*-3:.lf

__,/ \--,
t ln x,x>l
in puncfui ro =1.

l. s,ual4i continuitatea tuncliei

-'

r;

Afla1i c e.

15.Sruci:

Clasa a

incdt

Testul3

1.

Se considerd tunc1ia

a) Si se calculeze

lei "f

/:R + m' ,f (')=

f

(x)- f (l)

Sd se calculeze

\ry-t;:f'( x\- f'(l\

c) Sd se calculeze lim--;:i--

2.

Se considerd

funclia

:iR

R',

funcliei

a) S5 se studieze continuitatea

b) 56 se calculeze
: ecualia

:uleze

('l!,it)

f'(*)'

b)

XI-a lg7

/'

in punctul xo = 1 (

Ei apoi

f'(x).

funcliei
c) Sd se scrie ecualia tangentei la graficul

in punctul

pe R )'

A(-2'l)

'

8. Funcfii derivabile

/'(0).

e' + x3 -2x+8.
Fie

e panta

f : D-+Rofunclieqi

Dacd

f'

) e R, att.rirci

(xo

eD unpunctdeacumulareallui D'

arederivati in punctul xodaci exista l''(xo)=

Spunem cd

xo

este

derivabili in

xo

ll*4*#d'N

'

ofunclie.f:D-+RestederivabildpeDdac6estederivabildinoricexneD.
continud in acel punct'
Orice funclie derivabild intr-un punct este
Se definesc derivate laterale

r,

l.

nu4 in

t \ ,:* /tr) - flxd

(xo =

lT

in punctul xo

=2.

ro

(.r,,)= lim

-..
f : D-> R are derivati in xo
-t

Funcfia

(,to

$i

f('t)

i:.i

/('ro)

r -.Yo

-f', ('o )= f'

o (xo

)e R'

admite tungentdin punctul N(xo' '/

Dac1t feste derivatd in x0, graficul func{iei
de ecua{ie

(''

))'

- J' ("0)= 7'(xo )(x - xo )'

Fie/:D-+RofuncliecareestecontinuS,darcarenuestederivabildinpunctul
x = xs, insd are derivate laterale'
Atunci:

. xo este pttnct unghiular al graficului

o derivatd laterald este

.
rnctur

,lIr..1-).

\'2)

finiti'

J(o este punct de intoarcere al

dacl cel pulin

diferite'
graficului dac6 derivatele laterale sunt infinite 9i

.Iostepunctdeinflexiunealgraficuluidac6derivatelelateralesuntinfiniteqiegale.

98 | Bacalaureat

2016: Matematicd

$t-nat

Propri

Derivatele functiilor elementare

Fie fun

Tabel cu derivatele funcgiilor compuse

Tabel cu derivatele unor funcfii uzuale

c'=0
x =I

(mr)'=i

(*')'=2*
(r')'=3*'

(1og,

x)'

(tn4'=l

=x.lna
I

/ n\l
n-l
\x ) =n'x

(cos

/t)'

(tg*)'=-+

I
t;.1 --7
(J;)'=*
tt_

x)' = -sin x
cos-

("tg*\'=

(arccos

(,-')'=-,-'
=

=---,
r/1

(#)

,u'

sln-

(arcstnx)

("')'=,.

(;)

-.+x
.,

- x'

tl

x)

n.un-l .u

Vl-x'

a' 'lna (arctgx\'=-1-

u2

)' = -sin, 'tt'

Teore

(tgu\'

=-!:
cos- il

(o,

(n')| =-e-u 'u'

(o')' = au .lna.u'

(arcctgx)'=-#

-4sln-

(arccosu)'

xl

=-#

(arctgu)'=#
(arcctgu)'

Conx
Fie /

(arcsinu)'=#

("")' =e'.u'

funcfit

(cosu

("t1u\' =

2J;

l+ x"

punCl

gdsesc

(sina)' =cosu'tt'

u'

Jr

Teoret

(uo)' =4tt3.n'

(un)' =

punCl

Puncte

(log,u)'=*

(u')' =3u2 .r,t'

(sinx)' = cos.x

(*o)'=4*'

(o.)'

(r')' =2u.u'

=-#

int
2) int
1)

Teort

pe (a
Cons

1.Ol

2.Do
3. Fi
dacd

4. Fi(

Reguli de derivare:

lim.;
rr&

ts)' =.f ts';

z)(f .s)' = .f' .s + f .g';

t)("f

Teor

lui D

,l[/] -r"s--r's',s*o;
s'

Regt

\s/

q("f)' =a'f

Fie

Daci

a)

s)(f"")' = 7'(u)"u';
ol

(r')

Dacil

O=

uu

Restederivabili,bijectiv[,

li

b)l

(v' lnu+v'L).

:D

c) el

f'(")*

f (o),aeD siarelocrelafia (fr),(b)=

,--rr,

0, atunci ./-r

este clerivabild pe

s(I

Clasa a

Proprietlfi

ale

funcfiilor derivabile

.f : D -+ R,

Fie funcfia

xl-a 199

xo e

r:iilor compuse

D. Punctul

.x0 se nume$te:

eV(x) astfelincAt .1(x)<f (xr),VxeVa D'

YV eV(x) astfelincdt 7(x)>f (xo),V, eV o D.

.punctdemaximlocaldacd YV
.punctdeminimtocatdacd

punctele de minim sau maxim local se numesc puncte de extrem local al func{iei 9i se
gdsesc printre punctele critice ale funcliei.
al
Teorema lui Fermat: Fie 1 un interval deschis 9i xo e 1 un punct de extrem local

ll

=-lt.lila
costt

.ul

f : | -+ R .DacI / este derivabild in .x6 , atunci /'('o )= O'

pe
Teorema lui Rolle: Fie f :la, b]-> .R o funciie continud pela, bl, derivabilS
(o, b) qi f (a)= f (b). Atunci existi c e(a, b) astfel incdt/'(")= O '

functiei

,-sinu.u'
u'
: - st ii

Consecinfe

LI,

f : I -+ R o functie derivabili pe I, I interval deschis. Atunci:

derivatei /' ;
1) intre doui zerouri consecutive ale lui f se afldcel pulin un zero al
2) intre doui zerouri consecutive ale lui f' se afldcel mult un zero al funcliei / '
Teorema lui Lagrange: Fie / :la, bf-> R o funclie continul pe la, b], derivabil6

- u'

pe(a,b).Atunciexist6celpuJinunce(a,b)astfel,n"u,ff=.f,(c).

Fie

r-,
\l-l/
^.lt

ll

\*u"
'lt

L' lt

Consecinfe
pe 1.
1. O func1ie derivabila cu derivata nul[ pe intervalul / este constantd
printr-o
constant[ pe
1
difer[
pe
interval
un
egale
2. Dou6 func{ii derivabile cu derivatele
pe
1,
este
crescatoare
atunci
l"
3.Fie f derivabil[ pe 1 . DacS /',(x)>0,vre1,

dacl /'(.r)<0,Vxe-I,atunci / este descrescdtoare pe 1'

4.Fie f :,I-+R continudpe 1gi xe,I. Dacd f estederivabilSpe /\{xo} giexista
/e IR, atunci are/ derivatd in rc=itro 9i /'(xo)=7'

!!gf'(r)=t,

Teorema lui Darboux: Daci

I -+ R

este derivabildpe

I,

atunci

lui Darboux pe 1 .
Regula lui L'HosPital
Fie a, beR,a <b si I cR un interval cu (a, b)c I cla, bl'
DacI xo ela,b) $i -f, g:1\{xo}-+lR' suntfuncliicuproprietd{ile:
);
lims(x)=0 (respectiv
a)

lqls(')l=t*
ligr/(x)= IrI0
gi
g'(xo)
*0,V.xe.I\{xr}
;
b) f , C derivabile
/, !e] =/, / eR' atunci existd U eY(xo )
c) exist[ rir,
X)XO

te derivabild pe

x+xo

(xo )

g(x)+0, vxeun/\{xo} qi

}*ffi=r.

astfel ca

f'

ate proprietatea

1'

104

Aacalaureat 20 I 6; Matematicd M-st-nat

9. Studiul funcfiilor cu aiutorul derivatelor

7. Fie /:lR

Rolul derivatei intai in studiul funcfiei:

Fie J': I -+R ofunc(iederivabildpe/.Atunci:

,f'(r)r-0,Vx e 1, atunci /
2)Dacd "f '(*)< 0, Vx e 1, atunci /
1) Dacd

exhem ale

este crescltoare pe

8. Fie /:(t

1.

9. Fie /:H

este descrescitoare pe 1 '

Puncte de extrem ale funcfiei:

Punctele de ertrem, din interiorul intervalului I (conform teoremei lui Fermat ) trebuie
ciutate printre punctele critice.
Presupunernl'(xc)'= 0. Dacd pe I:
a) pentru x ( x(r, -/''(x) > 0 ;i pentru x ) X0, ./'(x) < 0, atunci x0 este
punct de maxim al tirnctiei.
b)perrtru x'( xo, f'(x) < 0 qi pentru x ) X0, .f'(x) > 0, atunci x0 este
pnttct de minim al fi-rnctici.
9!_s.: Pentru detr:rminarea intervalelor de monotonie, ale unei funcfii derivabile
l': D -> R. sc procedeaz[ astfei :

.
.
.
.

detcnnini derivate/'pe I.
se rezolvl in R, ecualia./'(x) : 0, x I (se determind punctele critice ).
se determind intervalele din I, pentru care.f 'p5streaz6 semn constant.
se aplicl teorenla.
se

Rolul derivatei a doua in studiul funcfiei :

Fie J- : I -+ R o funcJie de doui ori derivabildpel

/
2) Dacd f " (*)< 0, Vx e 1, atunci /
l) Dacd f'(*)r-

O,Vx e 1, atunci

convexi pe -I.

este

concavi pe 1 .

parte a

.x0 este

lui xo,

punct de inflexiune al lui

dacd

,aturrrci

f'(xr)=g'

are deivatd

in x,

9i dacd de o

l4.Fie

de monotonie ale

funcliei

/:R.\{-l}-+R,/(x)=-{'

/ (i

li

este descrescitoare pe (0, 2l '

5. Fie

Demonstrali ca3<7!<2,(V)xe[0,1]
--./\'-./x+2-eJ\x)
/:[0.1]-+R.,f(r)=4.

R.,

4.
x

6. Fie /:R\{1}+R.,/(x)=

Demonstra

t#.

c1t

/:F
f :(t

/:(
16.Fie /:!
ll.Fie f -,
18.Fie /:I
19.Fie /:(
20.Fie /:!
15.Fie

Exercifii prt
1. Fie func

2. Fie -f ::

4. Fie

-+

13.Fie

concal'i'

2.Fie/:lR-+R.,/(x)=x'oot-2008(x-1)-1'Aritalici/esteconvexdpeR'
3. Fie /:R-+R.,/(x)=e' +x'.Demonstralici / esteconvexipe lR'
IR.x

/:(t
12.Fie /:F

1l.Fie

este convexd respectiv concavS.

1. Determinali intervalele

/:E

ale funcfiei

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

10.Fie

Atunci:

este

3)Dacd xoe Int lestepunctdeinflexiuneallui

Punctul

Ardta}i cd tunc{ia/ admite doudpuncte de extrem'

3. Fie /::
care tan

4. Fie ,f ::
5. Fie /::
6.

Fie fun;

7. Fie -/' ::
8. Fie -t':,

ll0l

Aacataureat 2016: Matematicd M-St-nat

Clasa a XII-a
1.
Fie

10..

Legi de compozifie

o mullime nevid6. Se numegte lege de compozifie pe

Rez

fuE

,ll')

Pen

oricefunc{ie*:MxM -+M.
O submullime nevidd H alui M se numeqte parte stabili alui M in raport cu
operalia,,*"dacd Yx, ! e H + a * y e H.
. Operatria ,,*" se numeqte asociativi dacd (x* y)* z = x*(/* z),V x, y, z e M.
. Operatria,,*" senumeqte comutativi dacdx* y = y* x,Y x, y e M .
. Operalia ,,*" admite element neutru dacl I e e M , astfel incdt

Arn

X*e=e*X=XrY XeM

t4.t

Toate elementele
astfel incdt

lui

t2.l

xo

13.I

sunt elemente simetrizabile dac5 Y x

eG,l

Rez

x' eG

x* x' = x' * x = e .

/,

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

1. Pe lR definirnlegiledecompozilie
Rezolvali

Arit

xoy=x+y+3

$i

x*'y=xy-3(x+y)+IZ.

16.I

in R. ecualia x"(x+1)+(x*(x+1)) = 1 1.

Rez

2. Pe lR definimlegea x*y=3xy+3x+3y+2.
a) Ardtati cd, x*y =3(x+lXy+1)-l,Vx,yelR;
b) $tiind cd legea e asociativE, calculali
(-2008) x(-2007)x...x (-1) *Q+l * 2*...*2008.

,,{ r"

lR. se

Rezolva{i sistemul ]

Aft

18.r

2xy- 8x -

x*

= x+ y

defineqte legea de compozil ie x

Rezolvati ecua{ia x" x =36.

4. Pe Z se definesc legile de compozilie

17.r

+2

ArIl
8y + 36

qi xo y = xy

19.P

+2x+2y +2

Rez
.

r' * r' ='7

lx' y'
o

Dete

=16

5. Pe iR.sedefinegtelegea xo !=3xy+3x+3y+2,(V)x,ye IR.

Determinali doud numere a,b e Q\ Z againcdt aoD e N.
,i ," Zse defineqte legea de compozilie asociativ6 x* ! =3xy +7x+7 y +14.

Determinati elemenful neutru al legii.

,.4'. Pe R sedefineqtelegeadecompozilieasociativa

cd legea este asociativS.

Exer{
)14

2.4
3.P

x*!=xy-6x-6y+42,Yx,"yeR.

a) Ar6ta{i cd x,F y = (x - 6)(y- 6) + 6,Vx,y e IR.

b) Calculati I*2*3{,...,t 2008
8. Pe lR se defineEte legea x * y = xy-x- y+2,(V)x,y e IR .

Aritali

20.P

.I

/r

si

/;

sl

ll4l

Aacalaureat 2016: Matematicd M-St-nat

2) -i

*estul3
| ,. Se considerl legea de compozilie xx y = xy -3lx+ y)+ l0'
SE se rezolve ecualia x *

2.

Si se verifice dacd legea xo y

3.

pe mul{im ea

Si

4.

se arate

oa

(-2,2),

.1.
22

=(r-:Xy-3)*

se considerd legea de

3. este asociativ6, Vr,y e 1R'

compozilie x

! = #*

(Z- *)'(2x +l)

x*

Sd se determine doud numere

nt'n eQ\

l)

3) ln
x, !,

"Tr
.EI
.In
tUt
domt

monoid dac[:

.EI
Inelu.

rapor

DacSarelocai4),,*,,esteconrutativd,atunci(M,*)estenronoidcomutativsauabelian.
se nume$te

(.

2) (,

,,*" este lege de compozi{iePe M

2) ,,*" este asociativd
3) ,,x" are element neutfu.
(G,*)

.E

astfel incdt m n e N'

o

1)

Perechea

Teor,

! = 4(x+t)(l+t)-t'

2. Structuri algebrice
se numegte

se nu:

Tripl

6. Pe R. seconsiderilegea,,I"definitdprin: r Ly:2x+3y-1'
Sd se rezolve in IR' inecualia (x + 1) I (x + 2)'0'

(M,*)

Cel n

1. Inele gi

= x + y +3'

= q'

5. Pe lR se definegte legea de compozilie xo

Perechea

Fie ((

lui

G.

Pe IR. se def,ureqte legea de compozilie

Sd se rezolve ecualia

simet

=2, x e liR'

Fie (

se nu.

gruP dacd:

,,*"
2) ,,*"

este lege de comPozi{ie Pe G

r)f(

cste asociativd

2)fr

3) ,,*"

are element neutru

3)f

1)

4) orice element din G este simetric.

*) se numeqte grup abelian'
Dacd are loc si 5) ,,*" este comutativS, aflrnci (G'
. O submullime .I1 c G se numeqte subgrup al lui (G, *) dac[:

l)Vx,yeH+1*,YeH
2)YxeH>t'eH.
. Fie (G, *) qi (G, ") doui grupuri. O func{ie f : G -+ G, se nume;te morlism de
atunci 'f
grupuri dacFtf(x * y)=/(r)" f (y)V", yeG 'Dacd / estegibijectivd'
G izornorf cu G,
este izomorfism de grupuri 9i se noteazd G - G, adicd
n Dac[ (G, x) gi (G,, o) sunt doud grupuri gi l- : G -> G, rnorfism de grupuri, ahtnci:
tl ./ (u) = e, urde e, er sunt elementele neutre ale celor doud grupuri.
,

'

.Di
Dacd.

tOl
nUt

.O:

2. Inelul c

Pentr

impir

Inelul

inelu

Clasa a XII-a

zl "f {*')=(/tx))',VxeG,unde
sirnetricul Iui
_

(,f(r))' .rt.

./(.x) inG.

Fie (G,') un grup.

cardinalul mullimii G
- grupului
a- -E Se numegte ordinul
a--r

x\'

., - U
E

'

x'simetricullui x inG,iar

lll1

Cel rnai mic numdr natural nenul

fr

cu proprietatea cd xk = e

r,.: - .- t/1 ^^t^+ ^..,5 / -\

^-l:..,.t
se nurne$te ordinul
lui in G, notat ord(x).

.___.- - !1'

Teorema lui Lagrange: DacLFI este un subgrup al

lui 11 divide numdrul eiementelor lui G.

l.

Inele 9i corpuri

Tripletul (A,*,.),

A* A

se numegte

lui G,

atunci numdrul elementelor

inel dac6:

l)

(A,+) grup abelian;

2) (A,.) monoid;
3) inmullirea este distributivd fa{d de adunare:
x, !, z e A, x.(y+ z)= x. !+x. z si (y* r).x= y.x+ z.x.
" Tripletul (A,+,.) se nume$te inel comutativ dacd legea ,,." este comutativS.

.
.
.

Elementul neutru al operafiei

"+"

se nume$te element

nul gi se noteaz5 0,

Inelul (,4,+,.)nuaredivizoriailuizero, dacd x+0n gi !+0e implicdx.!* 0o.

Un inel comutativ, cu cel pufin doui elemente gi fIrE divizori ai lui zero se numegte
domeniu de integritate.
. Elementul neutru al ,,." se noteazd In.

v sau abelian.

Inelul (1, +,.) se numeqte corp dacd 0, + 1, gi orice x e A, x

raport cu inmullirea.
Fie (A,+,.) ti (A',@.O') doui inele. O funclie f : A -+ A'
se numegte morfism de inele dacd:
t) f (x+ y)=f (r)@ .f (y),Yx, y e A;
2)

"f

(x. y) = f

(*)o f (y),vx, !

(t^)=tn,.
. DacE A gi A, sunt corpuri,/se
3)

abelian.

* 0,

este simetrizabil

in

e Al

"f

numegte morfism de corpuri.

DacS/este 9i bijectivd. atunci/este izomorfism de inele (corpuri).

. Orice morfism de corpuri este injectiv"
' Un corp nu are divizori ai lui zero.

Orice domeniu de integritate este finit.

r
Pentruoricenumdrnatural fl, fr) 2 giunnumdrintrega,senoteazi (a modn)
impS(irii lui a lan. Notdm i={o e Zlamod n=t} qi 2,,={6,i,...,{)y.
rnelul (2,,,+,.), unde i *i =Gb si;.b ={)8, vo, b eZ senumegte

2. Inelul claselor de resturi modulo

ivd, atunci

;f

grupuri, atunci:

inelul claselor de resturi modulo n.

restul

116l

nacalaureat 2016: Matematicd

M ;t-nat

tl.Fie (2,,r,

neN, n) 2 Si aeZ.Elementul i esteinversabilinZ,ali,il=1.

Mullimea elementelor inversabile se noteazi U(2,)'

Fie

(V,,,+,')

este corP <+

xoy=xy-.
l6.Rezolva1i

numdr Prim.

l1.Pe

Exercifii selectate din variantele oficiale

1. Pe

IR. sedefinegtelegea xo

Aritali ca (lR, ")

Pe lR seconsiderdlegea xo

r\rdtali cd (F

+21, (V)x,y

i'
(g.Fie G =),
/l

IR' '

y=xy-2(x+y)+6'

Ardtatica (lR''") estegrup'

20.Pe lR. se c
Demonstra{i

? 31,"
[, o r) ''

/r*mullimea G ={A,lx
(--x'ez\unde matrice ^ n,=l'o
(G,.)

Ardtali ce

,{r*tr
6.

(C,*)

1. Pe R. sec

= xy

-5x-5y+30,(V)x,y

G'

Aritali

x*

! =1x-Jb0-J

*Jl'

este grupu

3.

Ardta{i ca (IR,*)grup abelian.

7. pe lR. se considerd legea xo y = ry - x - y +2. Ardtalica

x* y" =*!.

Ardtali ca (C,*)
l+xy
10.Pe lR. sedefineqte legea x oy=xy+3x+3y+6, (v)x'yelR"

estegrup'

grup abelian.

6.

l)* +3,
- =)

rezolvali sistemul de ecualii: 1'""

Z se definesc legile de compozilie x* !

Ardtali cd (2,*,") este inel comutativ.
l4.Pe

Fie inelul

7. Fie inelui
8. Fie pe l

Calculali produsul elementelor inversabile ale inelului'

12.in inelul (Zr,+,') calculali suma elementelor inelului'

5. Fie inelul
Demonstr,

inelul claselor de resturi modulo 8 '

y't.irin"tut (Zr,+,')
\ o"/

+. Fie G=(
este grupu

Ardta{i cd (1R,.) estemonoid.

ll.Fie (Zr,*,')

Fie grupur
Ardta{i ca

(1R,") grup abelian.

8. Fie tr=(0;+oo)\{f} si legea xoy=x3hv,(Y)*,yeG.Aritalica (G,")

9i legea de compozotrie

cd

z. Fie G=(

grup abelian.

Pe lR.seconsiderSlegeade compozi{ie

9. Fie G(-1,1)

Exercifii protr

e.on.

= (5;+o) qi legea x*

Ardtali ce

este monoid.

Arita{i ca (iR,.)este grup abelian.

se

18.Pe IR se c

y=xy+4x+4y+!2, (v)x,yelR"

/ ," lR. se definegte legea x" y :2xy-6x-6y

3.

ca

9. Ardta(i

ca

10.Pe R. se c

it

t3x+2Y=5
= x + y +3 qi x o y = xy+3x+

Ardtali

ArataJi

3y +

6'

ci

ll.Pe iR se c
Verificati

l20l

Aacalaureat 2016: MatematticdM st-nat

Testul

l.

Pe

Z,

se

qi tunclia

considerilegiledecompozilie

:Z

astfel incdt legea

b) Pentru m=1, sdsecalcule^

SE se

Pt.

qi

x*y=x+y+3

-+2, f (*)=2x-9.

a) S[ se determine m eZ,

c)

xo!=mx+y-3

verifice daci functia

,, o

"

[(-t)'t]'r(2":).
este morfism intre grupurile

(2;)

$i

(2,*),

xLy-t+(x-t)(y-t).
c) Pentru m = -I qi n = 2, sE se arate c6 legea ,,I " este asociativi.

d,l.

flt
b)fl'
$f;
a)

/r
L) f e
2)fe

Fie

.f

Krn e N

se numegte

Unpol

... + arX + 4o se nume$te

f
forma algebrici a polinomului f ; ao, a1, ..., a, e K se numesc
e XlXl,

atunci

coeficienfii polinomului

.f = anX'

+ en-rXn-l +

/.

.f =a,X" +a,-rX'-t

+ ...

+ arX

+ao,a0*0,

spunem

cdf

are

gradulr,

notatgradf = n.

geKlXl
+gradg,Yf , geKlXl

f=a,

3) daci Klxldomeniu de integritate,

2.Teoremaimplrgiriicurest. Fie f , g

3. Teorema
Orice I
are cel

nu exis

max(gradf ,gradg),Yf ,

atunci grad(-f+g) = gradf + Sradg

eKlXl,

g + 0 qi K uncorpcomutativ.

Atunci existd qi sunt unic determinate polinoamele Q,

,cugradr<grad g.

X17X2t

Unpol

Referitor la gradul polinomului, avem:

2) grad(f '91=gradf

Un pol

Daci u

nie (rK[X],+,.) inelul polinoamelor in variabila X cu coeficienti din K.

Dacd f = 0 spunem cd f are gradul -oo, iar daci

t) grad(f+g)<

b)

Restul

= anX' + An-rXn-\+ ... + arX +ao, unde Ai e

polinom de variabili X gi cu coeficienli in K.
Mullimea acestor polinoame se noteazd KlXl.
DacS

dl,

f<

unul din corpurile Q, R, C satZ"p, p prim,

Expresia

a)

Teorer

1. Inelul polinoamelor

sp

5) Nur

3. Polinoame
K

1)

3) Poli

m=1.

2. Pe IR se consideri legeade compozilie x L y = xy- x+my +n, m,n eR'

a) S[ se determine m e R. astfel incat legea ,,I " sd fie comutativi'
b) Pentru m = -1, sI se determine n e IR', Etiind cd legea

Fie

f,

2) Poli

fie comutativi'

sd

Fie

KlXl astfel incAt/ = gq * r

Orice 1
ireduct

Un pol

Un pol
Orice

alxl

Clasa

-r; y+3

-.i.),

ll21

Fief,gex[x].
1) Spunem

ci g

e XlXl

f
2) Polinomut d e K[x]este cel mai mare divizor comun alrui f
a)dlfsidls;
b)

d,l

divide pe

dacd existd h

astfel inc6t

= gh.
gi g dac6:

f si 4l s + d,l d,Vdl e xlxl.

3) Polinomul m e Klx]este

cel mai mic multiptu comun arrui

a)"flmsiglm;
b) f lmrSi glmr+ mlm,Ym, e t<lxl;
q f qi g suntasociateindivizibitit^te(f
5) Numdrul

-g)

dac6

aeK esterldicinlalui 7 eXlXldacd f

Teorema Iui B6zout. Dacd,

fex-alf.
Restulimpd4irii lui

se nume$te

axa-a

f qi g dac6:

lS siglf
(a)=0.

f e rlxlqi a e K, atunci a este rdddcind a lui

la X

-a este f (a).
Fie f e R[X], grad f =2,f (X)=aX2+bX+c. Atunci:
l) / este reductibil peste C.
2) f estereductibilpeste R<+A>0.
Un polinom f e X[X], gradf = n,.f * 0 are cel mult n rdddciniin K.
Un polinom .f e ClXl, grad"f: n,f + 0, are n rdddeini in C, nu neapdrat distincte,
x.1;x2, ...,.tr, gi se descompune in C[X] astfel

a,(X

xr)...(X - x,).
Daci un polinom de grad n ur" (n+ 1) rdddcini,

.f

xr)(X

arunci

3. Teorema fundamentali a algebrei (D,Alembert-Gauss).

Orice polinom cu coeficien{i complecgi, de grad mai mare sau egal cu 1,
are cel pulin o rddicind in C.

f e X[X]de grad mai mare sau egal cu 1 se numegte ireductibil dac6

nuexistd B,heKlXl,cu f -g.h si grad g<1, grad h3L.
orice polinomf eK[x) de grad 1 este ireductibil. Singurele polinoame din cffi
Un polinom

ireductibile sunt cele de grad

1.

f e xlx), gradf ) 2 careare o rddicind,in K este redu'ctibil.

Un polinom f e XlXlde grad 2 sau 3 este ireductibil <+ nu are rddicini in 71.
Oricepolinom f eA[X], gradf ) 0, sereprezinticaunprodus finitdeordin l din
un polinom

--. ri,r;1:

- -;,eii

7r'

:: gQ -t'r'

[X]

, unic determinate, mai pulin ordinea lor gi o asociere in divizibilitate.

l22l

Bacalattreat 2016: Matematicd M-st-nat

finit

de polinoame de

.f eR [X], gradf > 0 , se reprezint6 ca tm produs

pulin
grad 1 9i grad 2 Oin R [X] m.e raOa.ini reale, unic determinate rnai

Orice polino m

ordinea

dacd ar

Orice

+ ... + atx +au eC[x] ,an+a '

Fie f
NotAncl x1,x2, ...,x, eC rdddcinile lfi f , au loc rela{iile lui Viite:
= cr,,X"

ra

O ecuafr

divizibilitate'

factorilor qi o asociere in

4. Ecuafii

+a,-rXn-'

ect

rddicini,
Ecuafia

S, =

,,

+ xz +

"'*

x, = -dn-'
an

S, = xrx, + \x3 + .,.+ xn-txn

S, = xrxrx, +

xrx2x4 +

"'+

=?a,

1. Fie

Pt

.f = arn

xn-zxn-tx, =

IrxercrT[

-t

2. Fie P'

f=arn

'iS^=xfi2,..x,=(-l)'b

3. Fie/

l'

an

DacI x,

X"

r:,

4. Fie 1
la g=Y

..,,xn C , atunci ele sunt soluliile ecuatiei

+ SrX"-z..' * (-1)' S, = o.
cd a eC este ridicin[ multipll de ordin r

5. Fie

Stxn-t

Spunem

C[X],

f(a)=.f'(a)= "'= fu"t(o)=O

$i

7o1a1*a'

un polinom nenul cu coeficienli reali 9i d' = a +

bi

o rdd[cind a lui

pentru

6. Fie .;
aflati rir

Aaca

(x - a)' l.f si

(x bie

eR

Atunci:
1) d =

2)

a"a

Fie

o)'.'+
[X],

a-bi

este

sa,

7. Fie p

/"

rddicin[ alui J' .

(a, b,,/e Q, d>0,J4 eQ) oriddcin[alui

I a -bJd este de asemenea rlddcind a lui .f
2) a + UJi qi

- bJi

un polinom nenul cu coeficien{i intregi $i

p,

eZ,q # 0, (p,

{) = t. Atunci:

1) p divide termenul liber ar.

2) q divide coeticientul dominant 4,, '

8. Fie ,
incit po

"

S=rr-

b'[i

10. Fie

/'

Aflafi ci

1l.Fie

au acelaqi ordin de multiplicitate'

F-ie

rddlcini

9. Fie

au acelaqi ordin de multiplicitate'

un polinom nenul cu coef'rcien{i ra[ionaii qi cv = a +

.,1

a = L o rddircinti
q

ra}ionald a lui

"

ale polit

./,

12. }.rdt
13.Afla
14.Fie

tr

aqa inc6

clasaaxa-a

ll23

4. Ecuafii reciproce

Oecua{iedefonna e,.x" +fr,-rx''-'

dac'a uo

+ ...+ afi+ao-0

= a,,-a, pentru orice k = 0,r,.

Orice ecua{ie reciproc[ de grad impar admite rdddcind pe

rdddcini, impd4im
Ecua{ia

senume$tereciprocd

la x +

Jr

-i

. Pentru aflarea celorlalte

gi oblinem un polinom reciproc de grad

g(r)=0seimparte cux*

qi se lace substitulia

,+1=

parg (x) = 0

.,I

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

l. Fie polinonul / = (1 + x + xt)uo' eZlXl cu fbrma sa algebricl
a.r

./' = aroor:y','' +

... +

2.

"f = (**

Fie polinonul

J' = arnnrx"'"

3.

-l-'

+"

c" calculali

1)'nu'

* (, - l)'oo' .u

aace

7. Fiepolinomul,f

0,
a

lui/'.

cdtul gi restul imp[r{irii

lui

(2at-l)x+ o+4. Afla1i a eZustiindcd

RlXl,

=.x' - 3x + a. Aflati rdddcinile lui

/,

gtiind cI are o

rdddcind dubld pozitiv6.

8. Fie .f ,geRlX], .f =xt +ntx2 +nx+6

.f

inc6t poiirromul

si

se

li g =x'--x-2.Afla1i

nt,ne R

l0.Fiepolinoamele

/',

unde

J'=x'+3x1 +3x+1 gi g=x2 -Zx+l ,J',g e m.[X]"

Aflafi cAtul qi restul irnpdrlirii lui

lui

aqa

dividi cu polinomul g.

9. Irie j' = xt -2x1 +1 cu r[ddcinile J,, x2tx3txq e ]R . Calculati protlusul ^S.P

5 = -t, + x.) +.xj + -{4 $i P = x1x2x\x4.

i li 2.

/(2)=0
6. Fie J" =x'+ax'+bx+c: a.b,c eR.. $tiind cd a=-3,b=l,c:1,
+

aflali raddcinile reale ale polinomului

(a) *

g=r*i,g eZrlX).

5. Fie J' eZulX), f=.tr'

:[x],

forma sa algebricd

=.r2+'ax+b.Afla{i a,beZ, aqaincdt/'slaibdrdd[cinile

4. Fie .f *ZrlXl,.f =.r'+ ?:'e )r-,-i. Anuli

la

(-1)

Aflali suma coeficienlilor polinomului

... + a,"Y + ao

Fie.l'eZrlxl,f

/ (l)* /

1t.Fie .f eZrfXl, F =)*'

ale polinomulfi f

+l*'

la

+3*+

aRali numarul rrdScinilor din Z,

12. Aratali

cI polinomul

-g

= -t' + x' + x --1 nu are toate rdd[cinile rcalc.

13.Afla{i riicldcinile polinomului g e R IX],

l4.Fiepolinomul ./'=xt
aga ?ncdt :r,,

=2

+x'+mx+l,me

= x3 +x'+x+1.

]R.,cur5ddcinile .l,,.x2,xr. Af1a1i me

R.

ctasaaxtt-a

2. Seconsideripolinomur /eR[x],
8(-r)

=xo -4x3 -x2 +4.

a) Si se determine cdtul qi restul imp6rlirii polinomului

b) SE se determine r[dlcinile polinomului /.

=, - t,

c) Sd se scrie

forma algebricd a polinomulrti h = g

lapolinomul g = x2 +2.

4. Primitive
polinomul ft.
[mnr

g lR un interval. Spunem cd f : I -+R admite primitive

derivabili F : I -+ R. astfel incit F'(x) = f (*).

Fie

| -+x+2,

L *te divizibil

cu

^I

Mul{imea primitivelor unei functii

Dacd

[,*.,.

F:.I

se noteazd

-+lR. este o primitivd a tuncliei

/,

If

dacd

existl o functie

O>a*.

atunci

If

OV*= F(x)+C

Orice functie continui admite primitive.

Orice functie care admite primitive are proprietatea lui Darboux.
Dacd nu are proprietatea lui Darboux pe

/,

atunci/

nu admite primitive pe ,I.

f :.I -+ are un punct de discontinuitate de spela I,

atunci / nu admite primitive.
Dacd

:a algebricir

lR.

Formula de integrare prin pirfl:

Dacd f , g : 1 + IR sunt dou[ functii derivabile,
iar f' .g are primitive, atunci qi "f -g'are primitive gi

i1

I f tid@)a*=

I = -r"+ 1.

f (x).g(x)-!f'tis{ia*

aaice

poiinornului

Teorema de schimbare de variabili: Fie functiile z

Dacd u este derivabilS, iar

/'.

:inile x,, -xr, jr.,

iR.

@(x)).

u'

are

plimitiva F, atunci

(x)dx = F (u(x)) + c.

ll27

-+

J,

-/ -+

IR..

(f "r)u' are primitiva F o a,

l28l

Sacataureat 2016: Matematicd M-st-nat

Integrr

Tabel cu integrale nedefinite

Ila*

dx:i*c

l*'*:"o

Jl|.-a.:
sln- x

*,

*'*'

JI x'dx: n+l nC

I+*:mlxl+c
["'d*:e*

-cts.r+

+C

o* *C
Jlo'dx:

+c
[ -J_----at : !arctgx
a
a
x'+a'

7{

este cl

,{ri,.

| a*: arcsinl + C
a
Jo'-*'

Iu'@).u'(x)

Jcosz(x)

functt

,{ru
6i rl

dx

=ff *,
=IP *,

!u'@)'u'(x)dx

{r,

'u'(x\ dx = sinrz(x) + C

sunt I

1u'"(x) 4*=tgu(x)+c
J

I#*=hlu(x)l+C
e"G)

Ie"(iu'(x)dxe-"a\ u' 1x1dx

+C

- -"-u(')

o-.ut*'

lrla

.s'Ji

u'-(*)

I sin'z(x) d*=-ctgu(x)+c

Ardtt

.l

,{ri

_u'(x) . dx =l ur"tgu(r) *

esy

ct
a
u'(x)+a'
I u'(r) d*= I t .,l'(') - ol* c

sur*\u,(x)dx

primi

'u'(x) dx= -cosu(x) + C

cos'a(x)

dx=t!\+c

rrG)-a2*'-

ri..

{ri,,

I J*'-a'
=r = &:nl**J7 -,r'l*c

dx=u(x)+ C

Iu'e).u'(x)

JI

Verifit

!7j,.:*^l#1.'

Jsina(x)

dx=**,

Exergifi
/. ri'.

le nedefinite ale fu

Tabel cu in

F'(rl =&t" I

t,.*'

|
J

lna

lrt*l'u'(x)

lrc

+C

Ie'dx:-e-*

t"'@)

r-c

I#*:tex+c

*'*:'t*'
4

t2*^*=-b
dx:sinx+C I{XAf ' In t
J"or.'
dx: -cosr+

lsinx

lldx=x+C

1{r. F

Ardtt

i.r

2a-'lu(x)+al

!fi\#dx=h(u'@)+

'1xy+

a'

).'

17a;l.c

+C

- k5t

d.r
Ar[t

.yt.r
C

d*=urcsinu(*)
a

+c

.14.r
Den

ClasaaXII-all2g
Integrarea funcfiilor rafionale

{-c

lrc

n+l

anxn

+an-rxn-l+...+

a,x+ar)dx=o,=+on-r!-*...*aox+C;

|
A,r=r+C,yn>zrl A tu=A.tnlx-al+C.
-..
t--l-a*=J x-a
J (x-a)'n-l (x-a)n*'

Exerci{ii selectate din variantele oficiale

.f. rie func{iile ./,F:lR+R,f (*)=*r' Ei f (r):(,r-1)"'.
Verificati cd .E este o primitivd aluj .f

7{

rr"tunc}ia /:lR

{fi"tunclia

+R,/

A>{ii:,::'-,

/:[l;+oo)-+R,,f (r)=

este crescdtoare pe

Ardtati cr tunclia

r(#lrrr)

admite primitive pe

Ardtafi cd orice primitivi a tuncliei

R.

[1;+.o).

y'" r i"funcliile /, g (0; +.o) -+ R., / (x) = e' 9i g (x) = -!- . Calcutali primitivele
tuncliei f +5.
dri"funcliile f :[0,1]+lR ,f^(x)=m2x'*(*'-m+l)x+l,rn elR. Calculali ! fr@a-.
:

pr"func}ia,/:(0;+o)-+R definit[ prin /(x)= lnx-x.

primitivi F afunctiei / este ioncavipe (l;+co).

r{

fri"tunclia /:(0;+.o)-+m,,r(r)=#

do

Demonstrafi

ci orice

Arntali cdprimitivele tuncliei

sunt funclii crescdtoare pe (0;+oo)

.,{fi"tunc}iile f ,F:ll;+a)-+IR.,

dateprin

/(x)=lnr+1

9i

r(x)=(x+l)lnx-x+l.

funclia F' este o primitivl aluj f , care se anuleazd in x=l.

{fi"funcfia /:R.-+R.,/(r)=rt*o +2008'. ArIta{i cd orice primitivd a funcliei
estqp funclie crescdtoare pe R .
Sd f ie fi.rncliile f , g :(O;+a)-+ R,/(x) = 1 + In x Ei g (x) = Il1 I .
Ardtali ci g este o primitivi ahti f .

Aritali

cd

f ,g:(0;+a)-+R,/(x)=

x2

+xlnx

Ei

g(x)=2v+lnx+l.

",X{li"funcfiile
Aretali cd / este o primitivd a lui g
df i"func{iile /, F lR + f (x) = e' +3 x2 + 2, F (x) = e' + x3 + 2x -l
Ar6tali c[ F este o primitivi alfi f
.

JR.,

,F.r*tuncfial:lR+lR,/(x)=

Jffi'

"tuncfiile

/,

g : R -+

Demonstrali ce s @W
I

IR,

l::i;:;'r.

Ardtati cE

/ (x) = h (x'z +1) li

=/(x)+

C, C e R

@) =

admite primitive pe ]R.

h.

732

201 6:

Aacalaurectt

tufatentaticd M-qt-nat

Q&atcutatl J (rn x + x e'Yx .

23.F-ie / : R -+ m,,f(.r) = ir3 + 2x2 + x+3 - e'. Calcula(i

| *+3,x < 0
@f" /:iR-+m,,f(r)=t*. 2,x>O.Ardta{i cd f
25.Fie tunc1ia F: lR + R,r(x) -zx3 -gL-tzx

Afla\i

gtiind cd

primitivi

este o

f 1ry-

echidi

admiteprimitivepe IR.

ax,x <7

[!.*
forrnu

,re

IR .

Aflafi cd a eR stiind c5

Orice
discor

.**t:''-[:'t)
| hx+l,x)l

28.Fie

Aflali

2g.Calculali

Orice

admiteprimitivepe [0,+.o).

: (0;+m) -+ R, F(x) =
j

:(0:+m)

[(r'

*-.r-l-

Form

DacI
.

IR aqa incll' F primitivd alui

* x' +2px

tcalculali t Q *t)' a*,,f

Orice
Orice

27.Fiel: [0;+m)-+ IR,/(x)

'r\ ) ={*'
Ardtali cd

R.

admite primitive pe

r-!

,i-

Daci

a sa.

26.Fiel: R -+ R,,f (r)

\ '/={'[*r'"1

Daci

I!,n
Forr

Dacd

IR
'

+ IR, /(x)

= (-r +

t)' ri r

atunc

(o) = t .

Teor

5. Integrala

definitl

DacE

F:lt

Funcfii integrabile
Fie a,beiR, a <b, L=(a=Io

(Ir <...<xn=b) odiviziuneaintervalului [a,b] li

(,efx,-r,x,),i=li unsistemdepuncteintermediareasociate

=(4r,2,...,,)
"u
diviziunii A.
Notlm 1;{l=max{lf -r,-rl,i=rya} oo.madiviziuniiA.Pentrufuncfia /:[a,D]-+R
notim oo(f

,)=ftG)(xi-xi-r) suma Riemann asociatd tunctiei /,

i-l

$i sistemului de puncte intermediare.

f :la,bl-+ R. este integrabila pe la,b] aacn Uffioo (,f,f,) .rt. nntte.

in acest caz notim
6isooo

(f ,) =i

t {-)*,

diviziunii

adicE

Prop
Dacd
DacZ

llr
Daci
m(b

Cla.sa a

Dacd,

f:[o,t]-+lR

este integrabilape

echidistanti a intervalului [0,1]

itive pe

IR

XII-a l133

[o,t], tudnd o=(0,!,2,...,L=r)

( n'n' 'n aiuiriun.u

gi punctele intermediare 6

=(r,6r,...,6,)

n ln n) avem .u m*] r(;)= ir(,) *.

Dacd f :la,b]-+ IR este o functie integrabild care admite primitive, atunci

6, =

rb

!, f

L. [.t,il,
@)a* = F (b)

- F (a), unde l7 este o primitivd a lui f. Formula

se numegte

formula lui Leibnitz-Newton.

Orice func(ie continui pe un interval fa,bfeste integrabil5.

CA

Orice funclie monotond pe un interval fa,bfeste integrabili.

Orice funclie continud pe

la,bf,

cu exceptia unui num6r

finit

de puncte de

discontinuitate de spela .f , este integrabilS pe fa,b]

Orice funcfie integrabili pe un interval la,bfeste mirginitd.

Formule de integrare prin pirfi

Dacd f ,g:la,bf -+ IR func1ii derivabile cu derivata continud, atunci
lu -f tir'1*)4,= f @)ealll-l' r'tx)g(x)dx.
Formula de schimbare de variabili
Dacd

g:la, bl-+ -I derivabilE cu derivata continui,

arunci

lo

iar

:-r -+

IR.

continui pe -/,

ft {,))r'(t)dt = li,',i),taw.

Teorema de existenfi a primitivelor unei funcfii continue

Dacd J':la,bl-+R funclie continud, atunci functia

F:la,bf-+lR, F(r)

=it(r)0,

[a,b] ri

asociate
':la.b]+R

'

diviziunii

esteprimitivahti fcarese amlreazdin a,

( l- f @a,)' = .f (x), Yx ela,bf.

L'r
\J,""
)
Proprietifi
adica

Dacd.

Dacd,

f ,g:la,bf -+ lR sunt integrabile

[u

:la,bf-+[0,*.)

.f{r)rr<lo

Dacd

m(b

a) <

!, f

integrabili, atunci
qi

[u

ti*ar.

/(x)< S(x), Vx efa,bf, atunci

s@)a*.

:la,b)-+lR.
rb

este

este integrabilS

@)a* < M (b - a).

qi m3

f (x)<U, Yx efa,bf, atunci

138

Bacalaureat 2016; Matemaiicit lul-;t-rtttt

Aplicafii ale integralei definite

6.

Aria suprafe{ei plane cuprinsl intre graficul lui

x=

a si -r = b este lr,

l,'1,.f

, axa Ox qi dreptele de ecua{ii

{r)irtr.

Aria suprafefei p1a,e cuprinsa intre graficele func{iilor

cb.

Ar,

l,lttrl-

g("r)ldx

este

in jurul axei

Ox

!,g:la,bl+

Volumul corpului obiinut prin rota{ia graficului func{iei

este

rb

tr't =

o),f'(x)

dx

'

Exercifii selectate din variantele oficiale

1. Fie .f :[0. + iR., / (x)= xe' . Calculali aria suprafelei plane determinate de G, ,
axaOx qi drePtele r=0 $i x=l

2.

/:,s.-+R./(r)={;+r']."1,

Fie tunclia

rotalia in

t-

calculali volumul corpului oblinut prin

jurul axei Ox, a graficului funcliei g:[0,2]-+R ,g(x)= f (x)'

intre

3. Fie funclia./:[0,1]+R,l'(x1=s*J;'+1 . Afla1i aria suprafelei plane cuprinse

Gg,g:R.+R,,f(x)-xe''/('r),axaOxqidrepteledeecualiix=0$ix=1'
4. Fie /

[0. 1] -+

lR.,

jurnl axei Ox. aG,

/(x)

= n'

J7 *t.

Afla{i volumul corpului oblinut prin rotatia, in

Ererrit

5. Fie./:(0,+"o)-+1R.,/(x)=ln.:r'-x.calculaliariasuprafeleiplanecuprinseintre
Go^h:ll,ef-+R,lz(.t):./(x)+r, axaOx 5i dreptele x=l $i x=e '
6. Calculali Volumul corpului oblinut prin rotalia, in jurul axei ox , a
G.,B :[0,1] -+ R, g(x)

7.

Determin

dreptele

a\i ct >2

x=2

8. Fie q;irul

1,,

9. calcula{i

=3'

incit aria suprafelei plane determinate de

aqa

$i -r=cz s[ fie egal6 cu 1n3 ,unde

aria

ox $

J':12'+co]'-+R'/(x)='!1J-

'

=!r'x"e.'dt,tre N. Ardtali cd (r+1)/, +1,,'t-e(2"-'e-1)"(V)neN'

.!n+fi

/(t)dt'.f :R-+R.,/(x)= x'+'tx'+nx+ p,m,n,pR'

l0.Fieg:(0.+co)-,'R,g(.t)=.tlnx.AflaliariasuprafeleiplanecuprinseintreG.,
axa Ox r;i drePtele -r=l $i x=e '
l l.Aflati volumul corpului ob{inut prin rotalia, in jurul axei Ox a G, ,
./ : [0. l] -+

iR.

/(x)

= | -;5

12.Afia1i aria suprafblei plane cuprinse intre G, , axa Ox 9i dreptele de ecualii x = 1

x=

e,

'.(0,+ro] -+ 1R',.f(x)

='r' +xlnx.

Si