Sunteți pe pagina 1din 379

Dr.

STAN CHIRITA

LE

FDITURA DiDACTICA ;;1 PEDAGOGICA -

BUCURESTI, 1989

ISBN 973-30-0466-9

Redactor: prof. Valentin Radu Tehnoredactor: Elena Opri~eanu Coperta: Vladimir Baranovschi

Est~ uH<!

matemoJici/1

tora. Teori~

c1,"jii, exem~

tanta lor.l

'PrezmtA

progr_elo~

tii}ilor din j

gat materilll

al allaliz.et~·"

Materi

graf sint p.

meazti a Ii j

prezenlalivei

unile tearet"

melor iJr&"

tinwired

a lacrJrii

rez"Itatele

III

itlc

a (awl po

parcmsul ~

CUPRINS

$ NULTI~I.HELATII. STRUCTURI

,

1.

1.1. Mulllml

1.2. Relatii

1.3. Structuri

2. ELEMENTE

.

DE ALGEBRA

.

LINIARA

2.1. Determinanti

2.2. Matrice

2.;}. Sisteme de ecua~ii algebrice liniare

.

~~,SpatH

vectoriale-

\,.~~'~Operatori liniari'

.

'

2".6. Forme liniare.

Forme patratice

t

,

(3. ALGEBRA VECTORlALA

~:PLANUL:;>1 DREAPTA IN SPATIU

.

.

.

~. :;>IRURI

DE

NUMERE

,olC. SERlI

NUMERICE

REALE

.

'i.' LIMITE :;>1 CONTINUITATE PENTRU FUNCTlI

,)7.1. Limite pentru. func\ii

.

7.2. Functii

continue

8. TEORIA DIFERENTIALA A

FUNCTlILOR

8.1. Functii de 0 variabilA Teala

.

.

.

.

.

.

*8.2. Functii

de

mai

multe

var,iabile

reale

.

.

.

>

1

tf-8.3. Functii

definite

implicit. SchimbEiri

de

variabilc'i

9. GEOMETRIA

PRAFETELOR

ANALITlCA

:;>1

DIFERENTIALA

A

9.1.

Geometria

diferentialA

a

curbeloI'

in

spatiu

9.2.

Studiul conicelor

 

pe ecuatia generala

 

9.3.

Geometria difel'entiaUi

a

suprafelelor

 

9.4

Suprafe\e

riglate

~i de

rotatie

 

'.

I

9.5.

Cuadrice

pe

ecuatiile

lor

red use

 

-to. INTEGRAREA FUNCTlILOR

 

10

1.

Pri.mitive

.

.

10.2>-lntpgrala

definita

 

.10.3. In)t~.rale improprii

.

.

.

.

,

~8:4. Integtale, care depind de Un parametru

 

10.5.

Integrale -curbi1lnii

.

.

.

.

10.6.

IntegraJa

dublH

Formula

lUi

Green

 

.

10.7.

Integrale de suprafaUi. Formula lui Stokes

10.8.

Integrala triplA. Fo'r'rhula Gauss-Ostrogradski

5

5

7

8

10

W

18

23

-2,a'

35

40

41).-

600-

~

75

93.

III

111

119

127

127

143

.

 

160

CURBELOR

:;>1

SU-

 

174

174

180

184

192

197

201

201

211

223

230

234

243

27}8

~65

L

7

-

U. :;>lRURI $1 SERII DE FUNCTlI

11.1. Siruri de funetii

11.2. Serii

de

functii'

.

I.II.;J.

SerH de puteri. SerH Taylor

11.4. Serii Fourier

12. ECUATII D1FERENTIALE:;>1 CU DERIVATE PARTIALE

~ 12.1.

Ecuatii diferentiale de ordinul intii

.

.

.

.

.

.

.

If 12.2. Ecuatii diferentiale de ordin

superior rezolvaq-ile prill cundraturi

. 12.4. Sisteme d~ eeuatii diferentiaJe. Sisteme simetrice .

12.3. ECUatH diferentiale liniare

de

ordin superior

.

I.

.

.

.

• 12.5. Sistem~-de' ecuatii diferentiale linrare-. " 12.6. Ecuatii eu derivate partial"" de ordinul intii ~iniare ~i cvasiliniare

INDICATlI :;>1 RASPUNSURI

274

~74

277

281

28·7

.?92'

292

3W}

309-

320

3N

330

333

4

i~

\

,

3.

Sa

se

demonstrcze

urmatoarele

egaliEit i :

.9.~1

   

timi :

 

%"

e

a)

A". B =

A n B' ;b) .1!J. B =

(A U B) ". (An B)=(.1n B'llJ(.1'n B).

RezolfJa,;.

A

n Bn.

a) Fie

't;f x

E

A" B.

Deci x

Aceasta aratii ca

A" BCA

E

A

nBc.

Deci A n B-CA ,B. Cele donA incluziuni

Fie acum

x

E

A

n B-,

adicA x E

A

x

$.

B,

prill

UrInare

x

E

A.

x

E

Bn, adic;\

$i xE Be.

.

a) A'4

c)

f)

.A ~

Prill urmare, x E

A

$i

x

¢

B,

adica. x

E

A "B.

 

de-

monstreaz.1 egalitatea.

   

10. s~i

b)

SA

arAtAm

mai

lntii

egalitatea

A

L\ B

=

(.4 U B)" (A nil).

Fie

x EA

Ll

B,

astfel c~

 

a) A I~

.t'

E

A ,B

sau

J&

E

B, A. Sa consideriim mai lutii ca x E

.4 ,B. Aceasta. inseamnA cA x e

A

b)

~i x

1= B.

deci x

E

A U

B ~i x

¢

B·nA. Prin unnare,;r E (A U il)" (A nB). DacA x E B ,A.

 

ll. D~

atuJlci x E

B

$i

x

¢

A

$i

deci x

E

B U

A

$i

x

¢

A

n

B,

adicit

x

E

(A

U

BJ "(A

n B). Aceasta

 

11

aratil

cit

A

6.

B

C

(A

U

B) "(A

n

B).

In-,,-ers,

sa consideram

E

(.4

U

B) \- (A nIl).

Deci

 

x EA

U B

$i

x

¢

A

n B,

 

A

sau

 

x

E

B)

x

¢

x A n R.

lJaca x E

A

$i

x

¢

A n B.

mine m~

rezulta ci'i. x E

A

$i x·¢

B,

adica (x E adica x E

A, fl. Daci'i. x E

B

x

¢

A

n

B,

atunci xEB

$i x¢A,

astfel

ineit

x

E

B

"

A.

Deci

x

E

A "B

sall

x

E

CA Ll B .Aceasta demonstreaza egalitatea mu1timilor.

4.

Sa

se.demonstreze

ziunea puUnd fi stricta.

c,l

(A

X C)

U (8

B" A. Prin urmare, (A U B) "(A

se demonstreazA

Cealaltii egatitate

x

D) C

(A

U B)

X

(C U

D),

n

B) C

similar.

inclu-

Rezolvare. -Fie (x, yJ e

(A

X C) U

(B x D).

E

B

x

D.

Daca. (x, y)

E

A XC. atunci x

E

(x.

y)

E

(A

U

B) X (C U

D).

Daca

 

(x,

y)

E

B

~i y E: D U C

\ti

din

nOll

(x.

y)

E:

(A

U B)

 

"

(x,

{Oi

)(l

y)

Y

D,

E

oarecare.

Atunci

C

:ji

atunci

deci x

x

E

E

B

~i

(C U D).

Deci· (A

"

(zo.

A U

y)

B

E

A

~i y

Y

C) U

E

D

(B

.,i

:it

X C

sau

(x,

E

CUD.

yJ E

adica.

cIeci x

D)

C

E

(A

B U

U B)

A

"

S

(C U

D).

CA

inc1uziunea

poate

Ii

stricta

se

poate

vedea

din contraexemplut

urma.t()f.

Se

ia.

A

=

{I,

2},

B

-

{2,

3},

C =

fa,

b},

D

=

{b,

c}.

Este

u~or de v,1zut eli. elementul

(3,

a)

E

E:

U

U B)

"

(OU D).

dO<'

(3.

a)

¢

(A

X

C) U

(8

X

lJ).

1.1.2. Probleme propuse spre rezolvare

5. Sa se precizeze in ce relatie de inc!uziune se aWi urmatoarele multimi de

~iruri de numere reale :

a)

b)

c) Co =

b

=

m =

{(au)

{(au)

J

(au)

I (au)

{(an) I (au)

~ir melrginil} ! ~irmonoton} ; ~ir convergent la zew};

d)

e)

f)

c =

{(a,) I (a,) "ir convergent};

f = {(au) I(an) ~irfundamental}i

s =

{(an) J (au) ~ir arbitrar}.

intersectie: 6. Sa se demonstreze

urmatoarele

proprieta!i

ale

operatiilor de

reuniune

 

a)

A

U 0 =

A;

b)

A U E =

E;

c)

A

U (B n C) =

(A

U B) n (A

U C)

;

d)

A C

B =

A

U B

=

B;

e)

A C

C

§i Be

C =

A

U B C

C I

a')

An 0

=

0

;

b') An

E =

A;

c')

An (B U C) =

(A

n B) U (A

n C);

d')

A C

B = A n

B =

A;

e')

C C

A

~i C C

B = C CAn

B.

.

men 7. tara Sa : se verifice urmcltoarele proprietati ale

opera!ici de

trccerc la comple-

=

a)

E' =

A' n B',

0 ~i 0' =

(A

E ; b) (A')' =

A ; c)

A

U A '~E. A n .1'=0; d) (A U B)' ~

n B)' =

A' U B' (regulile De .'Horgan).

8.

Sa

se

verifice

ca diferenta

a

doua

mullimi

are

urmatoarele proprietat i i

a) A".B=A".(AnB)c=(.1UB)".B; b) A".(BUC)=(A"B)n(.1".C);

c)A".(BnGJ=~".mU0".C);00".mn C =(.1nC)".(BnGJ=

f)

(A nBJ".c = (

,

1".C)n

(B".C)!

6

g)

(A n

(A U B) ". C = (A '"C) UI8"

=

C) "

{l ;

,C).

13. ~

AUi

14.

a) (A~

15. ~:

a) (U

i&~

b) (l f

'"J4

16. Sll

a) A~

:J

., ,

oreJall!

(.,

y) e

p;;~

a) ron.

b)

siJJlell

a) ani;"i

d) tnwI

o relali<

o relape de

,

·.'1

raport eu p. 0' rela?

pe M.

iar·p

;Ii pentru ori

1. Fie j

~al=aJ'

to"

Rezolvat'l

b,)p(a,.!

~i (a,. b"lp(~

echivalen~ ~

,9. So. se verifice urmatoarele proprietati ale 'diferent ei simetrice a doua mul-

1 in1i :

a)

A

A 0

=

A.

A A E =

A';

b)

A

A A =

0.

A A A' =

E;

c)

A A B =

B A A ;

d)

A

A (B A C) =

(A

A B)

A C ;

f)

A

n

(B AC) =

(A n

B)

A (A

n C).

10. Sa se demonstreze di:

a)

b)

Ax

A

B

i' 0 ¢>

B

X

x B =

A

A

i'

¢>

0

A =

~i

B

i' 0;

(A

B; c)

X C) n (B X

D) =

(A

n B) X (C n D).

11.

Daca A n C =

B n C

~i AU C =

B U C,

sa se arate

ca

A =

B.

12.

Se dau multimile A =

{a.

b,

c,

d, e,j}

~i B =

{d,

e, j,

g,

h,

k}.

Sa se deter-

mine

muljimea ,X

asHel

inci!

A A X =

B.

13.

So. se determine muljimile A, B, E (A, Be E) ~tiinddc

 

similar.

AU B =

{c,

d,

e}.

A' =

{a,

b.

e,

j,

g.

h},

B' =

{a,

b,

c,

j,

g.

h).

14.

Srt

Se arate d

:

a) (AnB)n(AUB')'=0;

15. Sa se dernonstrrze ca :

b) (AUB)nA'=Bn A '.

a)

(U Ai)

X

B =

U (Ai

X B),

(n A,J

X

B =

n

(Ai

X

B)

;

b)

iel

(U Ai

iel

X

ieT

B,) e (U A,)

iel

X

iel

(U B i ),

iel

n

iel

(Ai

X

iel

B l )

=

(n AI)

ieI

x.( n B l ).

ieI

reuniune ~l

la comple-

" proprietati l

OW" C);

0-(BnC)~

-~',\ ~;

) U (B""- C).

(••

16.

sf

se

scrie elernentelc muljimii A X B X C,

in cazurile:

 

a)

A =

{I,

2), B

=

{a.

b,

c},

C =

{x, y}; b)

A =

{I. 2},

B

=

C =

{a,

b.

cj.

 

1.2. Relatii

o

rclat ie p

in multimea .M este.

0

suhmultime a

produsului

cartezian

M

i8

M.

Faptul

ert.

y)

E

p,

se mai

noteaza. xpy. 0

rclatie in ]1,[ este:

 

a)

reflexiva., daea pentru

orice x

E

M. avcm xpx I

b) simetrica. dad xpy => ypx ;

.) antisimetrica

da.cli. -"py

l}i ,ypx => x

-

"

I

d)

tranzitiva, daca xpy ~i ypz => xpz.

o relatie p ca.re este reflexivA, simetrica. ~i tranzitiva se nume~te relat ie de echivalenta.·

Fie

p

o rela-pe de echivalenta pe M.

raport cu p.

Mulpmea [x] K: {YIY E

reflexiva.

se

M, YFx}

se llume~teelasa de echi·laleata. in

o

rela~ie p in M,

iar.perechea

oriee x,

y

(M,

E

care este

p)

antisimetrica. !}i

ordonata.

tranzitiva,

se nume~terelat ic de ordino

Dadi (M,

p)

este 0

mult ime

pe M,

nume~te multime

~i pentru

Mare loc xpy sau ypx, atunci (M, p) se nume~te total ordonata.

1.2.1. Probleme rezolvate

1.

a

j

Fie M

=

R X R. Srt se arate ca relajia p in M. definita prin (a"

0

relajie

relatia

de

echivalenta.

F este

reflexiva,

deoarece

(a l ,

bl)p(al, b j );

b , )p(a 2 , /)2)

= a 2 este

Rezolvare.

Evident

este simetricA, deoarece

C

b l )p{a 2 b 2 ) =- (all'

bll)p(aa.

ha).

b,l)p(a l , b l );

adidi.

a 2 =

as'

~i (all'

echivalen1A.

in s1ir~it,este tranzitivl. deoarece (al• hl)p(a 2 . h 2 ),

adicli a l

=

a.

implidi.

(ai'

bl)p(aa'

h.),

adica a1 -

as· Deci peste

0 rempe de

7

2. In mulfimea numerelor complexe C se define~terelafia P prin ZIPZ. -lz.1 ~

lz~ I. Sa

se arate di

peste 0

rela.tie de echivalent5. ~i sa se precizeze clasele de

=

echivalenpi.

Rezolvare. Se

de

)zll};

vecifica

ll!ilor

cit

relatia

Fiind

z =

dat

x

+ iy

reprezint.1

peste

2"1

reflexiv.1,

fn

e

.jii

plan

r,

un

simetrica

atunci

[zl] =

.jii

tranzitiva.

{(r,

Prill'

r2}.

unnaTe,

(:1] =-

adicA

eelatie {z EClizl =

peste

-

o

d.asa

0

de

echivalenti't Daca. se pnn

oarecare

C. cJasa de echivalentii C?lJ este mu1timea

Iz 1 1 =

yJlxl + y! =

echivalenta.

cere eu c~ntrul in ocigine.

3.

Fie M

=

fa.

b,

e}

~i relalia

P =

(ta, a),

Ib,

b),

Sa se arate ca peste 0 relalie de ordine totala pe M.

(e,

C),

(a,

bj, (b,

eJ, (I<: c)}.

;,

5) ('01)(

6) '0(;e

se

nume$te ~

Dacl

f~

Un cOt]> ~"

se nume{lte COl

 

Rezolvare. S.1

aratAm

mai

tutti

ca

relatia

peste

0

eetatie de ardine. In baza defiaitiei rela.-

tiei

p

se

vede

eft

aceasta

este

reflexiva.

deoarece

(x,

xl

E

p pentru

orice

x

E

M.

Helatia peste

antisirnetrica deOarece, dacl1. (x. y) E P ~i (Y. x) E

tranziti'Ea. Prin unnare,

peste a relatie de ardine.

p,

atunci

x

= y.

Se verifidl. u~or ca.

p

este ~i

Apoi se observa. cA oricare doua. dintre eIemen-

tele -,

b.

c

se

aWl

in

rela~ja ~ .;;i deci

peste a ordine totala. pe M.

1.2.2. Probleme prop use spre rezolvare

I

4. Se considera multimea M = {I, 2, 3, 4} ~i relalia pin M. definita prin p =

-

{(I,

ll,

(I,

~i tranzitiva,

2),

(2,

1), (2, 2), (3, 3)}. Sa se vcrificc ci'i. relatia peste simetrica

.

dar nu este refIexiva.

5. In multimea numerelor intregi Z definim rdalia de congruenla modulo

se arate ca aceasta echivalenla.

6. Fie p 0 relalie in mullimea M, simetrica ~i tranzitiva. Sa se arate ca dacii

M astfel incH a' pa, atunci peste 0 relalie de echi-

m(m EN)

= mod m",

prin a

= b (mod

m)

a -

b : m,

Sa

relalie este 0 relalie de echivalenlii ~i sa se precizeze clasele de

pentru valenta, orice a E

M existii a' E

7. Fie p, 0 relalie in mullimea X"

cartezian

X

=

XI

X

X 2

X

'"

prodns

(x"

x 2 '

, xn)ply,. Y2'

i

=

I,

2,

"

n,

p

0

relalie in multimea

X

X n

dcfinita

prin

 

"

)'n) -",p,y ,.

 

i

=

I;

2,

n.

Sa sc arate ca p are una din proprietiilile ; reflexivii, simetrica, antisimetrica. tranzi- tiv;l, daca ~i numai dacii relatiilc Pi, i = 1, 2, .,., n, au aceea~i proprietate.

In mullimea M =

Id,

"

peN,

y

la,

b),

Ib,

e),

Ie,

8.

d.l.

9. In mullimea numerelor naturale N se considera re!atia

fa,

d),

b, c, d} se define~terelatia p =

(d, a)}. Este .aceasta 0

x + z. Sa se arate ca

{(a. a).

(b,

b),

Ie,

C),

relatie de ordine ?

definita prin x

3 ZEN astfel ca y =

este 0 relafie de ordine totala .

1.3, Structuri

Se nnme$te grup 0 satisfAcind axiomeIe:

mu1time

ne'rid.1 G,

inzestrata. en

a

operatie binadi. intern.1

0;

G XG _

G.

I) (xoy)oz "'" xo(yoz).

'Vx,

y,

z

E

G (asociativitate);

2)

3)

3~

E

'rIx E

GJxoe =

G,

3x' E

eox =

x.

Glxox' =

'Vx E

G

x'ox =

(e

e

Daca tn grupuI G are loe $i axioma

-

(x'

element neutrn) ;

-

element simetric pentru x).

1} xoy = yox,

"Ix, y E G (comutativitate).

atunci grupnl G se nume~te eomutativ san abelian.

o mulpme ;;J. pe care sint definite doua. operatii binare interne,

fatA de

care ;)

eite grup abelian $i una de

inmultire 0

: :J x;;;

_

d.

una aditivl e; ;;'j§~_;}.

astfcl ce1 :

8

eo

ralia o,deli

timea G lot'!

1.

Se

-=

+

RezQlvare,

A

(x 1 Y 1 Zl' .%"'!

)'2 z 1 + "';

4

EJem~~

V(x 1 ,

Xl!)

e

G.)

0)

E

G. Acesf:

E1emeJlj

se{lte pentru e1el

~"4i.

Se obsef'il1

2. Mulf~

tiile obi~nuifl

rie'zolwwe. 11

+ (y+z): ~}"~

~OEd:3) V

j

~).+ y -

,

It:: z 1Yl z l + u1Y~

-('l+J~j

+

X 2 Z 1 )

.%',,·H

Se observi ,j

3,

Sa se 'Ici

definita prin ~

4.

Fie 2

~

nare ~i inm~

5.

Sa se~

de adunare .~

mull

<;

=x-t'y-Zl

6.

In

,"

" ~

de adun are~l~ operalii este'1

.

i

~

~.-

~) (xOyJOz ~ xO(YOz).

Vx,

y,' E

d,

6) xO(yEllz) ~ xOYEIlxO', (y6)'JOx ~ YOx@,Ox, se nume~te inel.

Vx, y, ZEd,

Daca inmu1tirea este cOTllutativa, inclul se nume$te COlIlutativ. Un corp l( cste un inel in care elementele nenule formcaza un grup pentcll inmultire. Corpul K

se nume~te comutativ daca el estc il1el comutati

1.3,1. Probleme rewlvatc

1.

Sc

consider{t

rnultirnea

C =

{(Xl'

x 2 )

I Xl

E R" -fO}.

X 2

E

R}

~1

Ope-

ralia 0, dcfinita astfel; (X"

x 2 )o(Yi, ),) =

(X,'y"

(imea G formeaza grup fap. de operatia definita.

X 2 y, +

Y2)'

S'i SC arate ca mul-

ReZQlvarc.

As 0 cia

t

i v

ita

t

e.

Avern

[(Xl>

X 2 )O(Yl'

Y2)]0(2 1 ,

.o~) =

(Xl)']'

X 2 }'1 + )'2)0(2"1'

.os)

=

-=

(.~lYIZ1> XV' l Zl + )/2"'1 + 2'2)

~i (Xl'

X 2 )O[(YI' Y~.)O(Zl> 2 2 )J =

(X t , X t )O(Yl'cI' )/2:1

+ )'221 + Z2)' Comparind cele dona rezultatc.

obtinem asociativitatca.

+. 2"2)

=

(XI)'l;;!'

X 2 }'t Z l +

V(X1,

E

1 e men t

n e u

x 2)

E

G.

Obtinem

t

TU.

(x 1 c 1 ,

Gi.uHlm

e =

x 2 e l

,+ c 2 ) =

(c 1 .- (Xl.

e 2 )

%2)'

E

Gl(e l

e 2 )o(x 1

x 2 )

=

(Xl'

de unde deducem f 1 =

I,

X 2 )O(C],

c 2

=

0

e;)

=

~i deci

(Xl>

%2)

e>= (1.

())

E

E

G. Acest element satisface egalita1:ea cerntA.

ric.

1 e men t

si ill e t

Procedind in mod asemanAtor ca in cazul elementului ncutru, se ga-

se~te pentru elementul (Xl' x!!.) E

G elernentul simetric

(_I .

:2-)

E

G.

Xl

Xl_

E

Z} formeaz;\ inel faFt

de

opera-

Se observ~ d'i. (;' nu este cornutativ.

2, Multimea d

=

{x =

X J

+

tiile obi~nuite de' adunare ~i inrnultire ale numerelor reale.

J'ix 2 I X J ,

X 2

Re:olvare. Se

verifica.

axiomcle:

1)

(x

+ y)

+- Z =

+ (y + :); 2) x + e =

e +- x =·x.- Xl +- t't +- )2(.1'2 +- t'2)

Xl

=

+- Yl

+ :1 -+- ·./2"(-'-2 +)'2 -!- Z2) =

x

4-

Xl

+-J2~2 =~. t'1 =- 0

~i

C 2

=

0 ==:> e """

"""OEd; 3) Vx ed,

.<f)

C: X 1YI Z l +- 2xtY2Z2 + 2xV'r2 +- 2XaYI22,+-J2Z'YIYIZ2 +- X I )!2:j

c: (Xl +- J"hpJ '((Yl +- ZI)

3x'Ed'lx l +- x~ +- J2{x 2 +- x;)

=

o;;=;;> x; =

-Xl' x; '=

~X2' cIcci x'

=

-xE:;J.

x +- Y

-

Xl +- Y1 +J2(x z +- Y2) = y+-x; 5) (x'y)"Z

= [X 1 Yl + 2X 2 Y2 + ,,/2(""2.>'1+ X 1 Y2)] .(2 1 +J~I) """

+ .':!YIZt +2X2)"222) =x .(y ·z) , (i)' x "(Y+2)=

+

+J2fY2 +- Z2)J = X:t.i'l +- X 1 Z 1 +- 2X 2 Y2 +- 2X~:2 +- ,,/2(.1'1.1'2 + .1'12'2 + X 2 Y!

+X2Z1)-X·y+-x·z. Similar (y+z)·x=y·x+-z-x.

Prin

urmare.;)

cstC'

illt'!.

Se observ~ cii d'

este inel comutativ,

deoarece x'y = Y -x.

1.3.2. Probleme propuse spre rezolvare

3. Sa se ':Cerceteze dadi multimea numere10r reale R, 111zcstra t5. ell operatia 0-.

definita prin xoy -

4. Fie d

=

{x

+

x

+

y

+

i ylx, y

xy, formeaza grup. Dar multimca R ". {-I} ?

E

Z}. Sa se amte ca, ill raport eu operatiilc de adu-

nare ~i Inmultfre a numerelor complexe, ;]. este un inel comutativ.

5. Sa se arate ca multimea J( =

{x +

i yJx,

y

E

Q}, inzestrata eu

operatiiIe

de adunare ~i inmultire a numerelor complext', este un corp ccmutati\'.

x

x

6. In multimea numerelor reale R

-

se

definesc

0l'eratiile interne;

(j)

y

=

x

-fC y

-

2 ~i x 0)

= '!"x'Y

4

!.

2

.! y +

2

=

3, operatiile +~i . fiind operatiiIe

de adunare ~i inmultire a numerelor reale. Sa se arate ca R inzestrah en cele doua operatii este corp comutativ,

9

:';

.L

cefe

P

E

2.

ELEMENTE DE ALGEBRA LINIARA

2.1. Determinanti

Fie A

{I,

n

elemente,

2,

'.

dona

1t}.

';fupllri

\Tom

nota

prin IlJ"

mulpmea _tnturor grupurilor Qare se pot fonna eu

oarccare

diferind

intre

ele prin ordinea elementelor.

Un elemen'

(/)"

se

nume~te perillutare ;;i se

l1Gtcazi asHel :

Dnua

din

clemente

inir-a

pCfmutare

ordinul

fonneazl

0 i 11'fcrsiulle

II). Fiilld

claci

sint

a.;;ezate

in

ordinea

invecsA

rlat<'\.

pennutarea. P

E

'i)".(uu m

pria

nurn.Arul

i,

j

_

e(P) "'" (_1)0'(').

I,

2,

'0

n.

de-

aceleia

tT(P)

pennutarea

tuturo'r

priucipala

inversiunilor

de

U = (12.

lui

P.

n

1

2

n S!~ nllllll"~t_e signatura lui P

11llm,lrul

notat

rrin

D

n11mitrul

s(~ nllme~te determinant

= det(a ij ),

fini t

prin

 

D

=

e(P)

 

l'E. 'Pn

 

Prin

transpusul

dctNminantullli

D

se

lntclege

detcfmillantu!

n\

i.)

obthlut Jin D

prin

(1)

schimbarea

liniilor _,;;i coloanelor Jut!"e I'll'.

Prill

prill

n\ll113,rul tJ.iI = (- Ij'-rJ D jj .

minorul

o"bt11lut

complementar

din D

al

elementulni

notat

d;te

D)j,

suprimarea liniei i A'rem

ail

~i

Pcntrll

i

= j

obtillcm

"

an-tJ.lel =

~

/ =1

DS ji ,

n

La h C(lI;

/;=1

se

a

intelege

detenninantul

de

ordiRul

n

_

1,

coloanei j.

Complementul algeudfl al lui a"

=

DS/ j ,

,

il/ j

c::II

to, i

1,

i

# i,

=

j.

(2)

"

"

 

a;~"o:",( = D,

::E au:ta: =

D,

i

=

1.

2,. ~.•

n,

k'"""1

k=1

frmnulfl

Fie

de

r <l

rlez-roltare

a

determinantului

Jr.

Se nume~te minor til! "din

d1.1Pa.

r

in

elementele

liniei

(respectiv coloanei) i.

J) un determinant Al format ,eu r linll ¢

r coloa.ne

. primarea eclor r linii ~i r coloane ale l:1i .lJ,{. ComplementuJ atgebrio a1 minorului M este n wi.rul

.:'Jurnilll minor compZementQr minorului Jf de ordin r, minorul N obtinut din 8J prill SQ-

din D

M' = (_1)81"1 1.\', s(.'\1") fiind suma indicilor linulor .~i coloQl1elor care deter!Ilin3. /l.t.

Teorema lui Laplace.

Determilb<mtul

D = det(5jJ)

e.te dgal au suma

l' linii fixate prin complerne»!ii lor algebrici. Fie determinant" D 1 = det("d .,i D a = det{b,,,), i, J =- I,

2,

".

n.

 

n

dat de

P

=

det (Clj),

unde CfI =

L

-It b#,.

!;=l

10

produselor mirrorllor

de

pe

NumArul P _

.D 1 ·D. este

Liniile ~

I,

2,

J

,

~

'I

zero datA 4

Determinll

principale egall

ell

1.

Sa se;

Rezolvare. J

Prio unnare. ~

2.

In deJl

aUaZla3Jaa of:

Rezolt'ar~:'~

cAut.1m in 1J.-~

nuntai pennu~

(-1)' =

-I,

.

III

!

b) Pehlru ~

~i k pot lua IlU4

+

"18 a. Gat .,d

3. Plec!n~

RuokJar"

~

rezultAd. pea.

valorile 2, 3 •.• "~ moo mai d~

principale.

'~

IX

,~

Sa se ~

4.

I

-

2

3-C

-6 -,

2

7

II

~

Rezolva,e. 'P

6,

tX u

-

.;

J

De exempt1

]

Avem: 2(-19>J

celeiaIte valeri]

5. Folosind

reducerea

la forma

triunghiulara.

D=

1

-2

3

4

2