Gheorghe BUDIANU

Cristina ,ERBANESCU

lVIATRIX _ROlVI BUCURE$TI

CUPRINS
1. Cimp de probabilitate • Camp de probabilitate • Probabilitati conditionate • Formula probabilitatii totale. Formula lui Bayes • Evenimente independente. • Scheme probabilistice
2. Variabile aleateare, FUDctie de repartitie

..

14

• • • •

Variabile aleatoare simple Variabile aleatoare rea1e Functie de repartitie Densitate de repartitie
28

3. Valori tipice ale unei variabile aleateare • VaIoarea medie a unei variabile aleatoare simple • Valoareamedie a unei variabile aleatoare rea1e • Momente, dispersie • Functie gene~atoare
4. ~iruri de variabile aleatoare

• Convergenta in probabilitate • Convergenta in repartitie • Inegalitatea lui Cebasev • Teorema lui Cebssev • Teorema lui Markov • Teorema IlmitA centrals • ...Teorema Moivre-Laplace

43

5. Covarianp si regresie

54

• • • • •

Repartitii marginate Repartitii conditio nate Valori medii conditionate Covarianta, coeficient de corelatie Regresia liniara .

6. Statistici

matematica

'"

63

• •
• •

Selectie Functii de estimatie

Verificarea ipotezelorstatistioe TestuI %2 - de concordanta Analiza variantei cu factor
, ;. .:-~ l..
i ','1

7. Anen
8. Bibliografie

97 101

I'. Camp de probabilitate

MllllllmflllllllllfJl'/(M

n ,So nolaazu

cu (P (.0) multimea parlitor lui 0.0 familie

nevidd

W"I . (II (0)

I, ll!'l

,ViI

mlfllil.)'tu tr ~ (llgebra (sau cdmp de eventmente) daca: 1( ;::;. A" U

ee

'.I{, e> A(! G 1(. (\if) Ii t: '1(( AO este complementara multimit A).
E E

i.I, (V) AI, ;/2 , ... , At" ...

'1(

1,'m"lIIrl d(t multtmt 'l.(se numeste algebrii dacii tndeplineste conditia 1, iar conduia 2 este flllrwullt1 (III (v') A, BE 7(;::;. A v B E 'l( () 1IIIIIIIIIIa Ii E '1( se numeste eveniment. OjlllllJfic! P: '1( -> R, se numeste probabilitate dacii: I, P(II) ~ 0, (\if) A E 'l( , P(O):::: 1.

:/, p(uA,,)=iP(A,,),
w..l
n...j

(V)Aj

nA)

::.0,t:!-j.

'fioIpfdul (0, 'l{nP) se numeste camp de probabiiitate sau spatiu cu mdsura P. camp de probabilitate avdnd card 0 finit , dacii evenimentele sunt egal probabile, utunct probabilitatea unui eveniment este: peA) :; numarul cazurilor favorabile produoerii evenimentului A. numarul cazurtlor posibile producerii evenimentului A Daca 0 este 0 multime infinita, nenumiirabild, care are 0 miisura fin ita u , atunci
!1II/,wUfI

probabilitatea

unui eveniment A, este peA) == peA) . peO) Astfe! de probabiliuqi sunt: P(A):::: lungimea(A), lungimea(O) peA) daca Q c R; P(A)::. aria(A) , dacd Oc R2; aria (D.)

= volum (A)

volumeD)

, daca 0 c R3.

Fie ciimpul de evenimente probabilitatea P (B):;:;

Ii

{n, '1(, p}

fi evenimentele

A,B e '1(P(A)

¢ 0,

P(B):!- O. Se numeste

lui B conduionata

de A, notata PA (B) sau PCB I A), numarul

peA) Formula de inmultire a probabtlitiiulor. Daca A1,A2,"·, A.r E §i peAl n A2 n

PCB n A) ,

.. ·nA.r)
lui Bayes.

'F

0, atunci

P(A1 n Az. n.. An) '" P(A1)PA1 (A2)PAln~(A3)'" on Formula probabiltuui! totale si formula

PAtnA2n...nAn_l (4,).

CAPITOL!,JLI

atunci pentru once eveniment X

n

'l(este indeplinita rekuia:

P(X)

= LP(4 ;=!

)PA; (X) (formula probabilitaut totale).

:;t:

Daca , in plus, avem P(X) P (A;) = nP(A;)PA; (X) x P(4)PA;(X)

O,atunei

:L
1=1

(formula lui Bayes).

Doua evenimente A, B

X.

Evenimentele

A, ~,...,A;, E 'l(, se numesc

P(~ n~

se numesc independeme, daca P( A nB) = PCA)P(B). independente ('in totalitatea lor), dacJ .. P(Ai) P(AxB)=P(A)P(B) in locul

n ...nA1r)=P(AIj)P(A''2}

1S il < i2 < ... <it S n; 1 < r :5, n. Daca evenimentele A §i Bsuntindependentesevascrie expresiei peA nB) -= P(A)P(B).

Exercitii
1.Fie

multimea Q""

{a, b, c, d} . Sa se scrie multimea partilor cP (0) ~i sa se determine

card (P(Q). 2. Fie A, AI' A submultimi ale unui spatiu a) Sa se verifice relatiile lui De Morgan:

z, ... ,An, ...

n.

00 )C ( ~IAn

Q~; (00 JC ,QAn

0:)

= ~A~

00

An

en, '\In EN.

b) Sa se verifice relatiile: 3. Fie multimile zl e

a) cardlf
{XI,X2,

AU(nAn)= n=l
''',xm

n=l

nCAvAn);

An(UAn}= n=l

n=l

U(AnAn)'

},B::= {Yt>Y2, ''',Yn}.

Sa se determine:

If: A ~B}; b) card{t If: A~B,injective,m <n.}; c) card{r If: A ~B,bijective,m::;:; n};
d) card 1M c A, cardM :::k < n}, e) card(E x F); t) card P (E x F) .

ENUNJURI
4. Se arunca

0 moneda. Sa se serie multimea evenimentelor elementare (spatiul selectiilor) ~i cimpul de evenimente asoeiat.

S. Se arunca 0 moneda §i un zar, Sa se scrie multi mea evenimentelor elementare. Notsnd cu n multimea evenimentelor elementare, sa se determine card (J'( n).
6. Coeficientii a,b,c ai ecuatiei ax2 +bx+c",O

se determina prin arunearea unui zar. Fie evenimentul A;::;" ecuatia are radacini reale". calculeze probabilitatea peA).

Sa se

7. Se ia la intamplare un numar din multi mea {I,2, ·.. ,1.000.001}. Care este probabilitatea ca numarul ales sa fie patrat perfect sau un numar divizibil prin trei. 8. 0 intreprindere a cumparat 1000 de piese, nestiind ca 20 dintre ele sunt defecte. Daca unei sectii ii sunt repartizate 10 piese, care este probabilitatea ca printre aeeste piese sa fie si piese defecte? 9.0 urna continen bile numerotate ~,2, ... ,.n}.Se extrag din urna, una cate una, toate cele n bile. Se spune ca s-a rea1izat 0 concordanta daca la extragerea k s-a obtinut bila cu numlirul k, Sa se calculeze probabilitatea obtinerii a eel putin unei concordante, (problema concordantelor sau problema secretarei),
10. Din multi mea B =

to, 1,2,3,4,5,6,7,

8,9} sunt alese la intamplare 3 cifrea, b,c , ~i se

0

formeaza oumarul x

= abc

. Care este probabilitatea ca fie aleasa eel putin

data cifra 7?

11. Persoana A arunca 0 moneda de doua ori, iar persoana B de trei ori. Care este probabilitatea ca B sa ob1ina sterna de mai multe ori ca A? 12. Intr-un camp de probabilitate, evenimentele AI, A2 , •.. , An au proprietatea

4 cUA 4 flAj
j,

flAk

=0 "ii.j,k E{1,2, ... ,n}i <j «k,

#j

a)

ss se arate eli

b) Pentru n 3 conditiile date.

= sa se construiasca

p( 0 Ai) =.!. t P(A 2

1",1 i=1 0

i ).

familie de evenimente care

sa indeplineasca

13. In plan este trasata 0 retea de drepte paralele la distanta a una de alta. Se arunca in plan un ac de lungime 1(/ < a). Care este probabilitatea ca acul sa intersecteze 0 dreapta. (problema aeului lui Buffon),

CAPITOLULI

14. Doua persoane trebuie sa se intalneasca intf -un anumit punct intre oreie 12 si 13. Conform inpelegerii prirnul sosit asteapta 15 minute, dupa care pleaca. Se cere probabilitatea ca intalnirea sa aiba loco 15. 0 urna confine a bile albe ~i b bile negre. Se extrag succesiv doua bile rara a repune bila extrasa inapoi In uma. Sa se calculeze: a) probabilitatea ca ambele bile sa fie albe. b) probabilitatea ca ambele bile sa fie negre. e) probabilitatea ca prima bila extrasa sa fie alba ~j a doua sa fie neagra. d) probabilitatea ca bilele sa aiba culori diferite, e) probabilitatea ca bilele sa aiba aceeasi culoare. 16. Fie campul de probabilitate probabilitatile conditionate '1(, P} , A c B, P(A)::::.!.., PCB) 4 Pfzt I B) §oi PCB I A).

{a,

=.!... 3

Sa se determine

17. Se considers trei ume: uma VI contine 0 bila alba, doua bile negre, trei bile negre.U, contine doua bile albe .trei bile negre, 0 bila rosie; patru bile albe.cinci bile negre, trei bile rosii. a) Se alege la intampJare 0 urna ~i din urna 0 bila, Care este probabilitatea ca bila sa fie alba? b) Se alege la intamplare 0 urna ~idin urna 0 bila, Daca bila este alba care este probabilitatea ca ea sa provina din urna U3 ? c) Se alege la intemplare 0 urna ~i din urna se extrag dOM bile. Daca 0 bila este alba si una rosie, care este probabilitatea ca bilele sa provina din urna V2 7 18. Intf-un circuit sunt introduse 3 rezistoare. !ntr-un regim de suprasolicitare aceste rezistoare se. arde ell probabilitatile: 0,02: 0,05 ; 0,01. Sa se caleuleze probabilitatea ca intr-un astfel de regim ~ functionare sa se intrerupa curentul. Se vor considera numai cazurile: a) toate rezistoarele sunt legate in serie si b) toate rezistoarele s~ legate in paralel. 19.Vn aparat este construit din doua unitati. Intr-un interval de timp, cele doua unitati se pot defecta In mod independent ell probabilitatile , respectiv: 0, 1 ~i0,2. Stiind ell a avut loc 0 defectiune a aparatului , se cere: a) probabilitatea ca sa se fi defectat numai prima unitate. b) probabilitatea ca sa se fi defectat ambele unitati. 20.Fiespa!iul

{Q,

7(P}unde

0=

{OJl,aJ2,0J3,tV4},

'K.,= r:p (a), P(OJt)",,±,i

= 1,2,3,4, Sa

se studieze independenta evenimentelor: a)Al = {m2,OJvlJ A2 ={@1,aJ3,aJ4}, b) Bl

=r l,0J4},
O

41

B2

= {m2,CV4},

A3 ={@J,OJ2,OJ4}. B2 ={@2,aJ4}
evenimentelor: se obtine valoarea".

21. Se arunca

0 moneda de trei ori. Sa se studieze independenta A =" la prima aruncare se obtine sterna". B "la a doua aruncare

SOLG'TII C ="se obtine sterna exact de doua 22. Fie spatiul peA
(j

on consecutiv".
E

{Q, 1{, P}

si A,B,C

'1(, avand proprietatea

B r, C)

= P(A)P(B)P(C)

. Rezulta

ca evenimentele

sunt independente

doua

cate doua?

23. Sa. se arate ca daca A, B sunt evenimente ale unui camp de probabilitate
P(B):;t;O;I ~i PB(A)=PBC(A}, atunei A~i B suntindependente.

{n, 1(. P},

24. Doua persoane, A si B, arunca altemativ doua zaruri, Incepand eu jucatorul.f. Ca~tiga eel care obtine, mai intai, 11 puncte. Care este probabilitatea ca A sa castige jocul? 25. Se arunca doua zaruri de 100 de ori. Care este probabilitatea suma punctelor 4 ~iin rest alta suma? ca de 20 de ori

sa se obtina

26.0 urna contine Xl de bile numerotate de la 1 la 90 .Se extrag 6 numere. Care este probabilitatea ca sa se obtina 4 numere din urmatoarele: 3,9,39,4,7,47,11,20,50, 63? 27. Consiliul unei facultli!i este format din 8 profesori ,6 asistenti ~i 4 studenti. Se aleg in mod aleator 3 persoane pentru a partlcipa la 0 conferinta, Care este probabilitatea ca sa fie ales eel putin un student? 28. Intr-unjoc, fata de un adversar la fel de puternic, particle din patru sau cinci din opt? 29. Se arunca aruncari?
0

ce este mai probabil

sa se castige: trei

moneda

pana

apare sterna. Care este probabilitatea

sa se fad eel mult 50 de

30. Fie umele VJ ~i U2. Urna VI contine doua bile albe ~i una neagra, iar urna U2 contine alba ~i cinci bile negre. Se extrage
0

bilii

bila din V1 ~i se introduce

in U2, apoi se ext rage ca bila transferata

bila din

U2 . Stiind ca bila extrasa din U2 este alba, care este probabilitatea neagra?

sa fi fost

31. 0 urna coniine patru bile albe ~i sase bile negre. Se extrage 0 bila, i se inregistreaza culoarea ~i apoi se pun in urna doua bile de aceeasi culoare. Care este probabilitatea ca in trei experiente sa obtinem doua bile albe ~i una neagra? 32. 0 urna contine a albe si b bile negre . Se extrage 0 bila si repune in urna impreuna cu c bile de aceeasi culoare cea extrasa. Sa se determine probabilitatea ca in extragerea a treia sa se obtina bila neagra, daca in extragerea a doua s-a extras tot bila neagra?

Solutii 1. p(n)= {0,a,b, e,d, {a, b}, {a,e}, {a, d}, {b,c}, {b,d}, {c,d}, {b,c,d}{a,c,d}, {a,b,d}, {b,d,.c},n}

CAPITQLULI

co

2.a) Fie x Inlocuind

3. a)

E ( ~lAn )

<::> x ~ ~lAn <::> x ~ An, vn E N* <::> x

co

A~, "'In E N* <:> x

00

E ~l~'

An cu complementara ~ se obtine relatia a doua. A{J' ;n(n-l)(n-2)

... (n-m+l).
c) n!. d)C~;:;::

(cardB)cardA. b)

n! k!(n-k)!

e) (cardE)(cardF) = mn. t) 2rM.

4. Evenimentele elementare sunt S ="apare stema" ~i V ="apare valoarea' . Campul de evenimente 'l(:: {0, S, V, {S, V}} .
5. Fie card

S =" apare stema", V =" apare valoarea

i puncte", Evenimentele elementare sunt:

n. =

~i tVi :!' apare fata zarului marcata cu {{S,tVi}, {v.aJ; 1t = 1,2,3,4,5,6.}

<P(Q) = 2'2.

6. Namarul cazurilor posibile este 63. Cazurile favorabile sunt tripletele de numere apertinend multimii {I,2,3,4,5,6}care verifies relatia b2 - 4ac
=

O. Se obtin cazurile

favorabile : (1,2,1);(1,4,4);(2,4,2);(4,4,1);(3,6,3). peA)

= ;.
6

7. Fie evenimentele: A ="numarul este patrat perfect", B ="numarnl este divizibil cu 3" . peA u B):::: peA) + PCB) - peA nB).Notind [a] partea intreagl a numirului a ,ilvem: . peA) '" l~1000ool 1000001

L 1000001'. PCB) = 1000001[1000001] = 1000001. Deoarece Pentru 1000 1 333333 3

v ~

OriCE

numar x2 natural este multiplu de trei daca x este multiplu de trei: peA n B) == 1 [.Jl000001] =. 333 Dupa 1000001 3 1000001
In

Iocum ...

I>. ~1erectuarea

cal c u1e1or se 0bti line:

Pt A u B) == 0,335 .
8. Fie A == "secpa primeste ~i piese defecte". AC
CIa CIO ' 1000 ClO .
10 C1000

= "sectia

nu primeste piese defecte". Numirul

cazurilor favorabile pentru realizarea evenimentului AC este C~Q.

P(AC)=~ P(A)=l-~.

.SoturII '

'* e§.acli se
9, Fie
,

=" ':.,' extragerea k :_".' obtine bila cu numarul k", in se "," .

U

Se obtine celputin
" . "," ..... '_

_"

concorcl~t~.
. ," _. .'_ '...•

1£.:,

'P(U~)=
I<:~l "
'k~l

realizeaza evenimentul: Ai fp(A;)-2:

-l,;i<:«k,,:5"/>"

A2 u, ..U An •.
+

P," (A",/,4,,)+

+ (-IlC;1P~~IA,t frima suma contine'

"l~,,<"'<'k;;

2:, P,(1, nA,t;;At,},-"+

Sn '. ,... , .•

c~ termeni, a douasumlaon~ne c; termeni.'s.a.m.c.

(peAk) J.(n "'7,n!, k'= 1,2;~··,n( bila

',' m'"

,"

k fixata, celelalte n -1 bile se pot distribui in

,_.

,;1.,

(n -1)1 moduri).

Jf\A 0,Aj)'f

(n

hf )1:,i) );",!,~,:, IP;,{!=e(; ~ J

_ ~,(_l)l<~l -1'
L. k=l ,', k!
C

A A') (~~k)!'k' 12 1" ', fP(A, ~ "it nh n:"n ik =~'" =, ,"';n; S/l <12 <"'<lk,sn
~ 'k=l

iD(Un.

'J -- L. -,l)k~lCk (n-k)! ~( 'n--k=1

"n!

-,

'2!

'~ 1. --+-- ...,;{_I)n-:-l . + .

3! nl.,

£to; Eie'evemme,,!1,tul,
.,,:'

Jilropnetatea "7;. {a,b, -,jyBt

:'.~ .

A~" 7 E'fa;b,c }'J,'tj A

, ..

:f "1

iit{a,:b;:c}" ::Un numarul x ~ abc eu '

, ''i:~'

c} II se obtineea valoarea unci functii

= {O,1, 2;3, 4,5,6,8;j9}27t{~';b>c}"

'

,'i'{iruarura:eestor

runcfii'e'ste' (~dr~)ca;dfa,b;ii}1:yg;93(ea'iurile favofabile'evenimentuluijf") -(

~ilrnarulhumereloi0de ~cifr{~ste(caA:Jrr<l{a,b,c}"='i;o3 '(~4n=--" 3. §i P(A)='1-P(W)=1';'~'

,"

-~
:,,:

chiili-i~osibI{~ )~D~i'

.,'

~,

10

103

o!Aersc;$naA '.reaU?eazil, evenim¢v.tele:,Al :;,.{Sr/;&:}ii{A1(= '{ s<;~v};M3 = tJr,'SniA,r::NJ%~fT5}'~i!1~:

1\§9ana B realizeaza eveni~entele

::;{S,S,S},B2:::; {S,S;V},B3 = {S,v,S},B4 * {vy,S},Bg ~',i{v,K,~}.'

, ff ,_

= {v,S,S},Bs = {S,V,V},B6 = {v,s,vr

{4, BA i =:=,1,2;3;4; 1;2/,··,K t=
,

'

,,'

,Ri'"

,,'

"
,,

imentele. ~gaLprob~~Ue aJ,e. xPrri¢!}.lei sunt: e nifIlenteposibile.J!i'''' merifelefavorabiLe';sunt':{Aj,B1 ,m.favorabile deCi probabilitatea

Stint: .

1i :::; {Ai,B ; ~i,j = 2,3,4. tA.4,Bj ~j = 5,6,7: Sunt16 1,2,3,4;

este,1/2,

CAPITOLULI

12. a) Se aplica formula din exercitiul v. Tinand seama distincte este vida, formula devine:

ca intersectia

a trei multimi oarecare

• ~i=1

j UA;J

= ±'P(Aj)1=1

fP(Ai riAj) 1S.1<j~n n

(*) .
ri

Din ipoteza se deduce Al

i

= (AI n A2) V (~
U(A; riAj)'

A3) u... u(~nAn) sau pentru orice

= 1,2,· ... n

avem A;

j=lj~i

Intersectia a trei paranteze distincte este vida, deci

peAt)

n n :LP(At riAj),LP(A/):;
)=l,)':#i

n L

LP(A;

riAj} = 2

LP(A;
I~<j~n

nAj)sau

i=l

l=l)=I,)*i

2:P(A; nAj)=.!..
1~/<)5:n

r.P{At).
2 j",1

inlocuind in (*)seo!>tine
.

J UAiJ=.!..
.L

r.P(Ai).
2 i=1

li=1

b) Fie

At

P(ali) = !;i = 1,2,3,4. 4 = {al2,(i)3}, A2 = {a1l>(i)31 A3 = {tDt>OJ2}; Al cAl U A3, A2 cAl

Q::;

{CVt>(1)2,al3,al4},K

= p(Q),

A3,

A3 cAl uA2;At nA2 riA3 = 0. P(A1 uAl U A3)

= P({tvhOJ1,CD3}):;~;

42

.!.(P(At)+ P(A2)

+ P(A3») = .!.(.!.+.!.+.!.) =~.

22224
0

13. Fie M mijlocul acului AB care intersecteaza

dreapti d ~i AC

semidreapta paralela cu

dreapta d. Proiectia punctului M pe AC se noteaza cu M·. Daca x este distanta de la M la dreapta d §i rp este unghiul dintre AB ~i d, atunci AB intersecteazA pe daca §i numai d~

o ~ x «uu. Dar MM' =!...sinrp, 0 s rp:::::; 2 in planul variabilelor rp ~i x se considers n= [0, K] X [0, a] (multi mea evenimentelor
posibile). "Acul intersecteaza
A
0

K.

f
a

dreaplli" este evenimentul

rp

= {(tp,X)

o, 0:::::; x. '!£-i*intp, o s

,!£K}.
aria(O)

P = ~a(A) . aria(A) =!... sinqJdrp ana(O) 2~

= I.

=!!!!.... Se obtine
2

= l:!....
at:

Daca lungimea acului este egala cu distanja dintre drepte, atunci p = !.

K

SOLUTII 14. Daca

0

persoana soseste la momentul x E [12,13], iar cealalta la momentul Y

ele se vor intalni daca Jx-

YI s: _!_. Considerand
4

ora 12, momentul

[12,13], atunci

~i ora 13, momentul 1, avem:

y (0,1)

(1,1)

(1,0)
Q;; [0,

l1x [0, l]§i

A={(X,Y):IX-

YIS:~}.
arw(A)"., 1- 4

Persoanele se vor intalni daca (x,y) EA.

P"'" aria(A). aria(Q)

(3)2

=-.

16

15. Notam evenimentele

i.i = 1,2."

A = "bila alba la extragerea

= a + b a + b-l .

i, i = 1,2".

B, = "bila. neagra la extragerea

8:) peAl nAz)

= P(Al)P At (Az)

a-I

b) P(BI nBz) =P(B1)PBl (Bz) c) peAl nB2)=P(Al)PAl d)P(Al nBz)u(Bl b a a+ba+b-l b a+ba+b-I nBz»)=P(Al

= a +b a + b -1
nB2) +P(B1 nA2)
2ab (a+b)(a+h-l) PCBI nB2) =P(A1)PAl (Bz)

b-l

a b (Bz)= a+b a+b-l

n Az»)=P(Al
a

+ P(B1)PBl (Az)=

=
e)

".,-----

f«Al n Az)u(Bl
.a =--

nAz)+

= P(A1)PA1 (Az)

+ P(B1)PB} (E2)=

a-I

a+b a+h-l

+----a+ha+h-l

b-l

:k P(AIB)".,P(AnB)

PCB)

".,P(A) P(B)

=~.
4

PCBfA) = peA nB) peA)

peA) = 1. peA)

10

CAPITQLULI

17. a) Fie X :::;::"sext rage obit! albA",Uj :::;::"este e aleas! urna U,". P(X)
= P(Ul )PUI (X)

+ P(UZ)PU2
= 1/3,
i

(X) + P(U3)PU3 (X) (*)

( formula probabilitatii totale). P(Ui)

Pu1 (X)

= 116, Pu2 (X)

= 4/6

= 1,2,3.
= 1/3. P(X)=

= 1/3, PU3 (X)=4/12

, (formula lui

5/18.

b) PX(U3)=

P(U3)PU (X) P(X)

3

Bayes)'PX(U3)

=2/5.
(X) (formula lui Bayes)

c) Fie X ="0 bilA este alba §i una rosie", Px(Uz)

R (X)=CzC1 Ul C2 ~ P(X)="3
1 1

= P(U~;~~
CZ
U

C =1. RU2 (X)=_3_1C =.!. " 15' C2 5

6
= 99 .Px(Uz)=

IL

u3

(X)= __!_l=

C1 C1

2.. 11

1(2

1 2) 15+'5+11

17

33 85'

18. Fie Aj ==" se arde rezistorul t", i 1,2,3. a) Daca rezistoarele sunt legate in serie, atunci curentul se intrerupe daca s-a ars eel putin un rezistor, decl treouie calculata probabilitatea evenimentului Al u Az u A3 . Evenimentele fiind independente avem:
P(~ U~ UA3)= I-P(~ = 1-0,98·0,95·0,99=0,07831. U~ UAsY)=l-P(A; n~ nA;)= I-P(A:)P(A;)P(A;}=

b} Dac! rezistoarele sunt legate in paralel, atunci curentul se intrerupe daca s-au ars toate rezistoarele, deci trebuie calculate probabilitatea evenimentului Al n Az n A3. Evenimentele fiind independente avem:
P{A1 nAz nA3)=P(Al)P(A2)P(A3)

= 0,02· 0,05·0,01 = 0,000001.

19. Fie evenimentele: A = "s-a defectat prima unitate", B:;::" s-a defectat a doua unit ate" . peA) 0,1 ; PCB) 0,2. Evenimentele A ~i B sunt independente, deci peA nB) = P(A)P(B}

a) P
AvB

(A \B) = P«A \B)Il(AuB» P(AuB) peA) - P(A)P(B)

peA \B); P(AuB) _~ 7

P(A)-P(AnB) P(A)+P(B)-P(AnB)

peA) + PCB)- P(A)P(B)

b) P
AvB

(AIlB)=

P«AnB)n(AuB» P(AuB)

= P(AnB)

P(AuB)

= P(A)P(B) P(AuB)

;_!_.
14

20. peAl nA2)=P({aJl,lV2})=~

P(BI nB2)=P({tv4})",,-=P(B1)P(B2)

:;tP(Al)P(A2)=(~r.Evenimentele

nu sunt independente.

..

P(BI nB3):;::P(t»4})=

1 -= P(BI)P(B3)

SOLUTII

11

P(B2 n B 3) = P({04}) P(BI nB2 nB3)=

= = P(B2

)P(B3) . Evenimentele sunt independente doua cate doua,

2 trei cate trei. Evenimentele nu sunt independente in totalitatea lor. 21. Spatiul evenimentelor elernentare (spatiul selectiilor) este
Q= {SSS,SSV,SVS,vss,SVV,vSV,VVS,VVFlA

P(~4})=±:;t:P(BdP(B2)P(B3)

= 13 . Evenimentele nu sunt independente

= {s'SS,SSV,SVS,SVV}P(A) '" 112.

C = {ssv,vSSlp(C) = 114. ,deci A~i B suntindependente. A n C = {sSV} P( A r-. C) = 1J 8 = P( A)P( C), deci A ~i C sunt independente. B n C 0; PCB n C) = O:;t: (B).P(C), deci B~i C nu sunt independente. Evenimentele P A,B,C nu sunt independente.
B=~VS,svv,VVS,VVVlp(B) AnB={SVS,SVVlp(AnB)= 1I4=P(A)P(B)

= 1/2.

22. Urmatorul exemplu arata di raspunsul este negativ.

Fie

n= {mi,i

1,16} ,P(OJi)
,C=
4)

I~' i = 1,16 A

= {mi,i E 1,8},
1

.-} B= {1V1,lVi,lE9,11 peA nB nC) peA nB) =

{.~}

1V1,lVi,1=10,16

1 1 ,P(A)=2";P(B)="4;P(C)=Z" .

= P(OJ

= 1/16 = P(A)P(B)P(C)

1 -"* P(A)P(B) 16
P(AnB ) P(Bc)
c

= _.-

I1

24 C '" pkAnB)u(AnB ») P(BuBc) PCA)

23. P(AnB)=
PCB) =>P(AnB)

P(A~B)+P(AnBC) P(B)+P(B
C )

=P(A)P(B).

Evenimentele sunt independente.

24. Fie A = "persoana A c~tigli jocul". X'" "se obtin 11puncte la prima aruncare" peA) = PAA)P(X) + Px< (A)P(XC) (formula probabilitatii totale) Px(A) = 1, peX) = 1~' Pxc (A)

= I-P(A).

Inlocuind in formula de mai sus se obtine

P(A) = J_ + (1- P(A).!2 si apoi P(A) = ~. 18 18 35

2S.

Fie A = "suma punctelor obtinuta este 4 ". P(A)

_2_ = J_. Dupa schema lui Bernoulli

36 12

P(X) '" C20 (P(A»20 (P(Ac »80 = C20 (_!__)20(.!.!)80"

100

100 12

12

12

CAPITOLULI

26. Se aplica schema lui Bernoulli cu bila nerevenita, P(X)

= ~',

Cacf3
Ca+b
a+p ,

= nurnarul

bilelor albe

din urna, b "" numarul bilelor negre din urn8, a= numiirul de bile albe care trebuie extrase, /3 = numarul de bile negre care trebuie esrrase,
P(X) :

cto c~
C4+2 10+80

eta ci
C90
6'

27. Fie evenimentele ~ = {i persoone olese sun: sJuden,ti ~i 3- i nu sunt studenti}.

Trebuie calculate probabilitatea evenimemuhJ.i X:::;: ~ U ~ U ~, evenimente incompatibile doua eate doua. P(X):::;:P(~)+ P(~)+ P{~).Pentru calculul fiecarei probabilitati se aplica schema lui Bernoulli cu bila nereveni'ta P _C[4C! _ 4·91_ 91 . P _Ci4C; _3·7 _ 21 , (~) - C2+1 -~-12.17' (~)- C1+2 - C3 -12.17'
14+4 18 14+4 18

P( A ) _ Cr4C~ _ 4 _ 4 3 - C0+3 -Cl-12.17

14+4 18

Rezulta: P(X) = 91+21+1 113 =0 554

12·17

204

28. Persoana A ca~tiga fatA de adversarul B , J partide din 4 , cu probabilitatea

PI

= C!

(!..) 2

!==..!. 24
==

'

( schema

lui Bernoulli cu bila revenita).

Persoana A c8.§tigafata de adversarul B ,5 partide din 8, cu probabilitatea

P2

= ci '2 '2

7 (1)5(1)3 32' DeciPI

> Pl·

29. Evenimentele S :::: apare sterna", V "" "apace valoarea"sunt independente. P(S) "

= P(V)

2.. 2

X = S u(V x S)u(V xV xS)u···u(V x···xV x S)( ultima paranteza confine 50 de 11 1 1 elemente) P(X)=-+-+· .. -==l-. 2 '22 250 250 '

30. Fie evenimentele: Al ="se extrage bili alba din urna VI" , A2 :;:;;" se extrage bila neagra din urna VI" §i X ",," se extrage hili albi din urna V 2, dupa ce s-a introdus Al uA2 "".Q (evenimentul sigur), Se aplicA formula lui Bayes:
P(Az)P~ (X) . Px (Az) '" peA I)PA (X) + P(Az)PA (X)
1 ~

bila extrasa din U1",

SOLUJII
2 peAl) '"' 3,P(Az)

13

= 3' ~41 (X) ="7'

PA2(X) '"' 7'

=

inIocuind datele in formula se obtine Px(Az)

31. Fie Ai X=(A1

i.
= "se obtine
0

bila alba la extragerea i". B, Trebuie calculata probabilitatea evenimentului

0

= "se obtine

bila neagra la extragerea i".

nA2 nB3)U(Al

P(X) = P(A1)PAl (Az )PAF,A2 (B3) + peAl )PAI (BZ)PA1nB;z (A3) + P(Bl)PB1 (Az)PBl",A2 (A3)
4564656453 P(X)=~·~·~+-·~·-+-·-·-= 10 11 12 10 11 12 32. Se noteaza Ai =" se extrage PCB I B ) == PCB3 nBz) 3 2 P(B ) P(Ez)
0

(lB2 nA3)V(Bl

nA2

nA3),

10 11 12

. -. (Schema lui Polya). 11

0

bila alM in extragerea i ". B, == "se extrage

bila neagra

neagra in extragerea i" .Evenimentul sigur (*).

,

n == Aj vB

I•

Al (lBI == 0. Se cere P(B31 Bz)·

= pen nB
b

2)

= P«AI v BI) nB2)::::

P(AI)P(B2

I AJ + P(BI)P(Bz I BI)

::::

a+b a+b+c

b--c

a+b a+h+c

==

b a+b uBI)] (1Bz) b zr+c

P(B3 nB2)=P[(B3 =P(A)P(B21 = a b

nB2)nn]
nB2 b

== P[(B3 nBz)n(AI

=P(A1 nBl nB3)+P(Bl b+c

n~)
~)P(B3IBl b+2c b+c

AI)P(B31 Al nB2)+P(B1)P(B21

a+b a+b+c a+b+2c

a+b a+b+c a+h+2c "

a+b a+b +c a+b+c

lnlocuind valorile in formula (II') se obtine P( B3 I Bz) == a + c .

II. Varia bile aleatoare, Functie de repartitle

Fie cdmpul de evenimente

{O,

'1( } Aplicatia X :n-+ {Xl,

E

X2,"

., Xn},

XI EO

R, i = 1, n se
1.( oricare ar
0

numeste variabila aleatoare simpla daca X-I ({ x,})

'1(, 'i xI' i =: 1,n.

Apltcatta X : Q -+ R se numeste variabila aleatoare reald daca X-I

(-co,

x)

E':

fi

xER.

Fie campul de probabilitate

{Q,

'1(, P} .Daca X:.n ~

1

variabild aleatoare simpla, Pi X:(XI

= P(m

X(m)

=x

{Xl, X2, •• " X,,}, Xj E

R, i = 1, n este

j),

atunci tabelul

2 x ::: XI ::: x"J,o<p; sl,i=I,";, iPI =1 PI P2 Pi r, 1=1 se numeste repartitie sau distributte a variabilei aleatoare X. Daca X:.n~ {X; I XI ER, i E N}este 0 variabila aleatoare §i P. tabelul de distributie este X. .

=p(@ I X(w) = xl),atunei

("1
PI

x2 P2

...

x;

...

...

Pi

...

,O<p; :>:1,

L:"=lP;

ec

=L

Functia F: R ~ [0,1], definitii prin relatia F(x) = PUm IX(m) < x}) se numeste functie de repanitie a variabilei aleatoare X. Daca existaojuncpef:R-+[O,oo)

integrabili'iastjelca

F(x)

f f(t)dt,
x

atunci

f se
X.

numeste densitate de repartitie (sau densitate de probabilitate) a variabilei aleatoare

Exercipi
I. Fie O={Wbw2,w3,m4,w5,m6}, a) Sa se scrie multimile X-I b) Fie Ai 1{=P(O) si X:Q~R, X(mi)=d,i~1,2, ca X-I ... ,6.

(-00, x»), x E R §i sa se verifice

I

(-00, x)) E

'l(

= x-1(H}

i = 1,2," .,6 $i ZA' indicatorul multimii Ai Sa se scrie variabila aleatoare

XAj'

X, In functie de indicatorul multimii 2.Fie spatiul Q"" ~,b,c,d}

.campul deevenimente
{c,d},

1( = {0,

{a}, {b }{a,b},

{b,c,d}, {a,c,d},O} ~

aplicatiile ~,1l:

n -+R:

~(a)=I, ,(b)==2,~(c)=2,,(d)==2; 17(a)==I, llCb) =2, 17(c) =2, 77Cd)= 1. Sunt aceste aplicatii variabile aleatoare? 3. Fie spatiul

{o, 1(,P}, unde 0= {ml,m2,w3,m4},

1{=p(nhi P(w;) =~,i

== 1,2,3,4.

Variabilele aleatoare X,Y: n ~R sunt definite de relatiile: X(@l) == 1,X(12.I2) == 1,X(m3) "" 2, X(W4) = 2; Y(ml) == I,Y(W2) Sa se scrie repartitiile celor doua variabile aleatoare.

= 2,Y(W3)

= 1,Y(12.I4)= 2.

ENUNTIJRI

15

FieX numarul bilelor albe extrase.

4. 0 urna contine sase bile albe ~ipatru bile negre, Se extrag patru bile, rara revenire. Sa se scrie repartitia (functia de frecventa) a variabilei aleatoare X.

5. Intr-un lot de 100 de produse, 10 sunt necorespunzatoare. Pentru un control de calitate se extrag 10 produse din lot. Sa se determine repartitia variabilei aleatoare X, care ia ca valori numarul produselor necorespunzatoare din cele 10 produse cercetate. 6. Se arunca un zar de 100 de ori. Fie X numarul de aparitii ale fetei cu 5 puncte. Se cere: a) Sa se scrie repartitia variabilei aleatoare X. b) Sa se calculeze probabilitatea P(X = 2). c) Sa se calculeze probabilitatea ca X sa ia eel mult valoarea 3. 7. Fie variabilele aleatoare X ~i Y independente ell repartitii binomiale: X E B3 (1/3), Y E B4 (1/2). Sa se calculeze probabilitatea ca X:= Y. 8. 0 intreprindere are 100 de camioane pentru transportu! produselor. Se presupune eli X, numarul de camioane defecte intr-o zi, este 0 variabila aleatoare care are 0 repartitie Poisson eu parametrul A;;; 5. Se cere: a) Sli se calculeze probabilitatea ca eel putin 96 de camioane sa fie in activitate intr-o anurnita zi. b) Sa calculeze numarul de camioane care pot fi 'in activitate intr-o anumita zi, cu 0 probabilitate de 0,9.
9. Fie variabila aleatoare X cu repartitia [functia de frecventa ), X

{1~21:2).

Sa se scrie functia de repartitie ~isa se reprezinte grafic.

10. Fie variabila aleatoare X care are repartitia

-1 0 X: ( 1/ 8 1/4 a)

1/ 8 a' a E R.

3)

Sa se determine

parametrul a §i sa se scrie functia de repartitie F (x), a variabilei aleatoare.

b) Sa se scrie functia de repartitie, F(x), in functie de 'flex) c) Sa se sene derivata F' (x), In sensu! teoriei distributiilor,

= {o 1

daca x s daca x > O.

n. Variabila
Secere:

aleatoare X are repartitia geometries :

a pq pq 2 ... ... k Ir, pq: "'»

X: (012

"'J

p,q>O,p+q=l,aER

parametru.

a) Sii se determine parametrul a.

16

CAPITQLUL II

b) Sa se caIculeze probabilitatile:

p(x :?: 2)

P(X < 1), P(l :;:; < 3), P (X X .

2: 2\ x S. 3) . .

12. Se arunca doua zaruri. Fie ,respeetiv, Xl, X 2 numarul punctelor obtinute. Sli se serie repartitiile variabilelor aleatoare: Xl

+x2, xl,

IxI-X21,

max(XbX2),min(Xl,X2)'

13. Fie dreapta Ax + By "" C unde A,B,C sunt variabile aleatoare egaIe, respectiv, eu numarul punctelor obtinute prin aruncarea a trei zaruri. Care este probabilitatea ca dreapta sli treaca prin punctul M (1,1) ? 14. Variabila aleatoare X este repartizata uniform daca are densitatea de repartitie k daca x E [a,b f(x) = { ~ [ 1 kER; constanta.

daca x

a,b

a) sa se determine constanta k §i apoi sa se reprezinte grafic functia f. b) sa se serie functia de repartitie a variabilei aleatoare X si sa se reprezinte grafic. 15. Un rezistor r este 0 variabila aleatoare uniform repartizata in intervalul 900 Q (ohm i) §i 1100 Q Care este probabilitatea ca r E [950; 1050]? . 16. Fie variabila aleatoare c; repartizata uniform pe intervalul (0,4). Sli se calculeze probabilitatea conditionata P(l S ~ S 31 ~ 2: 1).
17. Fie variabila aleatoare ; avand densitatea de probabilitate

Se cere:

f (x)

Cauchy). a) Sa se calculeze P(O:::;; ~ :;:;1C) §i P(1C s~< +00) . b) Fie A". {tv !.; (m ) < 1l}; B = {tv !-1& <,( m )} Sli se calculeze probabilitatea PE (A). 18. Variabila aleatoare .; are densitatea de repartitie
k cos x dacii x
E [_

21 x +ff

(repartitia

ff , 1&]

f(x) =
{

daca x Ii!':

_ 1& 1&

2 2] ,
2'2

E R, constants.

Se cere: a) sa se determine constanta k , b) sa se determine functia de repartitie a variabilei aIeatoare. a) srt se calculeze probabilitatile b)
c)

p(: ::;~ ::;; ), p(,; < - ~ ) ,

E [ - : ' ~ ]}

sa se calculeze

probabilitatile conditionate

p(.;

E[

0, : } ~ > ;}

p(.; > 0 / ~

ENlJNTURl

17

19. Fie variabil a aleatoare

X avand

functia de repartitie

F(x) ~ {at

daca daca daca

s0

0 < x < 1, x;;;: 1

a E R, constanta, a) Sa se determine constanta a. b) Sa se calculeze

( 1 1) Pl- '2 < x < 3' .

Vo::XS,W=eX. aleatoare avand densitatea de repartitie

c) Sa se determine functiile de repartitie ale variabilelor aleatoare : Y = 3X + 2, Z=-2X+3, 20. Fie f(x)

U=X2,

r; 0 variabila
m -x

xe , x > 0; f(x) rCm+1)

-A

= 0, x s O, mEN

si

'17 0 variabila aleatoare avand repartitia

Poisson:

P(ry=k)=_e_-,kEN,

).,i<

Sa

se verifice relatia P(r;:::: A)

k!

= P(r;::;

m). dad are densitatea de

21. Variabila aleatoare X

este repartizata normal, (q E N(mp),

(x_m)2

~e -~,O' > 0, m e Rparametrii. O'v2JC a) Sa se reprezinte grafic functia J. b) Sa se reprezinte grafie functia de repartitie a variabilei aleatoare X repartitie f(x)
c) Sa se determine densitatea de repartitie a variabilei aleatoare Y 22. a) Fie variabila aleatoare ;
E

N(O,l).

= eX.
1900::; ;(0)

N(lOOO; 50). Sa se calculeze

.'1:

p(~
E

s lOSO})

1 utilizand tabela de valori ale functiei F(x) '" ~ -v 2lZ'

--

t'
2

dt, x

R. x2

-a:;,

23. Variabila aleatoare Z are densitatea de repartitie I(x) determine

o astfel ca P(O < ex <; < fJ) sa fie maxima.

~e 0'-v2JC

-2, a

> o. Sa se

24. Fie variabila aleatoare ~

astfe1 ca P( ~

:S;, s x

N(O, 1) .Sa se determine intervalul

[Xl' x2]

de lungime minima

2)

=E

0 < E <1,

dat.

25. Fie ;

variabila aleatoare repartizata exponential cu parametrul P(¢' > x+h I;> h), x>O, h>O.
aleatoare care indeplineste conditia

A,.

Sa se calculeze

26. Fie X

0 variabila

18
P(X <x+ yj X ~y) =P(X

CAPITOLUL II
<x),x >O,y >0.

Sa se arate ca functia de repartitie a variabilei aleatoare este F(x) =127. Fie variabila aleatoare X
E

«", x > 0, A>

;=

O.

B" (p)

, adica P(X '" C: pk q,,-k) ,p

+ q 1.
marl

Sa se arate ca dad!

np= A ;;;const., lim

n400

C! l «: ;;; A k e-}. k!

,adicfl pentru n suficient de

----I

si P suficient de mic, X are 28. Fie variabila aleatoare X

repartitie Poisson de parametru A.

B,,(p),

adica P(X;;; C; p*q"-k),

P +s=

Sa se arate ell.daca

np

= A = const.,
0

si P suficient de mic, X are

k! repartitie Poisson de parametru A.

"4""

lim

cir«: =e-

Ak ,adiell. pentru n suficient de mara

29. Fie X

variabila aleatoare de tip discret, avand repartitia X: (;:).

t EN, ~i Y

vari~bi"

aleatoare de tip continuu, avand densitatea de probabilitate f(x). Sa se arate ea densitatea de probabilitate a sumei Z;;; X +Y este fx ... (x) -= Z>Jy(x-xj). y
j:O

'"

30. Fi, X

0 variabila

aleatoare repartizata Poisson. avand repartitia X { e_: ~:

i eN, ,i

variabila aleatoare Y, avand densitatea de probabilitate f(x);;; {e-x, 0,

X~o

x> O.

a) Sa se determine densitatea de probabilitate a variabilei aleatoare Z :::X + Y. b) sa se determine fz(3). Solutii 1.

o
{wd
X-I

x:s; 1

1 <x$2 2<x:S;3 3<x:S;4 4<x55 5<x ~ 6 x»6

(-a;),x);;;

{Wli(02} {0J[,W2,W3}

{OJ[, W:2, lV:3, W4}

{WI>W2,W3,W4,W5}

{n}
To ate evenimentele apartin lui
b) X(w):=

I>XA
i=l

(w).

SOLUJII

19

2.

,-1

({l}) = {a} E 1(,

,-I ({

2}) ""{b,c,d}

1(.,
1]

este variabila

aleatoare.

'7-1 ({I}) = {a.d} • 3. X. . ( 1

~ 1( 17-1({2}) = {b,c} ~ 1(.

y :(1 112
2

nu este variabila aleatoare .

112

112) ;

2 ')

1/2

J. Variabilele alearoare au aceeasi repartitie, dar nu sunt .

egale.
4. Numarul bilelor albe poate fi 0,1,2,3,4.

X:

[ qo
4

0C C

64

0413223140

C6C4

C6C4

23 4

C6C4

C6C4

4](
4

'" _1~
210

2~

qo

~o

qo

~o

210 210 210 210

to lo

l~

5. Problema se poate reformula astfel: 0 uma are 90 de bile albe ~i 10 bile negre. Se extrag fara revenire, 10 bile. Fie X nurnarul de bile obtinute, Care este repartitia variabilei aleatoare X? Aplicand schema bilei neintoarse se obtine X:

k C901OClO
Cwo

10-k

) k = 0,1"",10.

6. a) Fie A = "apare fata cu numarul 5". AC =" nu apare fata eu numarul 5". P(A)

= _!_, P(Ac)
6

2.

X.

[cto{~lml00-k)
6

Se aplicaschema lui Bernoulli eu bila nerevenita

k ~ 0,1"',100.

98 25 b) P(X = 2) = Cwo 100'

e)

p({X = O}v{X '" l}v{X = 2})= CPool6

r5

99 )100 +Cfoo 5100 +Ctoo 598 = 5034.10-9.

1]5

w 6

7. Repartitiile variabilelor aleatoare sunt:

x[c;m~(~rJk=O'3;V{C!G)!Gr}k"0.4
=

{X =Y}

U{X
k=O

= k,Y

=k}. Evenimentele {X", k} §1 {Y "'.k}sunt incornpatibile ~i

independente, deci

20
3

CAPITOLUL II
3

p({X ;;;Y})=L,P(X
k=D

=k,Y

=k)= :LP(X
keD

= k)P(Y
.

=k)

8. a) Daca eel putin 96 de camioane sunt in activitate, atunci eel mult 4 camioane sunt defecte. Trebuie calculata probabilitatea P(X :::;; Variabila aleatoare X are 0 repartitie 4). Poisson eu parametru
P(X:::;;4)=U(X=k)=e
. keD 4

A,:::: 5, daca P(X

= k)

=e-5~,

-sf
"

1+~+~+~+1! 2! 3 !

52

53 54

4!

J =-e 1569_
24

k!

kEN.
5

=0,4405.

b) Trebuie determinat numarul de eamioane defeete astfel ca P ( X s k) ~ 0, 98. Daca dispunem de tabele de probabilitati ale repartitiei Poisson determinam nurnarul k din tabele. Altfel, se tine seama cit mai sus s-a obtinut P (X :::;; ;;:; ,4405 < 0,9 §i se 4) 0 calculeaza P (X:::;; k), k:?:: 5
P(X:::;; P(X P(X

parra se obtine 0 probabititate mai mare ca 0,9: =6);;:; 8)=

0,7622< 0,9; 0,9139 > 0,9, adica eel mult

P(X:::;; 5) =P(X:::;; 4)+ P(X = 5) =0,6160 < 0,9;

6) =p(x::;;
:::;;7) =P(X::;;

5)+P(X 6)+P(X 7)+P(X::::

=7)200,866<0,9;

:::;;8) = p(X::;;

8 camioane sunt defecte

ell 0

probabilitate de 0,9 §i eel putin 92 camioane sunt in activitate,

y

9. F(x)

={t

x:::;;

°
liZ

0< x:::;; 1 x> 1

o
sa fie

x Ox::;; -1

1/8 10. a) Suma probabilitatilor trebuie 1. a

-1 < x s O

=~, F(x) = 3/8

2

0 < x::;; 2 112 2 <x:::;; 3 1 x»3

131 b) F(x) = -17(x + 1) + -17(X) + -q(x - 2) + q(x - 3)

8 8· 2

1 c) F'(x) =-S(x+

882

3 1 1)+-S(x)+-S(x-2)+S(x-3).

SOLUTII

21

11. a) a + P Lq
n~

00

= 1 <=> a + p-

l-q
=

q '" 1 <=> a + pq2 ;

= 1 ::::::> a = p.

b) P(X 2 2) = p Pt X < 1) '" P(X P(X ;::21X ~ 3)

k=-2

I (/ p_!j_ =
= 0) = p;

1- q

pel ~ X < 3) '" P(X = 1) + Pt.X

= F(2

S X ::;; ) = P(X 3

= 2) + P(X
P(Xs3)

'"

= 2) '" p(q + l). 3) = pl + pq3

p(1+q+l+q3)
8 5/36 9 4/36 10 3/36 II 2/36 12 1136

P(X::;;3)

12X1+X2:

X~:

~r
2

2 ( 1/36
22 ...2 3

3 2/36
4,2

4 3/36
52 62

5 4/36

6 5/36
.

7 6/36

12

J'

,}I 6 1/6
(0 :l6f36

1/6

1/6

l/6 2 8/36

1(6 3 6(36

' 4 4/36 5' 2/36)

Ix -x 1
1

1 10136

2 3/36 2 9/36

3 5/36 3 7/36

4 7/36 4 5/36

5 9/36 5 3/36

13. Punctu1 M (1,1)verifies ecuatia data daca A + B = C . P(A+B '" c)= PCC = 2)+P(C = 3)+P(C = 4)+P(C = 5)+P(C

= 6).

in ex.12 este data repartitia sumei

,

+ B . Deci
1

P( A

+B

'" C) '"

L _!_ = -. 36 12
5· l~l

14.

f(x)dx=

fkth=k(b-a)=l::::::>k=~.

-ro

b-a

F(x)

=J
-ro

kdx '"

~=:
0 1

x s;a

a <x <b

2. b.

15. Densitatea de probabilitate a variablei aleatoare r este f(x) '" 0200

{

.1

[900,1100]

It: [900,1100J

22
10.50
950

CAPITOLUL II

P(r

[950,1050D =

J f(x)dx

.",-. 2

16. Densitatea de repartitie a variabilei alearoare este

I(x)

==

{io

dad]

x E (0,4)

daca x E R \(0.4)

17.P(Os~SJr)=J P(JrS;
<(0)=

1t

OX
+OOJ

+Jr

1 2dx=-arctg-

xl

1[

Jr

Jro

1 .",-.

Jr

1t"

x2 + .".2
1<

dx=_!_arctg~+OO :::.!..(Jr 1r 7r 7r 2 1l"

-1).

P (A) B

= P(AnB)

f f(x)dx
f f(x)dx

= --,--1[,,--_=
+00

PCB)

Jr+2

-1(

18. a) Din conditia

11:12 f(x)dx

= 1, rezulta k

=.!...

-1[/2

2 Jr xs;-2

o
x

b)F(x) =

J f(f)dt

f
-1</2

f(t)dt

= l+sinx

XE (_ 7r

-00

2'2

!!..)

SOLVIII

23

19. a) Functia de repartitie este continua la stanga lim F(x)

. P --

(1
"2

<X <- :::: F(1/3)-F(-1/2)::::-. 3 27

1)

_.tl

F(l);

a:::: 1.

Fy(x) ::::P(3X

+ < x)

:::

p( X

<

-3-) ::::
x-2

FX(-3-)::::

x-2

I
l
{O
1

0
3

(-3-)

x-2

x-2 --::0:0 3 x-2 0<--<1 3 --21 3

x-2

Fz(x):::: P X> -2- '" I-F

3-X)

(3-X\ -2-J
0

hr(X)

= P(X

< x)
x

={
S;

P(--.Jx<X<vx)
r

r:

r:

X.::; 0 x o O,

Fu(x) :::: {
x:5:0

X<o

F(E) -F(-.Jx)

2 O.

o
Fu(x)

12X.JX

0 < x < 1 Fw(x) = 0 lP(X <lnx) x:::: 1. {x::;;O}u{x>O,lnx,::;O} InxE(O,l) Inx21.

FJv(x)=

x » O.
x
S;

0
Fw(x)=

{ (ln1x)3

(lnx?

1< x < e x 2e.

21. a) y :::: asimptota orizontala ; Xo = m este punet de maximum; . xl ,2 :::: ± 0'2 puncte de 0 m inflexiune.

24

CAPITOU..L II
y f(x)

o
1 b)F(x):::: F(O)
='

m
x __
(2

r;:- fe ",2n: -ro

2dt. y::::O,

y""I

asimptote orizontale;x = 0 punctdeinflexiune;

.!..
2

F(x)

o
c) Fy(x) =

p&x < x)={P (0 <lnx ) X

0
x:SO
(In x)'

x:S 0 x » 0 ;Fy(x) "" {

lux J!(t)dt

xs;O x> O.

/y(x)

1xJ2ff
E

__ 1

-~ e2

x>O.

22. Daca ~

N(m, a)

atunci [

. p(a<;<,B)=k[exp· P 1 <p(x) = ..&

(x2-a~)

2}t::::<p(P:m)_<p(a:m)
<I> (x) ,

unde

" exp

(t2) -2

dt.

Pentru a utiliza tabela de valori ale functiei schimbarea de variabila x - m ,; at.

in integrala de mai sus se efectueaza

_____________________ ~ __ ~S~O~L=UT~TI~
Deci P(900 <'; < 1050) ~ o:p(1050-1000)\ - dl(900-1000 50 SO}

25

1=
fJ !(1

$(1)u2
--

<1>( -2)= 0 863

/ '

23.P(0<a<';</J)== 1

rf(t)dtO=(1 ~
X

fJ

fJ / (1
ala

j(au)du==

~ fe '\i27r a I a

2du==<Pr-I-<P1E., V7)

fJ ~

()
\(1

unde

oj)(x) ==

'l/ZJl' -co \a/

c::=

_t2 2

dt . se obtine prin derivate g'(a)

Notand g(o")

:0

4>(

/Ji- <p(a)\ )
a

=-

(5"

/32 <tJ,(fJi +
0)

a <I>'l( a I) a2 a

Ecuatia g'(a) == 0 are solutia ao "" , '2(in g(ao) > 0, lim g(a)
0"4co

132 2 -a . Tinand 13 - in a)
lim
0"40,0">0

seama

ca
=

= 4>(0)-

<P(O) = 0,

g(a) == <P(oo)-<P(oo)

0, rezulta

ca ao

este punct de maximum 24. Trebuie determinat minimul functiei g(xj,x2) conditia ~ e-Z"dt ""8 'l/27r ""X,

= x1

JS, lungimea intervalului

[xp-,:!],

cu

"

(8)

0).

Se considera functia lui Lagrange L(x),xJ,""X2-XI+A

-& x, e (
:r-.f~

_C
2

dt-aJ

Se rezolva sisternul :

Din primele doua ecuatii rezulta Inlocuind pe

Xl' Xl ,

Xl

= x; ; pnand

seama

ea

XI

< X2 se obtine

X2

-Xl

Xo > 0

In functie de

Xo

in ecuatia a treia se obtine

26

CAPITOLULII

Din tabelul (A) se determina valoarea xo, care verifica relatia <1>(xo) "" 1~ B Trebuie probat ea punctul xo, determinat mai sus este un punct de minimum. Diferentiala d" L( -xo, xo) = /I.e ~'2Xo (d:\;2
'<0

+ dx;) . Din prima ecuatie a sistemului se obtine

(xo >O),decipunctul
Yo estede

xJ
Ae~2 =1 . In final d2L(-xo,xo)o=xo(dx~+dxn>O minimum ~iintervalul cerut este [- xo' xo] . 25. Variabila aleatoare .; are repartitie
(0 x<O
0

repartitie exponential
.

a de parametru
x

A daca are densitatea de

f(x)""~
~e

-~x
,x>O.

Functia de repartitie pentru x>Oeste

0
=

Jf(x)dx=l-e-Ax. 1- P('; :::.: + h) x

p (.; > x + h t x > h);:: p (.; > x + h, .; > h) = P ('; > x + h)

I-F(x+h)_

P(';>h)
e -!L(x-l-h)

P(';>h)

I-P(';:::':h)

I-F(h)

e
Proprietatea

-Ah

0=

-AX

arata eli variabila aleatoare repartizata exponential este lara memorie. Pentru J

xS:O,F(x)=O.
26.
P(X <x+ y X::>:y)
t

= PCy:::.:X

<x+ y)

0=

F(x+ y)-F(y)
l~F(y)

=F(x)

P(X?:.y)

Din ultima egalitate avem : Fix « y) = F(x) + F(y)- F(x)F(y) (1- F(x) )(1Daca se noteaza G(x) = 1- F(x), rezulta G(x+ y) = G(x)G(y) si In G( x + y) = In G (x) + In G(y), deci functia In G( x) este Iiniara. Rezultii ca In G( x) ;::ax ~i deoarece 0:5:G(x) <:; 1,avem in G(x):::.: 0, deei ax s: O,Din ipoteza x> 0, deci a < 0 .
0=

ro»

Notand a = ~A, (1) 0), se obtine InG(x) 27. lim

n.....cc

-!Lx, G(x)

= e-AX,

F(x)

= 1-

e-J.x.

C;pk «: = lim C; (3..)k. (1- ~)n~k n n

n--*'"

lim n(n-l)(n-2).;.(n-k+l)
rr -e-cc

At

k !n \. n ) ~ 11 / k~ Statisticienii aproximeaza repartitia binomiala prin repartitia Poisson daca n> 30, p

(1-3.. yk (1-3.

-"e-;I.,

Ak .
:<::

0,1.

____ ~
Exemplu. Dadi X
E

~S=O=L=U~IT~II~

~22

BIOO(O, 01) ,P(X = 4) = Cl~O(o.os)' (0,9St "" 0,178. n = 100> 30, p = 0, OS < 0,1, deci se poate aproxima probabilitatea prin: P(X=4):o:e-5~;:,o
4! ' 17S,

28.
n~oo r: dm

c: q n-« -~ I'1m c: (4)k (1-- A)n-k_ nP nk n~'"

12

11-*00

. n(n-l)(n-.2) ... (n-k+l) lim kink

,1.

k(

1-n

4)-k(

1-1'1

4)r. =e _,;;;J,k -.

k!

Statisticienii aproximeaza repartitia binorniala prin repartitia Poisson daca n e 30, p Exemplu. Daca X E BIOO(O, 01),
n:= 100> 30, p

s 0,1.

rtx = 4) ""C;6o (0, os)' (0, 9S)96 ::: 0,178. = 0, OS< 0,1, deci se poate aproxima probabilitatea prin:
4!

P(X

4) =:: e-5!.=:: 0,175.

1

29. Fie Aj :=X-

evenimentului sigur , n.

({t}}

iEN.

Familiadeevenimente{Ao,Al>···,An,"·}

este o partitie a

p(lx
00

<X})"

{IX

Y<
00

x}n,QA;)

"{QIX

+Y <
00

x}nA;)"

= LF({xj
i=O

+Y <x}nAt)=

:Lp({y < x-xd)P(Aj)

i=O

= LPiFy(X-Xi)'
i=O

Prin derivare: fx+Y(x)

= LPdy(x-xj).
j",O

00

30. Se aplica formula din ex.29. a) ix+y(x) b) ix +y(3)

J! = Le-A.~jy(x-i)
00

i;::O

1!

unde fy(x-i)=
2

{-(X-i) e
0

x »i

x:s: i.
2

e-A.(jy(3) + /lfy(2) + ~ h(l)) = e-A.(e-3 + )e-2 +~e-l)

III. Valori tip ice ale unei variabile aleatoare

Fie cdmpul de probabilitate ;;.(~
. PI

{O, 1(. p}
xk
Pk

§i .; : 0. ~ R

variabild aleatoare. Daca

variabila aleatoare .; are repartitia ~

P2

XII)
p,,'

atunci, media

E(;;)

a variabilei aleatoare ;; este deftnita prin relatia are repartitia (;:}

00

E(;;)

=:

" Lx;P;.
I~I

Daca variabila aleatoarei; convergentii, atunci

n E N, 0$1 seria

to

x"p" este absolut

E(;)

=:

LXnPn'
11=1

Daca variabila aleatoaree convergentii. atune!

are densitatea de repartitte f(x) xf(x)d:x.

E(';);;

-f

§i

-f

xJ(x)d:x este absolut

Valoarea medie a variabilei aleatoare

.;k,

notata

E(.gk

).se numeste moment de ordinul

k al variabilei aleatoare .;. Daca existii

varianta var(';) (sau dtspersia

E(.;2),

(finit sau i;y1nit) , atunci se dejineo$te

D(;») prin reiatia var(';):= E('; - E(';)(

n E N.

Fie variabila aleatoare .; care are repartitia (;,.} . Functia x ~G(x)::

'" LPnx",
n=O·

)x)::;;p, P ~1., se numeste functie generatoare de

probabtlitati a variabilei aleatoare E(';):: 0'(1), var(';)

f-

= G '(I) + G"(l)- (G'(1»2.

Exercitii
1. a) Fie X variabila aleatoare care indica numarul de puncte obtinut la aruncarea unui zar. Sa se calculeze media si dispersia variabilei aleatoare. b) Se arunca simultan 50 de zaruri. Fie Y numarul punctelor obtinute. Sa se calculeze E(Y) ~i var(Y).

ENUN]1JR.I 2. Sa se calculeze media si dispersia variabilei aleatoare

29

X:

1 1
.....,._

2 1

1 ~.. --

...

n]
n

3. Sa se calculeze media ~idispersia variabilei aleatoare

x:[C3~!

~: ],aGR.

n+l 4. Sa

n+l

se calculeze mediile variabilelor aleatoare:

XlJ1. <3. 4

l -;; ~

2./4.5

n(n+ IXn ; 2)(nl

-;;

3»] n EN·.

5. Variabila aleatoare X are repartitia X

:(~11 :2

Daca E(X)

:J.

~i var( X)

= ~~

sa se calculeze

probabilitatile PbP2,P.3'

6. Variabila aleatoare

~ are repartitia ;:

[k ~k 1], k = 1,2, ... , n. A R.

E

ss

se determine

AC n

constanta A si sa se calculeze media variabilei aleatoare.

7. Sa se calculeze media ~i dispersia variabilei aleatoare

(-It k
~:

[ _Ckn 2~

'k

0,1, ... , n .

8. Variabila aleatoare X, are X:

repartitie hipergeometricii daca k) CkCn-k ,kc:=0,1,2, .. ·,n., unde Pk = a b .k = 0,1,2,· .. , n; n=min(a,b)

0

Pk

C~+b

Sase calculeze

E(Xhi var(X)

30

CAPITOLUL III

9. Fie urnele U1,U2,U3 avand urmatoarele compozitii: U1 : doua bile albe, trei bile negre ; U 2 : patru bile albe, sase bile negre; U3 : cinci bile albe, cinci bile negre. Se extrage din fiecare urna cate a biIii. Fie X numarul de bile albe obtinut. . Sa se calculeze E (X). 10. Fie ,;
,;:(xn)
PI!
0

variabila aleatoare avand repartitia

unde xn

=(-1Y'2n,Pn.=_1_,nEN.
21!

Sa se studieze existenta momentelor E(,;) , E(q2) §i sa se calculeze, in cazul di exista, 11. Fie variabilele aleatoare ,; k
:( ~ ~

J k = 1,2,.. ·, n , independents doua cate doua.

n
k=l

Sa se calculeze media si dispersia variabilei aleatoare n = 2)';k.

12. Fie Xl> X 2 variabile aleatoare independente pentru care exista E(X{) < +00,
E(Xi)

< +00. Sa se arate ca daca E(Xl):::

ml,

E(X2) = mz, var(X1)

'"

af,

var(X1)

""

ai,

atunci

yar(X1X2)

= afai + afm; + aimf

13. Fie variabilele aleatoare ,; §i 17. Sa se arate cli daca exista E(,;) ,E(tJ) ~i sunt finite, atunei exista E(min(,;, 1]» ,finita, ~i este indeplinita relatia E (min(; ,17»)::;: min (E(q), E(ry»). 14. Se arunca
0

moneda

parra apare sterna. Care este media numarului de aruncari?

15. Fie variabila aleatoare ,; :

(1 _L
2 22
k=l

23

~ ... ~-~ .J.

".

2n+1

Se cere: a) sa se calculeze E(,;) ~i Yare,;). b) sa se verifice relatia E(~) =

f P(t;,?:. k).
de repartitie

16. Variabila aleatoare

e densitatea

j{x) =

{k, 0,

x E[a,b]

x ~ [a,b]'

k '" const.

Sa se determine constanta k , E(;) ~i yare;).

ENUNJURI

31
0

17. Fie variabila aleatoare X EN(m,a) .adica X are

(x-m)2

repartitie norrnala cu densitatea de

probabilitate

I (x)

a...;2/r

e --:;;;.z- , a > 0, mER.

Sa se calculeze: a) E(X), var(X).

b)

E(IXJ), var(lXI)·
E

18. Fie variabla aleatoare X

N(m, a). Sa se calculeze E(lX - mI).

19. Variabila aleatoare X are repartitia gamma daca are densitatea de probabilitate I x"-le-i. a,b>O,x<::O x c O, I(x)"" {

r= ,
00

Sa se verifice relatia

fI
o

(x)dx :::1 si

sa se calculeze

E ( Xk ), kEN·.

20. Variabila aleatoare c are repartitia beta daca are densitatea de probabilitate I(x)=
) r ( arb ()x
D,

r( a+b)

a-I

(I-x)
..

b-I

,a,b>O,XE

0,1

x~(O,l).

Sa se calculeze var(;} 21. Fie variabila aleatoare ,;, avand densitatea de repartitie I $i E(e) < +m. Sa se demonstreze ea variabila aleatoare 1] = ,; - c (c = canst.) are momentul de ordinul doi minim, pentru c = E(;). 22. Fie

{n, 'K, F} un spatiu eu probabilitatea P ~ivariabila aleatoarez : n -+ R .Se

cere: a) sa se arate ea daca exists E(;2) $1 este finit , atunci exista E(;) $i este finit, b) sa se construiasca un exemplu care sa arate ca reciproca nu este adevarata. 23. Fie variabila aleatoare X E N(m, a). Sa se calculeze probabilitatea F(m - 3a<X «m + 30-). 24. Fie variabila aleatoare X E N(m, (T). Se cere: a) sa se calculeze probabilitatea P(a <,; < f3).

32

CAPITOLUL III

b) daca variabila aleatoare X.e N(2,9)sa se calculeze probabilitatea.ca X e (1,3). 25. Fie variabila aleatoare f P(900 <; < 1050~
E

N(l 000, 50) .Sa se calculeze probabilitatea

26. 0 universitate admite 10010 din candidatii care sustin un test. Stiind ea punctajul are 0 repartitie normala cu media 100 ~i0 abatere standard 0' = 100, care este punctajul minim necesar unui candidat pentru a putea fi admis?

27. 0 persoana selecteaza in mod aleator 0 cheie din 4 chei pentru a deschide un lacat.O singura cheie se potriveste, Daca prima cheie aleasa nu se potriveste, atunci persoana Incearca aIta cheie; lncercarile continua pam se gase~te cheia potrivitli. Sa sedetennine media numarului de chei tncercate pentru desehlderea laclitului. 28. Fie X
Sa
0

variabila aleatoare repartizata uniform pe intervalul (0,1) ~i Y = _!_ sin 2....

se studieze existents mediei

E

E (Y).
N(O,u). Se cere:
+00

29. Fie variabila aletoare X

a) sa se calculeze integrala H(X)

'"'-

Jf(x)log2
-00

f(x)dx

(entropia variabilei

aleatoare X ). b) sa se arate cii daca Y este 0 alta variabila a1eatoare avand densitatea de probabilitate g(x), E (Y)::; 0 ~i var(Y) = 0-2 , atunci H(X) ~ H(Y~ 30. Variabila aIeatoare ~ are densitatea de repartitie ;; (x) cu probabilitatea PI sau densitatea de probabilitate f2(x) cu probabilitatea P2 ,(PI + P2 = 1,.;;, f2 continue). Sa se determine E(;) si var(;).

Soluni
1. a) Repartitia variabilei a1eatoare X este 2 3. 4 5 6J .EX=-1+2+3+4+5+6=-. 1 X: (1 1/6 1/6 116 116 1/6 1/6 () 6(
)(2.

.)

7 2

12 22 ( 1/6 1/6 .

32

42

1/6

1/6

52 62 ) . 1/6 1/6 ' 35 12

E(X2)= .!.(f+ 6

22+ 32+ 42+ 52+ 62)= 91, var(q)=E(~2)-E2(;)= 6

SOLUTII

b) Y

= LXi.
1=1

50

XI' i = 1,50 variabile aleatoare independente identic repartizate avand

7
=:

aceeasi repartitie ca variabila aleatoare X de la punctu! a).

E(Y)

= LE(X,) = 50.1=1

50

175. var(Y)= Lvar(X,)=

;=1

50

50-=12

35

875 6

2. E(X)=.!_tk=
n u-:

n+1
2

E(X2) =.!_

tk2 = (n+ 1)(2n+ 1). var(X) = E(X2)_E2 nk=! 6

(X)=

n -1 ]2

4.

E(Xj)=]_t

1 nk=lk(k+l)(k+2)(k+3) n(n+l~(n+2)J +3) =

__!_t(

1 3nk=1 k(k+l)(k+2)

1 (k+l)(k+2)(k+3

3~C·~·3 tk(k+ n k=l

E(X2)=]_
=: -

1)(k+2)(k

1n 2:[k(k 5n k=l
(n

+ l)(k + 2)(k + 3)(k + 4) - (k -l)k(k

+ l)(k + 2)(k + 3)]=

4! = __

-"----"-'""-__'_.o__----"-"--__'_

+ 1)(n + 2)(n + 3)(n + 4) 5

1 L:k(k + l)(k + 2)(k +3)
n
=:

E(X2) = -

n k=!

1n == [k(k + 1)(k + 2)(k 5nb4

2:

+ 3)(k + 4) - (k -l)k(k + l)(k + 2)(k + 3)]=

=:~-~~~~~~~~

4!

(n

+ 1)(n + 2)(n + 3)(n + 4)

5

34

-~CAPITOLUL

ill

A+A+P3=l
5. Se rezolva slstemul E(~) ,

= -PI

+'2P3 ,

= _!_ 3
3

Se obtine PI = P2 :: Pa

= -31 ,

E(e}=p.+4p3=~-

7_E(~) =-;1:(-1) kC!=-;;- E(-1)

2
0

In

1ft

din relatia [(l+X)"]

'=(~C!~J

k=1

kC:-=-:= 0_ Suma 1:(-1) kC: se poate obtine

0

§i
'

,pentru x=l.

E(;2)= ;71
l

tok2C!.
x:::::: 1, se

Pentru calculul sumei se deriveaza relatia nx (1 + X

n

r-

::::::

1: kC! 0 ;pentru

k=O

obtine 1)2C;

""n(n+l)Zn-2. Rezulta var(;)

=E(q-2)_E2(;)
=

=n(n+l)Zn-2.

k=O

8.E(X)= tlpk =+tkC!C:~=+t~kC!:iC;-k

a~ " c: Ca+b k>=l
(p;:;

c"-I cr: = a+b a-I b

__

k=O

Ca+b

1-=1
Q

Ca+b a

1<=1 k

cn-1
tHb-l

cn-I

a+b-I

na =-+b =np. bila alba, tacand singura proba, dintr-o

_Q_

a+b

este probabilitatea de-a extrage

urna care contine a bile albe ~i b bile negre.) S~a tinut seama de identitatea ""'C '( .t...- im Ck-i = Ck n m+n» k s mm m,n).
i",(j

E(X2)= i.e», = C~
kqJ

a+b k=1

EkC!:tC;-k.
en-I-I
b

Bfectujlnd schimbarea de indice k - 1:: i , se obtine

E(X2)=~~(i+l)CI n ~
C a+b

1=0

a-I

=~(~iCI en
a+b L,=0

a-I

C-I-j+~C/ a-I Cn--l-i)= b Lb

1=0

SOLUJII

35

=~a_

e"

a+b

[~

la_l)"Ci-lcn-t-l

n-1
1=1

"--

a-2

+Cn-1

~j
=

a+b-l

=_a_[(a_l)c"-2

en

a+b

a+b-2

+ a+b-lcn~2
n-l

a-cb-2J

l,,,

n(n-1)a (a+b)(a+b-l)

(a-l+

a+b-l)=
n-l

_ na[n(a -1) + b] (a+b)

var(X)=E(X2)-E2(X)= var(X)

nab(~+b-n) (a+bt(a+b-l)

.Notand q=l- p;N=a+b,seobtine

= --npq.
N-l

N-n

9. Se determine repartitia variabilei X. Fie evenimentul Ai uma t", i = 1,3. Variabila aleatoare are repartitia X : ( P(X . P(X=o)=p
3 [ i=l 0
=

=" se ext rage

bila alba din

0)

P(X = 1) P(X"" 2) 9 50

P(X

nAt cJ = ITPA(c)
3
j

3)= 3)

:;::~'-'-=-.

1=1

5 10 10

p(X =1)=P(A1 rlA2 nAj)+P(A~ 26 5 5}010 34 5 36 5 51010 21'

n~ nA~)+P{Af

nA~ rlA3)=

= peAl )P{~)P(A~)+P(Af)P(A2)P(A~)+p(Anp(~)p(A3)::::

---+--~+---= -.
51010 50

P(X

=2)= P(AJ nAz nA~)+P(Al

26 5 51010 34 5 51010 16 50

r,~

nA3 )+P(A]C

r,Az

n~)

::::P(A])P(A2)P(A~)+P(AJ =-~~+---+---=51010 P(X=3)=p(nAi 24 5

)P(A~)P(A3)+p(Anp(Az)p(A3)

1=1

J= ITP(Ai )=3_._!_.2_=~.50 i::l 5 10 10

1 21/50 2 16/50 3 4/50)'

0 Se obtine X: ( 9/50

I E(X);;:1,3.

si relatia

E(X) = P(A])+P(~)+P(A,). 10. Deoarece x2nP2n + X:2n+IP2n+l

'"

0 pentru

I;j n

EN, s-ar putea trage eoncluzia ell.

E(O = 0 .Tinand seama cii E(~) = E(~+) ~ E(C) , in ipoteza ca exists E(';+) ~i E(';-) si nu sunt ambele infinite, atunci E(,;) exists. In problema data avem:

36

CAPITOL~

III

E(C)

= L:(-Xn)p" = - t(-li"-122n-\2~_1
>;,<0 n~l

= +00, deci

E(Onu exists.

Momentul de ordinul doi E(e) exists ~i este infinit: E(e) ""

i:(_1)2" 22rJ2 = +00. ~

n~l

11. E(1])

= LkE(O;k) = PLk:;;;
11

n(n+ 1) p--. Variabilele aleatoare sunt independente:

2 "" pq

K~l

k~l

var () 77

= ~k2 L.J
k~J

vane

(f:)

~k2 = pqL.J
1

nen + 1)(2n + 1) ,
6 E(Xt2X;) = m~m;

12. Daca X1oX2 var(XjX2)

sunt independente atunci E(XtX2)=m1m2,

m;

""' E(XtX;)-E2(X1X2)

E(XI2)~O't +m{ ; E(X;)""

+0';.

= E(X12)E(Xi)-mfm~.

Tinand seama di

13. min (0;, 17)= 0; + 17 -10; - 171, deci E ( mine;, 17») exista si este finita. 2 E(min(o;, 7]» ~ E(;), E(min(o;, 1]»'; E(17), deci E( min(;,I7») ~ min (E(;),E(17») .. 14. Fie evenimentele S An ;;;: x V x V
«

= " apare sterna" ~i V "","pare valoarea", a

1

x V x S ="apare sterna la aruncarea an - a, P(An) =-,

Daca X este variabila aleatoare care indica numarul de aruncari atunci:

pana la aparitia stemei,

2n.

X'.ll
15.

(1 .2

-1

...

22

..

-1 211

11

"'J
,., 00

Functia generatoare G(x) "" ',,;12

1 x L ---;;x" =--,Ixi < 2. 2-x

G '(x)

2
:=

(2-x)

2; E(X)

= G'(l):= 2

a) G(x) = L 2
<0

x"

1
-,

n+l::::

,,~O

2-x

Ix\ < 2.
(2-X)3'

G'(x"'"
J

(2_X)2'

G'(1)=l'O"(x)= '.

0"(1)=2.

E(';)=O'(1)=1.

var(q)

= 0'(1) +G "(1)-( G'(1)t = 2.

SOLUTII
+00

37

16. Din conditia

f f(x)dx

+oo

~ 1 rezulta

S f(x)dx= Slab:""
a

k(b-a)

=> k = b~a'

-ro

_,

17. a) E(X):::;

j xf(x)dx

1
=:

-<1>

cr" 21!

r.::=

+00

f xe

_(x-m/

2,,' dx. t se obtine

-00

Efectuand schirnbarea de variabila x -:;

E(X)=

~J (a-J2t+ m)e-t'dt=
'oJf(
-00

17...;2

=;

a ,;

-/i_-+<>O
->0

v1!

f te-t'dt+ r;; f e-t'dt.

".,._

Prima integrala este nula deoarece integrandul este definitie. A doua integrals are integrandul functie para, deci
E(X)=m.

functie impara pe domeniul de

dt = 2 e -t dt = .J1i. Se obtine
0
_(.r-m/
00

-tOO?
-00

f e-

var(X)::::

E(X - m)2

-1<0

::

f (x - m)2 f(x)dx _.,

a
(72

a,,21(

r-::=

-ee

J (x - m)2 e

2.,.' dx.

Efectuilnd schimbarea de variabila x - m = t , se obtine

var(X) 2
=:

t ,,1( f t e- > dt =
2~

(integrala se calculeaza prin paqi).

~(

_00

b)

E(lXI)

= Jlxlf(x)dx=
-ec

Cfv21!

f _x/x;:l 1
dx+
-<¢

xe-(X:;:/ dxJ.

Se efectueaza schimbarea de variabila x - m

E(jXI)=

",2f(

~[-f
-00

=:

t si se obtine

-«(jt+m)e-~dt+

7
m a

(at+m)e-~dtJ.

38

CAPITOLUL III

Notand CP(x)

kf
1

,2 e -2 dt (functia lui Laplace) ~itinand seama de relatia

-00

var(X) IS.E(1X

= £( X2)

- E2 (lXI).

-m!)=
.

f Ix-mle u..;27r
r,:;:
_00

_(x-m)' 2a'

dx.

Bfectuand schimbarea de variabila x -:; :::: se obtine U

u..;2

+00

1 a -00 b rea) de variabila x = bt ).

E(X) =
--<0

19.

f f(x)dx=

+co;r

f xa-1e-bdx=_1_
0
0

+co

fta-le-tdt::::l.(S-atacutschimbarea
0

r(a)

-f if(x)dx:::: _1_+OOJ xae -£dx. Bfectuand schimbarea bar(a)

de variabila x::::bt

20. var(;)
E({)
=

= E(;2)
xf(x)dx

- £2(;).
I

+00

f'(a+b) !x"(l-xi-1dx r(a)f'(b)

o

f'(a+b) ,8(a+l b) f'(a)r(b)'

f'(a+b) f'(a+l)r(b f'(a)f'(b) f'(a+b+l

-00

= rea

+ b)

rea)

area) (a+b)r(a+b)

:;: _a_
a+b

SOLUTII

39

_ f(a+b) r(a+2)f(b) - f(a)r(b) r(a+b+2)

var~2

)= __

_ r(a+b) (a+l)ar(a) - rea) (a+b+l)(a+b)f(a+b) ,

+00

_ a(a+l) - (a+b)(a+b+lf

~a_b __ (a+b)(a+b+l)

21. E(rl) =

J
+00
-00

(x~c)2f(x)dx

= f[(X-E(e»+E(~)-c)l2
-00

f(x)dx=

J
+00
-00

(X-E(O)2

f(x)dx+2(E(e)-c)

+00

(x-E(O)f(x)dx+(E(~)-e/

+00

f(x)dx.

-00

-00

Tinand seama eli prima integrala este momentul de ordinul al doilea al variabilei aleatoare .; , a doua integrals este nula, iar a treia este egala cu 1, se ajunge la relatia E(r/)
= E(e)+

[E(';) - el .Evident E(rl)este minim daca c

= E(';),

22. a) In inegalitatea lui Schwarz £(1';17]):<:; JE(.;2)~E(172) luand 17=] ~i !inand seama ea, prin ipoteza, E(.;2) < +00, rezulta
bl)';

E(I.;])

5. ~E(';2)

< +00,
S""

este variabila a1eatoare de tip discret. Fie,;:

[ _1_ ] ; n E N*unde nl1

Sn!2
3/

L -\-,
co

n=l -2 n

E(';) =
2

'" 1 L -m- = -1 L 776 < +00 (seria este convergenta),

00

n3

n=1

E('; )=

L-m=- LS76=+oo.
-eec +«>

Sn n2/3

S n~ln
1

=ISn

S =In

b2)
f(x)

,; este v. a. de tip continuu. Fie variabila aleatoarec

=

avand densitatea de repartitie

-e-eo

2 x3

daca x e 1.. E(';) =2 dactfx<l

+«>

J ~dx
1

=2; E(e) =

f x f(x)dx;,Z f ~dx=
+00

+00.

-0>

40
23. E(X) =m, var(X) =u2. Fy(x)",P(Y

CAPITOLUL III

Fie Y

=X

<x)""p

V)
A

-m.
xo-+m

-m -c x =p(X <ux+m)=

u",2rc

_(r-m)'

e 2,,' dt

-00

Densitatea de repartitie a variabiIei aleatoare Y este Y

E

fr

(x) ""F;(x):::

he-T

x'

N(O.I)

P(Y < x)

1 ",2:r
c;-:_

J e -Zdt ""W(x).
x t'
-«>

P(m-3cr<X
In tabelul

<rn+3cr)=P(m-3cr<X

<m+3cr)=

P(-3 <Y < 3) = 2W(3)-1;=0,9974

[A 1 se citeste CD ~ 0,9987. (3)

24. a) Din problema precedents se stie

ea Y = X

P(a~X5,/3)=P(a-;,aY+m~j3)=P

-;:-~Y~-;:- f3-mj (a-m

-m

N(O,l). X == "y + m.
=¢ -;:-

(J3-mj

-cD ----;-

(a-m)

b) Aplicand rezultatul de la punetul a), se obtine:

P(l::; X::; 2)= <I>(O)25. P ((~ E (900 1050») = <p(1050 -1000} , 50. = .:p(1)+ 4'(2) -1 = 0,81859. 26. Fie X(OJ) punctajul obtinut de un candidat, X y", X-500 100 EN(Ol). .'
E

$(-~) = wG) '"

0,1293

_ 11(900 -1000)
50

= <P(1)- <P(-2)

N(500,lOO).

Variabila aleatoare

Candidatul este respins daca P(X < x)

= 1-

0,1 = 0,9. P(X < x)

= 0, 9

p(r

In tabele se gaseste valoarea pentru care <1:>( z) Prin urmare, punctajul minim este 628.

; z "" 1,28 . Deci --

x-soo
100

< X-500) 100

= 0,9

""1,28 , x "" 628.

27. Fie A,B,C, D cele patru chei si cheia D, cea potrivita. Fie X numarul de chei lncercate pentru a gasi cheia potrivita.

SOLVIII

41

{X:= I} '" D (la prima incercare s-a probat cheia D). P(X"" I)::: P(D) = 2... 4 {X = z} == (AnD)u(B nD)u(C nD) (la prima incercare s-a probat una dintre cheile A, B , C ~i la cea de-a doua incercare s-a probat cheia D). P(X:::; 2)"'" P(AnD)+P(BnD)+P(C nD) = 11 1 :::P(A)PA(D) + P(B)P_4 + P(C)PA(C) ::: 3 '43= 4' (B) {X::: 3}:::(AnBnD)v(BnAnD)u(AnC I1D) v(C nAnD)u

v(BnC nD)v(C nBnD) (cheia D a fost probata la cea de-a treia incercare). P(X 3) :::P(AnBnD)+P(BnAnD)+P(AnC

nD)+P(C

nAnD)+

p(Bne

nD)+P(C

nBnD)

{X

:=3}::: (AnBnC

111 1 :::6P(A)P4(B)PAnB(C) = 6·_·_·-=. 432 4 nD)v(AnC nBnD)v(BnAnC nD)

v(BnC nAnD)u(CnAnBnD)u(C nBnAnD) (cheia D a fost probata la cea de-a patra incercare) P(X::: 4)::: 6P(A)PA(B)PAnB (C)PAnBnC (D) :::6·_·_·-·1 ==-. 432 4 Variabila aleatoare X , are repartitia:

111

)(:ll:4

1~4 1:4 1;4J

1+2+3+4
4

. Media este E(){):::

. == 2,5.

28. Densitatea de repartitie a variabilei aleatore X este f{x)

= {~

x ~ (0,1)
XE

(0,1)..

E(Y):::

foX sin 2.. dx, daca integrala este absolut convergenta. 2.. x
1

1 Efectuand schimbarea de variabila -::: t se obtine 1:::

f 2.. sin 2..d\: ::: f x

1

0::>

8m t dt.
t

OX

Integrala I nu este absolut convergent a, adica Slsin tldt este divergenta, deciE(~) ot N(0,a2)
2

nu exists,

29. a) X

are densitatea de probabilitate f(x)

2

a'l/21i

~exp(-~).

2cr

logf(x)

;:::: -log(a,J2J!) -~loge

2a'

(Logaritmul este in baza 2).

42

CAPITOLUL III
-k<l +00

H(X)

= log«(jJ2;r) ff(x)cb:+
-00

log;
20'

f x f(x)dx
2

==log(O'.J2;t)+ lo;e

= log(O'~2Jre).

-00

b) Se arata

ea

H(X)

=-

+00

Jg(x)logJ(x)dx.
+m

Intr-adevar 1
+co

-00

- f g(x)log
+.:.0 -co

f(x)cb: == log(O'.J2;)
+o:l

f g(x)dx
+»

+ og;
20'

f x dx "" log(O'&)
2

+ -loge;::; log(0'.}2;re) =
2

-00-00

H(X)-H(Y)=-

f g(x)logf(x)dx+ J g(x)logg(x)cb:;:>:

;:>:

-1
-

g(x) log f(x) dx ;;:: _1 . g(x) ln2

1
-00

g(X/l-

fex) g(x)

')dx = 0 .

(S-a tinut seama de inegalitatea In x s: x -1, x:> 0, din care rezulta -log2 x 2 ,: i(l- x). 30. Fie A =

{@ IP(e(OJ)< x) = lA(t)dt};P(A)
If2(t)dt};P(A)=P2'

= PI ~i

B={OJ!P(;(OJ)<X)= Fie X P(X) Fg(x)

Q=AuB,AnB=0

= {tV I ;

(tV ) < x} .Dupa formula probabilitatii totale avem:

= P(A)PA (X)

+ P(B)Ps (X) = PI

f fj(t)dt+P2 J f2(t)dt.
x

= pd

J;(t)dt+P2

E(;) ==

J: ~f(x)dx

f f2(t)dt'§i
x -oo

ff(x)=F~(x)=-

Pd"l(X) + Pz!2(x).

Notand E, ==

f': if, (x)1x,

== Pir:

xJ;(x)dx+

pd: xfz (x)dt

i == 1,2, avem:

£(';) = p.E; + P2E2 var(';) = E(;") - E2

E(';2)=

r:

en
==

x2f~

Notand E21 == E(;2)

f:x

(x)dx
2

Plr:

x2J; (x)dt+

J; (x) dx si E22 =

r::x

P2r: x2 12 (x)dx
f2 ( x) dx , avem

= P1E21 + pzEn

si var(~2):o; P1E21 + P2En

-(plEl + pzES

IV. Siruri de variabile aleatoare

Convergenta in probabilitate. sir
de

Fie {n, 1(, P} un

camp de probabilitate

oJi en :Q -+ R, n

N· , un

vartabile aleatoare. Siru!

(en) IlEN~ converge

in probabilitate cafre variabila aleatoare

; : Q -? R, daea (Ii) s > O,!~

P({m :I';n(m)-,;(w)!

> e}):::: O.Se noteaza

';n

~eqn
:U-'?R,nEN*,un§ir

Convergema in repartitie Fie

tn, 1(,p}

un camp de probabilttate st

de variabile aleatoare. Sind

relatia: lim F~ (x)=~(x).
n-4OO n

(';n)" ..N" converge in repartitie caire variabila aleatoare

~ :0. -? R, dadi in once punct de conunuitate x, al junctiei de repartitie Fq .este indeplinita

Se noteaza

en ~;.
un camp de probabilitate,

Inegalitatea lui Cebdsev. Fie

{n, 1(, P}

e: n -'? R,

E(.;2) < 00

atunci pentru orice a> O,este tndeplinita inegalitatea:

p( {w: I~(w)- E(OI;::a}) $ var~~) .

a

(I)

Teorema lui Cebdsev. (legea slaM a numerelor mari). Daca aleatoare independente indeplinita relafia:
§i

en : 0. -? R, n E N* sunt variabile

extsta var( En) ::; C, \if n E N' , atunci pentru orice e > 0 este

(2)

Teorema lui Markov. Fie var(en)

en : n
== 0

-?

R, n

N" variabile aleatoare avdnd

< +00,

\if n E N".

Daca lim ~ var

x-+"'n

(t J
{k
k=l

atunci sirul

(~n) nEN'

indeplineste legea slaM a numerelor mari.

Teorema lui Bernoulli. independente. Daca P

Fie vn numaru! de realizari ale unui eveniment A, tn n experieme

= P(A),

atunci

l!~p(l; - pi::::: )=0 6'

Teorema limita centrala: Daca{{n )nEN* , este un sir de variabile aleatoare independente,

identic repartizate , avdnd E(~l) = a, var(~I) = 0-2, atunci

44

CAPITOLUL IV

n~oo

lim P

=-

t2 x ---

.&

Ie

2dt.

(3)

-00

Functia x ~ <I>(x)== ~ Je -2 dt se numeste Junella lui Laplace. '112,. -00 Teorema Moivre-Laplace . Dacii (qn )neN. este un sir de variabile aleatoare independente , identic repartizate , avdnd media E(~I) = p, var(~l) = pq, atunct

t2

limP

11-'00

(1

W:k-l

Eet-np
n

.j npq

<x

I] =

<p(x),

(4)

unde $(x) este functta lui Laplace.

Bxercitii
1. Variabila aleatoare X are E(X) = 1 ~i var(X)
probabilitatii p({w :!X(w)-ll

= 2 . Sa se determine
Sa se determine

margine inferioara a

~ 10}).

2.Variabila aleatoare X are E(X) probabilitatiiP({w

= 10 ~i E(X2) = 200.

margine inferioara a

:-10 <X <30}).

3. Fie variabila aleatoare X avand var(X)

< +00. SAse estimeze probabilitatea multimii

{w:1 X(w)unde 0- = .Jvar X •

E(X)

1< 30-}

4. Se arunca, simultan, dona monede de 800 ori, Aplicand inegalitatea lui Cebasev sa se evalueze probabilitatea de aparitie a stemei pe fiecare moneda de un numar de ori cuprins tntre 150 ~i 250. . S. Se arunca un zar de 72 de ori, Fie X numarul de aparitii ale felei 3. S! se determine 0 margine inferioara a probabilitatii ca (4 < X < 20).

ENUNJVRI
6. Fie variabila aleatoare Xli avand densitstea de repartitie se arate eli sirul de variabile aleatoare

45

(Xli

t~l

n 2 2 ,x E R, n E N·. Sa 7r(1+n x ) converge in probabilitate catre variabila aleatoare

in (x) =

X=O.
7. Fie sirul de variabile aleatoare Sa se arate ca sirul

(X n) "EN' independente, uniform repartizate pe intervalul

(1,2).

(Yn)

"

EN"

unde Y" = .!_ Xk .n EN" tinde in probabilitate la 2.. n k=l 2 uniform distribuite pe intervalul [0,1], independente

i:

S.Fie sirul de variabile aleatoare(Xn)neN*

~i Yn

= min{X1,X2,·

..

,Xn}.
n

Sli se arate eli sirul 9. Fie Y

0 variabila

(Y

tEN' converge

la zero, in probabilitate,

aleatoare avand repartitia exponentials eu parametru A = I. Pentru mice

n E N'" se considera Yn '" n Sa se arate eli:

b) sirul

a) variabilele aleatoare ale sirului (Yn)neN* nu sunt independente.

(Yn )neN$

converge la zero, in probabilitate,

10. Daca un sir de variabile aIeatoare atunci este necesar ca E (Yn)

~

(Yn )neN*

este convergent tn probabilitate $i Yn ~

0,

R,

a? .
x-c=n

ll.YariabiIele aleatoare ;n, n E NO!<, au functiile de repartitie Fn (x)

{2

_!_

+ ~,

2n 1,

- n :s; x ~ n
x>n.

Sa se arate ca

sirul

~n

nu converge in repartitie.
(~n)n?J'

12. Sa se arate ca sirul de variabile aleatoare

independente , ~n avand repartitiile

-n 0 n ~n: [_1_ I-J... _1_ ,n;::: 1, 2n2 n2 2n2 indeplineste teorema lui Cebasev,
13. Sa se arate ca sirul de variabile aleatoare
~n :

-..{JiW ( 112

&} .
}/2
,

n EN. unneaza legea slaba a numerelor man.

(en )";::1 independente avand repartitiile

46

CAPITOLUL IV

probabilitatea ea numiirul de aparitii ale fetei 3

14. Se arunca un zar de 180 de ori .Aplicand teorerna limit! central! sa se determine sa fiecuprins intre 3~ si 40.

15 Se arunca, simultan, doua monede de 800 ori a) Aplicand teorema limita centrala sa se evalueze probabilitatea de aparitie a stemei pe fiecare moneda de un numar de ori cuprins intre 175 ~i 225. b) Aplieand inegalitatea lui Cebasev sa se determine 0 margine inferioara a probabilitatii ca numarul de aparitii ale stemei pe fiecare moneda sli fie cuprins in intervalul (175,225) .

16. De clite ori trebuie aruncata 0 moneda ca sll putern afirma eu 0 probabilitate de 0,8 ell abaterea frecventei relative, de la probabilitatea teoretica de aparitie a stemei , este row. midi decAt 0,02?
17.0 fabrica are doua tipuri de aparate. Dupa un interval de timp un aparat de tipul I trebuie reparat eu 0 probabilitate de 1/5 §i un aparat de tipul II cu 0 probabilitate de 2/5 . Numarul total de aparate de tipul I, in activitate, este de ~ 1000 ~i de n2 = 1500 de tipul II. Se cere: a) Sa se calculeze probabilitatea ca numarul de aparate de cele doua tipuri care trebuie reparate, sa fie cuprins intre 750 §i 850. b) Sa se determine numarul Xo astfel ca sa putem afinna, cu 0 probabilitate de 0,99, ca

numarul de aparate care trebuie reparat nu d~e~ 18. Fie

~1'

pe xO'

eJw}=

p 0) (1 q ,p>O,p+q=l,i=l,n. l

2, ••• ,

en

variabile aleatoare independente, identic repartizate, avfutd repartitia

a) Sa se arate

ca S; = e + e2 +...+ en , atunci

P({wll ~Sn(w) ~k})C::<P[~

b)

]-q,[ F£];/,qEN·.

avem formula de aproximare:

Daca

S; este

variabila aleatoare repartizata binomial S; E B36 (0, 5) sa se calculeze

P(S" ~21). c) Aplicand formula de la punctu1 a).

sa se aproxirneze probabilitatea P (s, '5 21).

d) SAse calculeze, aplicand formula de la punctul a), probabilitatea P(15 '5 S" ~ 21). e) Aplicand formula de aproximare

P({wll~Sn(w):5k})~4>

I +.!.-np] [

fnpq

-4>

[k _l._ np

J;pq

l,qEN

sAse calculeze P(S" ~ 21) ,P(15:5 S" :S 21) !ji si1 se compare rezultatele cu cele obtinute row sus. t) Sll se aproximeze probabilitatea P (S" = 19), aplicand formula de mai sus.

SOLUm

47

Solutii
I.Se aplica inegalitatea lui ~v, care se scrie eehivalent:

p{{wIlX(w)-ll<lO}»l2. Inegalitatea lui Cebasev se poate serie

vare;> ::::1-2-=_!_. 10 100 50

~X), a

p({wIlX(w)-E(X)I<a}»1sau echivalent P(E(X)-a<X<E(X)+a»l-

~X) a

(*).

Din relatiile E(X)-a=-lO,E(X)+a=30 rezula a=20. var(X) = E(X2)-E2(X)=200-102 =100. lnlocuind datele obtinute In inegalitatea (*) se obtine 100 P(-lO<X <30»1_ 202 4

=!.

3. Se aplidi inegalitatea lui Cebd§ev:

P (IX(w)-E(X)I~30' var(X) 172 ) $9;2= 90-2 1 =9

sau

pO X(w)
4. Fie evenimentul asociazi

E(X) 1< 30')~

A
ee " apare

¥
4

stema pe fiecare monedii" . peA) = .!. Fiecarei experiente i se aleatoare in dependente, identic, repartizate:

e!. e2, ••• ; eaoo variabilele

e(w)={l.
j

0, w1. A. Numarul de produceri ale evenimentului A este valoarea variabila aleatoare

X(w) ={l

wEA

+e +...+ {SOO·
2

Variabila aleatoare X are repartitie binomiala : X

var(X)

Bsoo(1/4), deci E(X) = 800.~ = 200 ~i

-= 800.~.~ = ISO.
P(E(X)-a<X <E(X)+a»I~X)
a

Inegalltatea lui Cebasev se poate scrie : Din relaliile E(X)-a= 150, E(X)+a = 250, rezultl\ a= SO. Re1apa (.), in care se mlocuiesc a,E(X) !iii var(X) , en datele detenninate , devine
.

(*).

48

CAPITOLUL IV P(150< X < 250»

1_15~ = 0,94. 50

5. Se aplica inegalitatea lui Cebasev sub forma (*) scrisa in problema 4. Fie A
= "apare

fa,ta 3". peA)

= ~. Fie

variabila aleatoare

I wEA

~l(W) = {0 W jt A. asociata unei experiente Cunei aruncari cu zarul). Numarul de aparitii ale fetei 3 este valoarea variabilei aleatoare
X = ~l

+ ~2 +...+ ~72 '

unde

~I' ~2' .. :, ~72

sunt variabile aleatoare independente, identic repartizate.

E(~I)=~,E(e)=~, V~(~I)= :6.E(X) =12, var(X) = 10

Avem ~l :(5~6

1:6)'
64

Inegalitatea (*) se serie P(4<X 6. <20» l-~.

P (12 -a < X < 12 + a)

> 1-2'10 . Luand a = 8 se obtine

a

rt«, <x)=Fn(x)=
= I-P(Xn
<,::)+p(Xn

-00

J fn(f)dt=!!... J 1+ n t 122dt=.!.(arctg(nx)+!!..). 2
1r -00 1r

< ~.::)= 1-3.arctg(n.::).

'If 7f

lim
n~OO

pO X; \> e) = lim (l-3.arctg(nE»)

/'i-CO

=0

, deci

x,~

X = O. (2)2 fxdx
1

7. Pentru a aplica inegalitatea lui Cebasev se calculeaza E(Xk)

var(Yn)'

2 = fxdx=-. 3
1

var(Xk)=
)

£(X;)_£2

2 (Xk)= fx2dx1

=-. 12

1n var(Y)= var ( -EXk n k=L

1n 1 =2'Evar(Xk)=-. n k=l 12n

Inegalitatea lui Ceb~~v , P ({w :1 Yn -

% 12::: c}) s 12!e

'

arata ea Yn __.!__,.

%, sau ca sirul
:?:t:)

(Xn)

nEN

" urmeaza legea slaba a numerelor mario

8. P~Yn -01:?:t:)=p(X1

:?:s,X2 :?:s,···Xn

:2: s)=P(XI

:2:t:)1'(X2 :?:s)",p(Xn

Variabilele aleatoare sunt uniform distribuite, deci

SOLVIn
1

49

p(XI~s)=fdt=I-S,
8

i:o::d,2,.··,n;

O~8~1.

Se obtine PQYn -

01 ~ 8') "" (1- e)n.

Pentru orice

< 8' ~ 1 lim P~Yn n-+oo

01 ;:>: 8) = 0 .

Daca 8 > 1, evident P( Xi > 6) ~ P~Yn -

01 > 6) = 0 .
a de parametru A. daca are densitatea de

In concluzie Yn -+ 0, in probabilitate. 9. Variabila aleatoare Yare repartitie exponential repartitie J(x}= { ~~-A.x, 4C'
a)Fie 0,
x~O

x>

o.
Yl

O<Yl <Y2' Avem:

<Yl'y2 <Y2)=P(Y <YJ.,Y <2Y2)=P(Y

p(ll

<Y1)= fe-tdt=l-e-Yl.

p(Yi < Yt)P(Y2 < Y2)'" p(Y

< YI)P(Y < 2Y2)= ~-e-Yl

~_e~2Y2)

Evident,P(J] < YbY2 < Y2):;t: p(lJ. < Yl)P(Y2 < Y2), deci variabilele aleatoare nu sunt independente. b) Pentru orice e > 0, avem
+co

P~Yn -ol~8)=p(Yn

~8!=P(Y~n8)=

fe-tdt=e-ns
118

n-+oo

lim P~Yn

-01 ~

8)= lim e-ne

n-+oo

= 0,

deci sirul este convergent Ia zero , in probabilitate.

10. Considerlim sirul de variabile aleatoare (Yn\eN'

cu urmatoarea distributie:
1 1--" daca Y = n

P(Yn

= y)

1,

daca Y = n2
in rest.

Pentru orice

> 0, avem
II~CO

n-+oo

lim P~Yn 1>8)= lim .!..=O,

n

deci sirul este convergent la zero, in probabilitate, E (Yn) = n1 ! n -+ 00, deci raspunsul este n negativ.

50

CAPITOLUL IV

11. lim Fn (x)

n~oo

= _!_, deci
2

n~oo
2

lim Fn (x) nu este

0 functie

de repartitie.

12. E( e,,) = 0; var( en) = 2~-1.Se arata ca sirul (var( en)

t2:1 este

uniform marginit. Fie functia

g(x)

= 2~~1' x:;::: 1.Punctul Xo = 1:2

este punet critic al functiei g. Avem g"(xo)

< 0, deci

Xo

este punet de maximum. Din inegalitatile 2 < Xo < 3 se deduce

maxg(n) = max (g(2),g(3»)
=

ca
2:: 1, deci

max.( 2,~)

= ~.

S~a verificat astfel cii var(~h):S ~,n

conditiile teoremei lui Cebasev sunt indeplinite.

13. E(~n) = 0 , var(~n)
= Inn,

"--+00

lim ~ n

k=l

t Inn = 0.( Pentru calculul limitei se aplica

0

lema lui
.

Stolz-Cesaro: lim

1f->oo(n+l)

In(n;- 1) 2 = 0). Teorema lui Markov este indeplinita. -n

="

14. Fie evenimentul A

~(W)={I' 0,
1&0

se obtine fata 3 la

aruncare a zarului" ~i variabila aleatoare

wEA w¢A

Numarul de aparitii ale fetei 3, in 180 de experiente, este valoarea variabilei aleatoare Slao(w)
= L;i(W),
~I

Variabilele aleatoare

(~i)l<i<lW sunt --

independente ~iau aceeasi repartitie ca 5/6 1/6

~ivariabila aleatoare ~ . Repartitia variabila aleatoare. ~ este ~: ( O. E(€)

1).

Avem

=6' var(€)=

151

36,E(S180)=180· =30.

Din teorema limita centrala se obtine aproximarea

p

.1] < k=loJii

tek-na

< X2 1

::::: P(x2) -4>(.1]), unde E(,) <

= a,

02 = var(€). (*)

SOLVIII Daca .\1 = 1 ~i x2 = 2 se obtine

51

p( {35 < S18{) < 40}) c::::-1>(2)~1>(1) ~

tabelul A)

0,9772 - 0,8413

0,1359. (Valorile functiei 1>(x) se afla in

15. a) Tinand seama de evaluarea (*) si de problema 4, avem

Relatia devine P ({ 200 + (T.J800.\1 < Ssoo< 200 + (T.J800~}) sau P({200+12,25.\l
<Sgoo <200+12,25xz})c::::-cfr(x2)-1>(xt).
Xl

.\1 < H

E~- 800a J800

(T

800

<Xl

c::::-1>(X2)-<PC~;)

uncle

a=-,(T2

=-.

16

c:::: W(x2)

-W(ll)

Din conditia 175 < S~oo 225 se determinji <

c::::-- 2,05 ; x2

c::::

2, 05 ~i se obtine

P({I75 < Sgoo< 225}) ~

S800< £(Sgoo)
= 200,

1>(2,04) -1>(-2,04)

= 2<1>(2, 05)-1 ~ 0,986. Valoarea

functiei 1> se afHiin tabelul (A). b) Din inegalitatea lui Cebasev avem
P(E(Ssoo)-x<

+ x) 2::1-

var(SB{){)
x
2

,x> O.

fnlocuind £(S800)

P(150< S800< 225»

var(S800) = 150, x 150 1--2 = 0,76.

25

= 25,

se obtine

16. Fie evenirnentul A

Sn(w) = e.(w)

"apare sterna" ~i variabila aleatoare

~l

(w) =

{I, 0,

wEA w¢A.

Numarul de aparitii ale stemei este valoarea variabilei aleatoare

+ ~2(w)+"'+~n(w),

care este 0 suma de v.a. independente , identic repartizate Din teorema Moivre-Laplace se obtine aproximarea

P [XI < S:ini! < x,] ~

<~ - P <

<I>(~) -

!I?(x;)

sau, echivalent,

p( llF!
Daca
Xl

xzF!)

~if!(x2)-if!(X1)

= --';= Xo

> 0, atunci relatia devine

52 Din date1e problemei avem: p == q

Xo

CAPlTQLUL IV

=.!. , 2<I>(xo) -1 2

= 0,02. Din tabelul (A) se determina

= 1,28.Din conditia xo~

=O,02se determina valoarea n= 1025',

17. Se poate presupune eft variabila aleatoare X , numarul de aparate care trebuie reparate, este normals. Fie evenimentele: ~ =" se defecteaza un aparat de tipu1l", Bl = "se defecteaza un aparat de tipul IT'

~l variabi

.,

'1e1e aleatoare:

€l

{I

wEAl w ¢ Al =

, 7h =

{I,
0,

wE BI
W

¢ Bl

. . Repartitii e celor doua

¥

"I

variabile aleatoare sunt: ';1 =

[1 1/5

4/5

0 ), rII

(1 3/5 ]. 0 2J5

E(';J) = 1/ 5, var(';l) = 4/25; E(7]I) = 2J 5, var(?]) ~ 6/25. Daca X este numarul de aparate de ambele tipuri care trebuie reparate, atunci X(w) = E';;(w)+ E 1)Jw),
i~l i::::-1

tOO

1500

unde ';;0 i = 1,1000 au aceeasi repartitie ca §i ';1' iar

1 2 Avem: E(X)=1000.-+1500·-=800

7];

i = 1,1500 au aceeasi repartitie ca ~i 1h.

5 5. Toate variabilele aleatoare care definesc pe X(w) sunt independente, deci

var(X)=1000 . .!..'±+1500.3..~=520 55 5 5'

cr=J52Q

c::::22 8. , = 0,912,

a) P(750 < X <850)=

p(lX -8001 <50)=

2<I>(2,19)-1

b) P (X < xu) = cp( Xo - 800) = 0, 99. In tabelul (A) se gase~te valoarea lui to, astfel ca 22,8
<I:>(tfl)C::::0,99. Se obtine X02~8800 =2,33 18. a) {k SSn :Sl}=

Ik~
-.jnpq

~i XO c::::853. Dupa teorema lui Moivre-Laplace, avem

:S S:ii! < I ~}. npq -.jnpq S Sn -np Jnpq

aproximarea P(I5:

s, ~k)=p[k-np
Zl
k=<l

.JnjJq

< l-np]

Jnpq

C::::<I>[l-np]_of>[k-np] . .[riiXj Jnpq

b) P(Sn 5:21)= EC:6(0,5?6

=0,8785.

c)p(Sn

::;21)~<I>[21;;!!!]~~
-.jnpq

2S
\

36.l.~

~~(I)"'O,8413.

..... ""

SOLUJII

53

Aceasta probebilitate este mai apropiata de cea exacta , calculate la punctuI c).

= tfl(1,17) ~tfl(-I,

17) = 21>(1,17)-1 = 0,758 19+~-np

f)p({Sn(w)=19})~tfl

J,;;q 1-1> J,;;q 1 1 1 npq npq

-3

19---np

= 1>(19,5; 18npJ-1)(18,~

J~

0,6915 -0,5675 = 0,1.24.

V. Covarianta ~i regresie
Fie vectorul aleator (X,Y). Daca P(X
marginale sunt:

= Xj,Y = Yj}

"" Pij i = l,n; j

= I,m

§i

repartitiile

x:(XiJ,PI
PI

""

i». i=l,n;y:(Yi),qjqj
j=1

= f_PijJ=I,m"
,=1

atunci repartitia conditionata de {y = Y j a vanabilei aleatoare X, este (X I y

J(~} t = 1, n, iar repartitia conditionatd de {X = x,}, a variabilei aieatoare

YJ] " [
~ ,j=l,m.

Y , este

(Ylx,):

Daca vectorul aleator (X, Y) are densitatea de repartitie J(x,y), repartitie marginale se determina din rekuiile:
+00

atunci densitiiti1e de

Jx (x) =

J f(x,

y)dy,

h' (y) = J

+00

f(x,y)dx.

-00

-00

Daca vectorul aleator (X,Y)

repartitie conditionatd de {Y = y}, a variabilei aleatoare X, este f(x! y)

are densitatea de repartitie f(x,y),

atunct densitatea de

= f(x,y)

fy(x)

,(fy(x);to 0) , tar densitatea de repartitie condttionata de {X

= x},

variabilei aleatoare Y, este fey

I x)

= J(x,y), fx(x)

(Ix (x);to 0).

Valoarea medie condittonata. E (X I Y = y) este dejinita prin relatitte:

a} E( X I Y = Yj) = f:Xi PI} (cazul discret). 1=1 %

b)

E(XIY=y)=

+00

J xJ(xIY)d4

(casul continuu).

-00

Fie {O,K,P}

~i variabilele aleatoare X,Y :0-> R, E(X2)

< +00, E(y2) < +00.

Numarul cov(X,Y)=E(X -E(X»)(Y -E(Y»), se numeste covarianta variabilelor aleatoare X fi Y. Matricea de covarianta a vectorului (X, Y) este matricea ( var( X)
cov( X, Y) '

cov( X, var(Y)
= ~~Y)

y») .
var(Y) .

Se numeste coeficient de corelatie at variabilelor X fi Y numarul Px y

.

var( X)

SOLum
Variabila aleatoare g(X)cu proprietatea E[ (Y - g(X»)z ] "" min se numeste regresie
a variabilei aleatoare Y asupra variabilei aleatoare X; variabila aleatoare g(X)este media conduionata a variabilei aleatoare Y de v.a.x. adica g(X) Daca se noteaza

55

= E(Y I X).

: ~ =E(X), mz =E(y),(11 = .jvar(X)

(12 (11

,(12

= .Jvar(Y),

atunci dreapta de ecuatie

y - m2 = p x - mt se numeste dreapta de regresie a lui Yasupra lui

X; variabila aleatoare Y = g( X) verifica relatia g(X) - m2

Cf2

=pX

- ml •
Cf1

Exercipi
1. Si1se arate a) var(~

ea daca

+ry)

~ ~j ry sunt variabile a1eatoare avand E(e) = var(€)+ var{ry)+ 2cov(~, 77).

< +00,

£(r/)

< +00, atunci:

b) cov(';

+'T/,e + rJ) = var(e)+var(7])+

2 cov (e, 77) .

c) cov(max(~, 7]),minCe, 77») = covce, 1]).

2. Variabila aleatoare

e are repartitia e: [
.;2.

: i]'

Sa so determine coeficientul de corelatie

at variabilei aleatoare .; §i

3. Vectorul a1eator (X,Y) are repartitia: XIY 2 3 0 0,2 0,1 1 0,3 0,1 2 0,1

Se cere: a) sa se determine parametrul A. b) sa se determine repartitiile marginale ale vectorului aleator

(X,y).

c) sa se calculeze valorile medii conditionate £(Y! X = 2) si E(X I Y = 2) . d) sa se scrie repartitia valorii medii conditio nate E(X I Y) 1. e) sa se scrie repartitia valorii medii conditio nate E(Y I X) . f) sa se verifice relatiile: E (E( I Y) ) = E(X) ~i E (E(Y I X) ) = E{Y) . ,8) sa se determine dreapta de regresie a lui Y asupra lui X.

l~Vectorul

a1eator (~, 'f)) are repartitia

56 ~\11 ·1

CAPITOLUL V ·2
0,1 0,2
0

1 0,3 0,1

0,1 0,2

Se cere: a) Sa se determine coeficientul de corelatie al variabilelor aleatoare

e ~i

1].

Sa se determine constantele a, b E R astfel ca E(11- (a+b~»)2 sa aiba valoarea minima. 5. Variabilele aleatoare

E1'{2'''',{s

sunt independente ~iidentic distribuite.

Fie X = {I +';2 +';3 ~i Y = ';2 + ';3+';4 +';5 . Sa se calculeze coeficientul de corelatie PX,y.
6. Fie variabila aleatoare X
E

N(O,l) si Y = a + X

+ 2X2, a E R, constants.

Se cere: a) Sa se determine coeficientul de corelatie PX,y' b) Sa se serie ecuatia dreptei de regresie a lui Yasupra lui X .
7. VectoruI aleator (~, '17) are repartitia ~\1J
0 1

·1
0 1

A.
3/20

3/20

114

114 3/20

Se cere: a) sa se determine parametrul .\. b) sa se determine var(() si var(r]). c) sa calculeze coeficientul de corelatie p(~, Tf). d) sa se studieze independenta variabilelor .; §i r]

8. Fie variabilele aleatoare ~,1J E N(m,<:r) avand coeficientul de corelatie o. Sa se determine coeficientul de corelatie al variabilelor

;2 = a'; -b1J

=a;+b'l

a, b E R) constante a2 + b2 *- 0,
.

Sa se determine coeficientul de corelatie al variabilelor ';1,';2' 9. Vectorul aleator (X, Y) are densitatea de repartitie

o dadi '. (x,y) ¢ A Se cere: a) sa se determine feparti1iile marginate ale vectorului aleator

j(x,y)=

X+Y {

daca

(X,Y)EA={(x,Y)12x+y=2,x>O,y>0}

(X,Y).

ENUNIURI

57

b) sa se determine repartitiile conditionate j'(x I y) si f(y I x) . c) sa se calculeze valorile medii conditionate E(Y I X = x) si E(X I Y = y). d) sa se verifice relatiile: E (E( X I Y) ) = E( X) ~i E (E(Y I X») = £(Y) .
10. Vectorul aleator

(e, 1]) are 0 repartitie uniforma pe cercul D = {(x,y) I x2 + y2

i] C R2.

Sa determine matricea de covarianta. 11. Fie variabilele aleatoare Xi, i = 1,4, avsnd £( XJ = 0 si var(XJ = I, t E 1,4. Daca variabilele aleatoare sunt doua cate doua necorelate, sa se calculeze coeficientii de corelatie p(A,B) si p(A,C), unde

= Xl

+X2' B = X2 +X3' C = X3 +X4· K--(

5 a) Se cere sa se calculeze cov(~ + 1],e +1]) ~i cov(e -1], E -1]). b) Daca E(e) = 1, E(1]) = 0 sa se determine dreapta de regresie a variabilei aleatoare 'fl asupra variabilei aleatoare ~. 13. Fie vectorul aleator(X,Y)avand E(XIY=y)=2-y, 0::;y::;2 si
4

12. Vectorul aleator (~, 1]) are matricea de covarianta

-2

3 -2).

E(Y

I X =x)=

I-x,

0~x~l.

Sa se calculeze E(X) ~i E(Y) utilizand legea mediei iterate. 14. Fie vectorul aleator (e,.,,) avand repartitia ~\rJ 3
4

3 1/9 0 2/9

219
1/9 0

5 0
2/9 1/9

Sa se arate ca variabilele aleatoare doua variabile a1eatoare.

e ~i rJ nu sunt corelate. Sa se studieze independenta

celor

Solutii
1. a) var(~ +'f})=E(€
=

+rJ)-(E~+ +2E((

E'fl»)2=E(~ -Ee)('f}-E1]»)

-EO+(T/-Ery)t = var(O+var(ry)+2cov(E,'f})

E«( _E,)2 +E('fl-ErJ)2

b) cov(e,O = E(e -E(O

f = var(~).

Din aceasta relatie ~i punctul a), rezulta b).

c) cov(max«(,1]), min(e, 1]») = E(max(~, rJ)min(E, 'fl))-E(max(~, '1]) )E(min(e, 1]») = R(f,1])- E(~)E('f}) = cov«( '1])

58

CAPITQLULV

3. a) Suma probabilitatilor

este l,deci A = 0, 2. 0,4

b)X:(2

0,6

0,4

3),y:(0

0,3

1 0,3 2).
P(Y=1~X=2) P(X =2) P(Y=2~X=2)l=[~ P(X=2) P(X =~,Y P(Y=2) ~ ~]
3 2 6

c)

(YIX=2):[P(Y=~X=2) P(X =2)

E[E(YIX=2)]=%.
d) [E(X

(XIY=2):[P(X=~'Y=2) P(Y =2)

=2)]= [~ ~3];
3

3 e) Media conditionata

IY = 2)]=~.
E (X I Y), este 0 variabila aleatoare care are repartitia:

E(XI y):(E(XI Y = 0) E(XI Y = 1) E(XI Y =2»).(*) P(Y = 0) P(Y = 1) P(Y = 2) Valoarea medie E(X! Y = 2) a fost calculate la punctul c); calculam celelalte doua valori medii. (XIY=O):[P(X=~'Y=O)
P(Y = 0)

P(X=:'Y=O)l=[~
P(Y = 0) 3

~]; E(XIY=O)=~
3 =1)

(XI Y

1): P(X =2,Y =1) P(Y = 1)

P(X =3,Y = 1) P(Y = 1)

1 = [2 .!_; E(X!Y 3]" ~

4 4

=~.

Inlocuind, in (*), valorile obtinute avemE(X

I Y):

[0,3

'3 4'

7 9 '3 8]
0,4 0,3

(YIX=3): £(YIX=3)=-

P(Y=0,X=3) P(X=3)
5 4

P(Y=I,X=3) P(X=3)

P(Y=2,X=3) P(X=3)

1= [0 .!_
4

~
4

~];
2 .

£(Y I X) :[ ~
0,6

0,4

f ].

SOLUTIT

59

f) E(E(YjX»)=E(y)

= l;E(E(X

jY»)= E(X) = 12. 5 Y asupra lui X este: y - m2

g) Ecuatia dreptei de regresie

~ =E(X)=s;m2 12

a: lui

0-2

= P x -lnt
0-1
= 0,1
=

=E(Y) =1; cov(X,Y)= E(XY)-E(X)E(Y)

a-; = 0,24; o-i = 0,6 . Inlocuind datele se obtine dreapta

E(Y)X)= 4. 5 12X,

de regresie y

1~

sau

a)E(~) = 0,5; E(f])

= -0, 2; var(f,,) = 2,25; var(T]) = 1,56.

b) y=-O,23x+0,6

cov(~,]) = E(~ll) - E(~)E(ll) = -0,6. p~,~ -0,32 ; f = ;a= 0,6; b = -0,32.

= m, i =

5. Fie E(~;) E(XY)

2

[5;var(~;)

= 0-\

i = 1,5

= E(~1Y)+E(~i)+E(~2~3

+~2~4

+~2~s)+E(~;)+E(~2~3

+~3~4

+~3~S)

= 10m +2E(~;)= 12m2 +20- 2. E(X)=3m,E(Y)=4m.

var(X) = 3(12var(Y) = 40-2• , Px r

cov(X,Y) ~var(~) ~var(r;,)

E(XY) - E( X)E(Y) =_1 ~var(~) ~var(l;) Jj'

6. a) Se calculeaza cov(X,Y): E(X)=O, E(X2)=1, E(y)=E(a)+E(X)+2E(X2)=a+2. E(XY) = E(aX +X2 +2X3)= aE(X)+E(X2) + 2E(X3) = 1+2E(X3)
E(X3) = Se obtine

7 x fx{x)dx
3
-00

<V 271' 00 -

b- 7

X3

exp(-

Y- )dx
2

=0, deoarece integrandul este functie impara.

E(XY)=l

~i cov(X,Y)=E(XY)-E(X)E(Y)=l.

Se calculeaza dispersia var(Y) :

var(Y)=E((a+x

+2X2t)-E2(a+X
4a _(a +4a+4).
2

+2X2)=
+2)2 =

=E(a2 +X2 +4X4 +2aX' +4aX'2+ZX3)-(a

=a
2

+ 1+4E(X4)+
4

Momentul de ordinu14 al variabilei aleatoareX , este E(X4)=

Jx fx(x)dx=
-00

'\f27r

T x exp(- )dx=3 ,
4
2 X
-00

60 deci

CAPITOLULV

var(Y)

= 9. Inlocuind datele in formula Px

y = ..j

COV(~Y) se obtine PX,r var(X) var(Y)

= -3 .

b) Ecuatia dreptei de regresie este: y = a + 2 + x . 7. a) Suma probabilitatilor trebuie b) Repartitiile marginale sunt:
;:(~~ 2~5 2~5)

sa fie

1, deci A = ;0'

1]:(9/°20 11;20J E(e)=3/5;E(~)=~;

var(O=14!25.

E('I]) = E(TJ2) = 11/20; var(TJ) = 99/ 400.

Jvar(~)..jvar(TJ) , d) Variabilele aleatoare nu sunt corelate, deci nu sunt independente.

1].

c)'; .(~1

3/20

14/20 3/20

'hTf

=E(~7J)-E(~)E('I])C:;:_0591.

8.E(';1) ~aE(';)+bE(1])

=am+bm

; £(';2) =am=bm.;

COV(41,';2) =E(';1 ~ E(';1)(;2 - £(42»; ';2 - £(';2)

';1- E( ;1)

= a('; -m)+b(1J-m)
-mi -b2(7J _m)2)

= a(';

-m)-b(7J

-m);

COV(';I,;2) _ b2)cr2

= E( a2(.;

;;;.a2 £(.; _ m)2 _b2 £( 1]-m)2

= (al

var(';l)

= var(';2)

= a2 var(';)

+ b2 var(1]):= cr2(a2 +b2)

.

Cov('1,';2) P:;,,~. Jvar(';I)Jvar(;2)

2(!~X)

a2 _b2 '" a2 + b2 daca y)qy

9. a) f..(x)
.

f2(y)=

2;Y

{(x+

x E (0 1) , = {2(I-X) x ¢ (0,1)
0
2

daca

o
daca daca

daca

x E (0,1) daca x¢ (0,1)

dadi daca

£ (x+ y)dx

y E (0, 2) y ¢ (0,2)
daca

°.
x+y

= i(4+4y-

11

y E (0, 2) y

Y)

Ii! (0,2)

b)f(xly)=

+ ~-

xE (0'-2-

2-

Y). ,yE (0,2) Y). ,YE(0,2)

daca

x~ ( 20'-2-

SOLUJII

61

j(Ylx)=

x+y 2(l-x)

daca
daca
2~y

yE(O,2~2x);xE(O,l) y.¢ (O,2~2x); XE(O,l). 8

c)E(XIY=y)= E(YIX=x)= d)E(X)

=
I 003

J xf(xly)@
o

4+4y-3y2
1 2 2(I-x) 3 1
= -.

(2-y)(1+y)
12

2(1-x)

I o

yj(Ylx)t:(y=
1

(1~x)Z(4-x)=

3y+2 (1~x)(4-x)
3

4 y+l

,YE(O,2).

, xE(O,l).

I xj,_(x)dx =21 x(1I E(X

2

x)dx

E(E(XIY»)= E(y)=.r
E(E(Y
2

IY = y)h(y)C(Y=I
2

120

1(2-

y)(1+ y)dy=-.

1 3

yj2(Y)dy = - I(4+4y-3y2)=80
1

5
6
I

I X»)= I

E(Y

I x = x)j,_(x)dx= - I(I-x)2(4-x)dx
3
0

=-.

5 6

. 10 . M·atncea d e covananta este K = (var(';') cov(e,ry)

W

covce, ry»). var(ry)

j(x,y)=

k daca { o daca
D

(x,y) ED (x,y)¢D.
=-.
'IT

II j(x,y)dxdy = II kdxdy = 1 =e- k

~

E(O =

IIx!(x,y)dxdy=J.. IIxdxdy=O.
R2

'IT D

E(77)

= II y f(x,y)dxdy
R2
2 'lTD

=.!.. II ydxdy = O.
'IT D

1 var(~)=E(e)=1 2

IIx dxdy=-Jr\ir

,,(2 0

7f0 I

I cos 0d8=-.
2

4 var(rJ)=E(ry2)=_JJy dxdy=-Jr3dr
'lTD

,,12 0

4 1 J sin2edO=-.

'ITO

cov(~, ry) = E(e77) - E(e)E(77) = E(~77) = . Matricea de covananta este K = e covari

2. II
'lTD

xydxdy

= O.

(1/4
o

1/4

0) .

u. cov(X,Y)

= E(XY)-

E(X)E(Y),

cov(X,Y) = E(X)E(Y)

0 =} E(XY)

=0

62 Avem cov(A,B) =E(AB)-E(A)E(B) = E(XJX2

CAPITQLUL V

= E(X1

+X2)(X2

+X~»)=

+ X1X3 + X; + X2X3)
+X; va p(A, B) =

= E(X;) = var(X2) = 1.

var(A)= E(A2) =E(X{ var(B)

+2X1X2)=E(XI2)+E(X;)+E(X1X2)=2,.

cov(A,B) .Jvar A .Jvar B cov(A,C) = E(AC)-E(A)E(B)=£(XtX3

= 2.

.!_
2 +X1X4 +X2X3 +X2X4)=0, deci p(A,C)

= O.

12. a) Matricea de covariant! este K = cov(~ +1],~

(var(~)7])
cov(t

cov(~, 7]») = ( 3 var(1]) -2 3 + 5 + 2· 2 = 12.

=

+1]) = var(e)+var(

1])+ 2 cov ({, 1]) = 3 + 5-2· 2 = 4 2cov({,

cov(~ -ry,{ -1]) = var(~)+var(1])-

7])=

b) Ecuatia dreptei de regresie a variabilei aleatoare 'rf asupra lui ~ este ~ . var( 1]) Inlocuind datele se obtine y = ~~(x -1). 3 13. E(X)=E(E(X

)-£(0 .
var(;)

I Y))=E(2~Y)=
E(X)

2-!(Y).
1 2 se obtin valorile: E(X) = -, E(Y) =-. 3 3 =O,deci 9

Rezolvand sistemul

= 2-E(Y) 4 E(Y)=l-E(X)

14. cov({,7]) = E({1])-E(OE(7]) P(~

= 16-4·4

hn = OReletia
aleatoare nu sunt independente

= 4,7] = 3) = 0 70 P(~ = 4)P(7] = 3) = ~ , arata ca variabilele

VI. Statistica matematiea

§1. Seleerle, Fie
0 populatie

statistica avand caracteristtca

Xp .. -"XiiI
'--v--' 11ft-on
,~

S#
; X",Xn,.
~
m",

X2'X2,.. .. ,X2
mz......a-ri

":!IXn

valorile caracteristicii SiTul de perechi

~. (1)

se numeste serie statistiea.

tar xpXZ"",xn
., ,~"

se numesc variabile independente,

de selectie.

Ele sun:

valorile unor varia bile aleatoare ~ l' ~Z"

identic reparttzate.
XI

Numdrul m, se numeste frecverua absoluta a vartabilet

(t = l,n),

iar

freoverui: relativa a variabilei x.umde

n Daca seria statisticd (1) este data, atunci numiirul mt m2 mn x::::: n--~l + -.--xz + .,' +-n--x, -

J; == ml

i == 1, n .

IrniLm
i-I

l i-I

rj-t

(2)

se numeste medie de selectie.

§2. FUDCpi de estimane Fie variabila aleatoare ~, caracteristica unei populatii statistice, care are densitatea de repartitie I(x,e), 9 E R. Determinarea parametrului ese/ace pe baza unei setectti
Xl ,X2" ."

x; - valorile variabilelor independente e'(~1'~2""'~n)'

~l' ~2"'"

~n -

care au aceeasi repartitie este

0

ca

ofunctie

# variabila aleatoare ~ .

parametrului

care are proprietatea cd e·(xt,xz, ... ,xn) de estimatie punctuald. ofunctie de estimafie (sau estimator) care are proprietatea

e, se numeste functie

aproximatie a

B(e· (~!>~2"'"

~n» = e

se numeste functte de esttmatie nedeplasata;

daca E(e· (~t' ~2"'" de estimatie se numeste deplasatii. Teorema Rao-Cramer. Fie l(x,B) repartiiia speoiftoata a caractertstictl

~n»

e, atunct

(1)

functia

i;, (E(~2) <+00).

Dacd

e' (~t,Sz'"

.,~.) este o functie de estimaiie nedeplasatd a parametrului

e. atunci

64

CAPITOLUL VI

(2) ( I )' nJ'" 81nf(x,B) f(x,e)dx 88 Functia de estimatie pentru care in rekuia de mat sus se obtine egalitate, se numeste estimatie eficienta: o functie de estimatie de dispersie minima se poate determina prin metoda verosimilitatii

,,,(

e'(!,'"';",,,,!,'.)>

-0:>

maxime.

Daca P(4,X2,·

x[,x2"",xn
..

sun! valorile
n

de selectie,

atunci

valoarea

e:,

pentru

care

Valoarea

8:

,xn;8)

= Il f(Xi;8)

este maxim, este un estimator de dispersie mimma.

este solutia ecuatiei '8B(x1,xz,

BinP

... ,xnoB)

=;0

O.

(3)

Ecuatia (3) se numeste ecuatia verosimilitafii maxtme. o alta metoda de estimare a parametrului unei repartitii specificate momentelor, care utilizeaza proprietatea xr +X; +... +xr x, == 1 n n .. de selectie de ordinul

f (x, S), este metoda

(4)

untie

lisle momentul

r.

§3 Verificarea ipotezelor statistice.

o ipotezd staustica este 0 ipoteza asupra unui parametru de care depinde 0 populaue statistica. Exfsta doult tipuri de ipoteze: ipoteza nula ,nolalii Ho,§i ipoteza contrara, notata Hi, Fie 0 populatie statistica avdnd caracteristicas, 0 variabila aleatoare cu densitatea de repartitie I( x, 8)§i B c R, 0 multime boreliana. Daca seface ipoteza H 0 : 8 E B ( ipoteza nula), atunci ipoteza contrara este H, : e E Be (Be este compementara multtmii B). o ipoteza statistica se verifica pe baza unui test ; ipoteza se poate accepta sau respinge cu o anumitii probabilitate. Probabilitatea maxima cu care este respinsa ipoteza H 0' se numeste nivel de semnifictie §i se va nota cu E:.
Statistictenii utilizeaza urmatoarele nivele de semniftcatte: E: = 0,1; 0,05; 0,025; 0,005; 0,001. Numdrul 1- e se numeste nivel de tncredere sau prag de incredere.

Schema logict: a teste lor este urmatoarea: 1. Se face 0 ipotezii H o.lpoteza H 0 poate ji de trei tipuri: a) H 0 : e > eo §i HI : e :$ 80, ipoteza unilaterala. b) Ho:e<8o §i HI :8?80' tpoteza unilaterala. c) Ho: 8 = 00 ~i HI : 8 ~ 80, ipoteza bilaterala. 2. Se dii un nivel de semmficatie e E. (0, 1).

CAPITOLUL VI
3. Se eonsidera statistica repartiue cunoscuta
§i

65 lege de

'Y(~I'~l""'~n)

variabila aleatoare care urmeaza

care are valorile functiei de repartitie F(x) date in tabele.

=e,

Se determina valorile eritiee: a) xe =solutia ecuatiei F(x.)

e) valorile xe
§i

daco. ipoteza este 1.a.

daca ipoteza este Lb.

b) xl-g <solutio ecuatiei F(~_.) x

e
1--

=] -e,

solutiile ecuatiilor

F(x.n) = £ 12, F(X1-dZ) = l-e 12, respeetiv, daca ipoteza este I.e. Valorile eritiee impart multimea valorilor caracteristicii in doua regiuni: regiunea critica de respingere a ipotezei H §i regiunea necrttica- de nerespingerea ipotezei H 0 •
Q

Regiunile critice sunt: a) (-00, x.]. daca ipoteza este 1.a. Testul se numeste, in acest caz, unilateral -

stanga.
b) [~_e'+oo), daeo. ipoteza este l.b.Testul se numeste, in acest caz, unilateral= dreapta. c) (-00,X.I2]U[~_<12)' daca testul este l.c. Testul se numeste bilateral. 5. Se introduc datele de observatie de care dispunem , Xi,-';,,,,,xn
'

in '(';I'';2, ...,En)

§i

se

calculeaza valoarea numericd

6. Se ia respinsd.
0

leak = I(X1,~,

...,Xn) care se numeste valoarea testului. atunci ipoteza Ho nu este

decizie . Daca I cab; apartine regiunii entice , atunci se respinge ipoteza H 0 cu 10 nu apartine regiunii critice,

probabtlitatea e.Daca

Dacd statistic a 1'(';I'';2, ... ,EnJ are densitatea de probabilitate de probabilitate 1"/(x) , atunei in fig 1-3 sunt indicate regiunile critice pentru cele trei cazuri de ipotese.tsriile hasurate sunt egale cu e)

I; (x)
x
x Fig 1 Fig 2

fr(x)

:I1-e
Fig 3

66

CAPITOLUJ., VI
(J'

Testul z este un test statistic pentru media unei populatii normal distribuite cu

cunoscut, avdnd statisnca .

Z=--

x+m

cr '

(1)

unde parametrii sum: x =media de selectie

m - media populcqiet (media teoretica)

(j' -

abaterea standard

n - volumul selecttei

Formula (1) are forma z:( valoarea observata -valoarea asteptata) / abate rea standard Daca variabilele de selectie
~I<

EN(m,a),

k = I,n. atunci z =--E a

x-m

N(O,l). Pentru

rezolvarea testului se procedeaza astfel: 1. Se 2, Se 3, Se 4. Se

-In

stabileste ipoteza. determina valoarea critica. calculeaza valoarea testului (valoarea lui z pentru valorile date). fa 0 decizie de respingere sau nerespingere a ipotezei H o- Ipoteza Hose

respinge dadi valoarea testului apartine regiunii critice.

5. Se comenteaza rezultatele. Daca a nu este cunoscut §i n » 30 atunci forma testului z este x=m z=-s uncle s este abaterea medie de selectie. Testul teste un test statistic pentru media unei populafii stattstice
populcqie normal distribuita , n < 31 ,
t=
(J'

(2)

Tn

§i

se foloseste pentru
(3)

necunoscut. Statistica testului este

x-m s

o variabild

aleatoare are

0 repartitie

In

t (Student) daca are densitatea de repartitie

j(x)~

2 Numltrul grade/or de libertate este n -1. Expresia testului teste similara expresiei testului z , dar dispersia teoretica nefiind cunoscuta este inloouita cu dispersia de selectie, In tabeiul de valor! ale distrtbutiet t sunt

~(n-l)7f

r(%\ ~ r

1[1+~l-~'
n-l

xER.

CAPITOLUL VI

67

date valorile pentru n;: 1,29, in primele 29 de linii. Pentru n <:: 30 valorile se gasesc pe ultima linie ; ele sunt identice cu cele ale distributiei z. Pentru n <:: 30, statisticienii considera cele dona repartitii identice, deoareee diferenta tntre valorile lor este relativ

midi.
Testul z pentru propor(ii are statistica: z

= .[rijiq

x=np

(4)

Se aplicd pentru testarea probabtlitatti (proportiet) unei populatii avand caracteristica repanizata binomial, daca np <::: 5, nq <::: 5. Testul z pentru compararea a t/ouli medii : Z = x-y-(ml-~) cr2 cr2 _1 +_1_
1lt ~

(5)

Se aplica pentru

populatii

independente

cu caracteristici

normale pentru

care a1 ,0'2

sunt

cunoscute.
Daca 0"1 ~i U2 nu sun! cunoscute, atunei testul z are statistica

z ""x- y -em} -m,)

-L+....l..
S2
S2

(6)

n2

§i

se aplica pentru

n1

> 30, n2 > 30. (7)

Testul t pentru compararea a t/oua medii are statistica: x- y-(ml -m2)

1=

~sf +;,

,", *0",.

nl n2 Numarul gradelor de libertate este min(n1 -1,n2 -1). Se aplica pentru populaiii independeme cdnd cele douli selectii din cele doua populatii sunt independente §i normal distrbuite. Testul t se aplica pentru populatii cu dispersii necunoscute sau pentru populatii cu dispersii cunoscute pentru care n:t. ::;; 30, n2 ::;; (sau este indeplinita eel putin 0 relatie) 30 Daca 0'1 "" (7'2, atunci t::::

x- y-(ml -m2)

(8)

(nl-l)s:+(~-l)si)l +1 1lt+nz-2 ~~ Unclenumarul gradelor de libertate este n:t. + n2 - 2.

68

CAPITOLUL VI

Testul z pentru compararea a doua propor(ii este:

z = (p]- pz)-(p]

~pq[~+ :,1

- P2)

(9)

PI '" XI (probabilitatea

estimata a caracteristicii primei populatii)

P2 '"

X2 (probabtlitatea estimata a caracteristicit celei de a doua populatti)

nz

P'"

Xl +.%2
ni +n2

, q=l-q.
;?

Se apltca pentru populatii independente ~i lljPr;? 5, njqj

5, i = 1,2.

Intervale de incredere pentru medii ,i proporth . Intervalul de incredere pentru media unei populam normale cu a a

(J"

cunoscut este

x-z

J-i In

--<m<x+z

l-~

--

Fn

O~

Ntvelul de tncredere este 1- e, iar z

s este determinat de relatia P (z S Z e) = 1-~. ~ . ~ 2 Intervalul de incredere pentru media unei populatii normale cu a necunoscut Ji n s; 30 este
x-I
1~

s -<m<x+t

In

l-i.Jn
unei populatii

--

(lJ)

e) 2. Numarul gradelor de libertate este n-1. 2 Intervalul de lncredere pentru propor(ia (probabilitatea) binomial este
unde

p(t

St

1-

=:...

repartizate

1-"2 n unde np e 5, nq e 5, p + q = 1. Testul X2 (hi-pt'Jtrat)

p.-z

.Jpq

« p-c p s s

1-'2

V=-;:-

rpq

(12)

Testului X2 pentru dispersie are stanstica

X :::;;;
0"2

(n -1)s2

(13)

cu n -1 grade de libertate unde parametrii sunt:

n - volumul selectiei

CAPITOLUL VI
s2 0'2

69

=dispersia de selectie =dispersia popukuiet. are repartitia X 2 de parametrii n

o variabila aleatoare ~
repartitie

0'

dadi are densitatea de

x;::: 0

(14)

X2 Fig 3. Pentru n = 9 groficul densitii!ii de repartitie este cia! in Fig. 3. Se aplicii pentru populatii normal distribuite ~iselectii independente. Procedura de testare a ipotezei urmeazd aceiasi pasi indicati fa testul z . Intervalul de incredere pentru dispersie este:
.

(n-I)s2

X 1-e

<0' <

(n-l)s2

Xe

(15:1
'/

Testu/ X2 - de concordan,a Daca 0 populatie statistieli are are caracteristica ~. a variabila aleatoare avdnd legea de repartitie necunoscuta; atunci se pune probelma ca pe baza unei selectii de volum n: :\j,X2" ... ,xn sa testam ipoteza Ho:F(x)=Fo(x), adica sa decidem dadi variabila aleatoare are repartitia teoretica Fr;(x). Fie ~
0

variabila aleatoare care ta valorile xl,x2"",xn

(n;_+m2+ .. ·+mr=n)
§i

' cu frecventele probabiliuuile

n;_,mz,···,mr

Pt=P(~=XI)(

de aparitie teoretice). Se

demonstreaza de

ea pentru
adieli
1
( r-l

n~

00,

S, =

t mj i~l

libertate),

pentru
x r-l_1 .:

npj are repartitia X;-l ( X2 cu r -1 grade npt suficient de mare existii rekuia

P(Sr<x)~

2Tr r-l
2

)Itl
0

e 2dt.

70 Daca se dli un nivel

Xl;

CAPITOLUL VI

de incredere 1- e, (0 < 8 < 1), se determinii valoarea crttica

(1- c:) si se respinge

"'Xf~r(1-8) respinge

Se

solupa ecuattet P(Xl~r <x ..)=I-8. r m -np tpoteza H 0 daca x';'w = E Ii> i~l npi

Xl~r

'11U

§4 Analiza variantei eu un factor (ANOV A) Analiza variantei cu un jaetor (analiza factoriala) sau ANOVA (analysis oj variance) permite compararea mediilor a mai multor selectii independente.
Se dispune de k selectii:

~ :xll,x12,"',xt", E2 : ~1'~2,"',x2n
>

extrase din k populaui ale ciiror medii necunoscute sunt ml, mz, ... , mk ' Fiecare selectie corespunde unui mod de verificare a unui anum itjactor. Ipoteza nulCieste :
HI: exist studiat".

a io,jo E {I,2, ... ,k},

astfel ea mi.

'7=

mj .:

lpoteza nula se poate formula

# astfel: "media populatiei este independenta de factorul

0'2,

Se presupune eil selectiile sunt extrase din populapi gaussiene cu aceeasi varianta , Varianta reziduala. Pentru ftecare esantion (selectie) E;, de volum nl, se calculeaza

X;

(media) §i s; (varianta de selectie). Daca n = ~::nl

1;1

'

selectie a populatiei si

S2

= _1_

n-I

L (xij - ~tste varianta e

r.]

atunci ~ = n

L n, Xi
k
j..]

este media de

se selectie a populatiei.

Varianta reziduala (sau din interiorul grupe/or) este dejinita de relatia:

SR

2 = --""" 1
n-k

~(
j..l

12, -1

)s2 : i

(1)

Varianta reziduala este 0 estimare a variantei S2,. ea caracterizeaza dispersia valorior in interiorul esantionului. in ipoteza Ho se considera 0 a doua estimare a vartantei S2 care se numeste varian{ii
factoriala (sau intre grupuri ) ~finitli de relatia:

ENUNTURI
SF

71

2 =-:- Ln; (- Xi -X-)2 . 1 Ie

k 1 i=l
S,SR

(2)

Variama factoriala caracterizeaza dispersia datorita influemei factorului studiat. Se aratd ea intre vartantele
(n-l)s2 ameli
S2 este

~i

SF

exista urmatoatea relatie:

(3)
~i
2

= (n =k )s~ +(k-l)S~

media ponderata a variamelor s~

s;' .Relatia (3) permite obtinerea valorii

varianteifactoriale daca se cunosc vartantele 8 ~i s~. Se aratd ca daca ipoteza H 0 este tndeplimta, atunci variabila aleatoare
F are
0

= SF

(4)

s~

repartitie Fisher-Snedecor cu (k -1, n - k) grade de libertate.

8 EO

Daca

(0, 1) este un nivel de semnificaiie ( eroare de speta tntai), atunci din tabelul (F)

se determind valoarea xe astfel ca P(F ;,::; xs)

= 8,
8.

Daca valoarea testului ~alc ::::Xe .atunci se respinge ipoteza Ho, cu probabilitatea Daca ~alc < Xs ipoteza Ho nu este respinsa.

Exercitii
1. Fie
0

populatie statistica avand caracteristica n

C.EBn(P),

adica p(~=k)=C!pkqn-k

p, q ;,::; p + q = 1. Sa se arate ca 0,

S' =!:_ este un estimator nedeplasat al parametrului p,

k+l este un esnmator deplasat aI parametrului . p. . dar Ell• = -n

2. Sa se arate

ca

daca

populatie statistica are caracteristiea ~ §i media teoretica

X

§i

Xl +X2 +'''+Xn

este

estimatie nedeplasata a

parametrului m. 3. Fie ~ caracteristica unei populatii statistice avand E(~) = m , Yare;) ""02 . Daca Xl' x2, ... , Xn este selectie sa se arate eli
(Xi _m)2 (m cunoseut) $i S2 =_l_t(x; n i~l n-l i~l sunt estimatori nedeplasati ai variantei.
0'2

=.!.

t
E

-xi

(m necunoscut)

4. Fie;

N(m,o), caracteristiea unei populatii statistice ~i xPx2"",xn

selectie,

72
Sa se verifice cit S· "" ! n j~l

CAPITQLUL VI

i:

Xi

este

estimatie eficienta a parametrului m, in ipoteza ca

0-

este cunoscut, 5. Variabila aleatoare ~ are repartitia

1;:(~ ~)

q » 0, p > 0, p

+q =1 .

SA se estimeze parametrul P, pe baza unei selectii de volum n, utilizand metoda verosimilitatii maxime, Caz particular: (xpx2, ... , xlO) = (1,1,0,1,0,0,0,1,1,1).
6, 0 populatie statistica are caracteristica I; repartizata binomial

~:( c;»: q "'-kJ ~om ' k

Se cere:

p>O, q>O, p+q=l.

a) Sa se estimeze parametrul p, utilizand metoda vercsimilitatii maxime, pe baza ·unei selectii de velum n: b) Sa se estimeze parametrul p, daca I; E B10 (P) §i datele de selectie sunt: Nr.
1 2 3 4 5 6 7 8
Xi

Frecv. abs. m,

°
1 2 3 4 5
6

3 10

22 26
20 12 5

7. 0 populatie statistics are caracteristica I; repartizata Poisson cu parametrul A, (A> 0).

Se face

selectie de volum 500 ~i se obtin urmatoarele date: Nr.

1 2 3
4
Xi

Frecv. abs.
mj

0
1 2 3
4

199 169
87 31 9

5 6 7 8

5 6 7

3
1 1

ENUNJURI

73

Sa se estimeze parametrul A., utilizand metoda verosimilitatii maxime.

8. Sa se estimeze parametrul b, al repartitiei I' (gamma), f( x, b)-{ 11 xae~~, b'" r(a+ 1)

(a>-l,

h>O), x>O xs;O

(a cunoscut), prin metoda verosimilitatii maxi me, pe baza unei selectii de volum n,

9.0 populatie statistica are caracteristica ~, uniform repartizata in intervalul [a,b]. Se face o selectie de volum n;;;; 20, datele sunt inregistrate in tabelul:

Nr.
1

Xi

mi
1

2 3
4

8 13 18 23

2 3

5
4 3 2

5 6

7
8

33
38

28

Total

20

Sa se estimeze parametrii a ~i b prin metoda momentelor. 10. Sa se estimeze parametrii a ~ib ai repartitiei gamma, 1 x f(x): 1 x':« b, (a>-l, b>O), x z O

b" f(a+l) prin metoda momentelor, pe baza unei selectii de volum n:

).j,

xz' ... , Xn

U. 0 populatie statistics are caracteristica variabila aleatoarez cu are functia de repartitie:

F(x,t9):

{ 1- ( 1+ 'x) ell, & .:

a, daca

X$.O

daca x > 0,t9 >

°
0

a) Sa se estimeze parametrul t9, utilizand metoda verosimilitatii rnaxime, pe baza unei selectii de volum n: ;X; xz' ... , X h b) Sa se arate ea functia de estimatie obtinuta Ia punctul a) este nedeplasata ~i ficienta. e functie de estimatie

74

CAPITOLUL VI

12. 0 populatie statistica are caracteristica variabila aleatoare

e cu densitatea de repartitie

f(x,B)""'8'O<x«) f(x,e) =O,x~(o,e)

Se cere: a) Sa se estimeze parametrul utilizand metoda verosimilitatii maxi me , pe baza unei selectii de volum n: ~x2, ...,xn; b) Sii se determine repartitia functiei de estimatie e·, obtinuta la punctul a) ~i sa se calculeze E( eO) si var( eO).

e,

13. Asupra unei populatii statistice care are 0 caracteristica normal! se face un sondaj de volum n "" 50. Se obtine media de selectie x",. 23,2. Cunoscand varianta teoretica a populatiei cr::::2, cu nivelul de semnificatie g = 0,05 sii se determine un interval de ineredere pentru medie. 14. Un sondaj asupra a 50 de studenti ai unei universitati arata eli media punctajului obtinut la un exarnen este 109,2. Sa se determine un interval de incredere eu un prag (nivel) de incredere de 0,95, stiind ca o "" 15 ~i presupunand earacteristica populatiei normals, 15. Un cercetator doreste sa estimeze media salariilor functionarilor unei banci. EI vrea ea estimatia sa fie corecta eu 0 probabilitate de 0,95. Daea abaterea standard este 1050, care trebuie sa fie volumul selectiei astfel ea 1 x - m 1< 200 .
16. Se masoara grosimea a 10 budili de tabla ~i se obtin X"" 0,32 §i s = 0,08. Cu un nivel de incredere de 0,95 sa se determine grosimea tablei. .

17. Un cercetator afirma ea salariul anual at functionarilor unei banci are 0 medie mai mare ca 42.000 $. Un test efeeuat asupra a 36 de persoane arata eli media salariului este de 42.260$. Cu un nivel de semnificatie 0,05 sa se testeze ipoteza eli funcponarii bancii au un saIariu mai mare ca 42.000$. Abaterea standard a populatie este de a ""5230$. 18. Un ziar afirma cii media numarului de studenti care urmaresc programele de televiziune este mai mica dedt media intregii populatii, care este de 29,4 Ore pe saptamana, cu 0 abatere standard de2ore. Un sondaj asupra a 35 de studenti arata eli media este de 27 de ore pe saptamana. Cu un nivel de semnificatie de 0,01 sa se precizeze daca afirmatia ziarului este corecta. 19. Directorul unui liceu afirma d. media punctajului obtinut de elevi este de 15 puncte. Se face un sondaj asupra a 35 de elevi ~i se obtine 0 medie de 15,6 puncte. Daca abaterea standard este de 1 punet, cu un nivel de semnificatie e = 0,01, sa se testeze daca afirmatia directorului este corect!L

ENUNIURI

75

va creste. Un sondaj asupra a 32 de studenti , participanti Ia noul test, arat! ca media este de 494. Cu un nivel de semnificatie de e = 0,01 sa se testeze afirrnatia mcuta. 21. Directorul hotelului "Ibis" afirma ca numarul turistilor cazati are saptamana. Abaterea standard este 8. In ultimele 10 saptamani'media turisti pe saptamana. Este afirmatia corecta? (e = 0,01).
0

20. Media punctajului la un test de matematica este de 483 puncte, cu 0 abatere standard de 100 puncte, Se face 0 schimbare a rnodului de testare ~i se aflrma ca media punctajului

medie de 80 pe a fost de 71 de

22. Un agent de turism al firmei RT. afirma ca media preturilor unei excursii este de 875$. Abaterea standard este de 50$.Pentru a excursie de trei zile 49 de persoane platesc,

in medie, 890$. Cu e = 0,05 se poate respinge afirmatia agentului? 23. Firma "Ynos" afirma ca televizoarele pe care le produce au timpul de viata de 7 ani sau 84 de luni, Abaterea standard este de 10 luni. Sunt selectate 100 de aparate ~i se gaseste media timpului de viata de 88 luni. Cu e = 0,01 se poate respinge afirrnatia firmei?
24. Directorul unei band afirma di media numarului de zile absentate intr-un an , de

functionarii sai, este mai mica decat 10. Un sondaj facut asupra a 40 de persoane arata ca in uItimul an numarul absentelor a fost urmatoarele: o 6 12 3 3 5 4 1
39607634 7 2 3 4 5 II 7 8 1 2 0 2 8 12 3 2 1 5 9 4

10 5 15 3

Cu un nivel de semnificatie e = 0,05 sa se testeze afirmatia directorului. 25. Presedintele unei companii aflrma ca functionarii sai au un salariu mediu pe ora, de 8,65 $. Un sandaj asupra a 50 de functionari are urrnatoarea distributie: Clasa 8,35-8,43 8,44-8,52 8,53-8,61 8,62-8,70
8,71-8,79 8,80-8.88

Frecventa
2 6 12 18 10 2

Sli se testeze afirmatia directorului luand e = 0,05 (Se va aproxima a prin s) . 26.Un laborator are doua tipuri de aparate. Cercetatorul vrea sa ~tie dac!'tpentru intretinerea celor doua tipuri de aparate se fae aceleasi cheltuieli. Se selecteaza 20 de aparate de primul

76

CAPITOLUL VI

tip si se obtine media cheltuielilor de 1560 $. Din aparatele de aJ doilea tip se selecteaza 15 aparate ~i se gaseste media cheltuielilor de 1432 $. Se cunoaste 0"1 = 252, 0"2'" 280. Cu un nivel de semnificatie de B = 0,05 sa se testeze ipoteza cercetatorului.
27. Un student din anul II-B afirma ca media punctelor obtinute de studentii anului II-A, Ia examenul de Algebra, este mai mica decat media obtinuta de studentii anului II-B, la acelasi exam en. Se face un sondaj asupra a 40 de studenti din fiecare an si se obtin urmatoarele
date: x = 22,6, sl = 3, flt '" 40 , pentru anul II-A, ~i y;: 25,4 , n2 == 40, pentru anul II-B. Cu un nivel de semnificatie e = 0, os sa se testeze afirmatia studentului. s2::::

5,

28. Se studiaza mediile caracteristicilor Xl ~i X 2 a doua populatii. Efectuand 0 selectie de

volum 12J. ;: 10, din prima populatie se obtine printr-o selectie de volum

Xl = 262.

cu

abatere standard

sl

= 6,

iar

'7. := 8, din a douapopulatie, se obtine

X2 == 271 CU 0

abatere

standard s2 == 14. Se presupune ca dispersiile nu sunt egale. Se poate afirma cu un nivel de incredere e = 0,015 ca mediile caracteristicilor nu sunt egale? 29. Se efectueaza sondaje asupra a doua populatii pentru a studia relatia dintre mediile earacteristieilor Xl, X 2. Se obtin urmatoarele rezultate: Xl "" 26.800, sl;;; 600, nl == 10, pentru prima populatie, §i =z > 25.400, s2 = 450, n2 = 8, pentru a doua populatie. Se presupune ca dispersiile caracteristicilor sunt egale. Se poate afirma di media lui Xl este mal mare dedit media lui X 2? (Se va lua B = 0,01). 30. Un laborator cumpara calculatoare de la doua firme. Un sondaj arata cli de la firma A, s-au eumpiirat 9 calculatoare cu un pret mediu de 715$, iar de hi firma B s-au cumparat 25 de calculatoare eu un pret mediu de 735$. Abaterile standard sunt de 32$ ~i 6$, respectiv, Cu un nivel de semnificatie e ;:: ,001 se poate afirma ca firma B vinde calculatoarele mai 0 scump decat firma A? Se considera dispersiile inegale.
31. Un sondaj facut asupra a 100 de studenti de la facultatea A arata eli 43 dintre ei. studiaza la biblioteca. Un sondaj efeetuat asupra a 200 studenti de la facultatea B arata ea

90 dintre ei studiaza la biblioteca, Cu un nivel de semnificatie B = 0,01 se poate afirma cil exista 0 diferenli lntre proportiile studentilor, de la cele doua facultati, care studiaza la biblioteca? 32. Un sondaj efectuat asupra a 50 de farnilii In care ambii parinti lucreaza arata ca 36% din copii sunt prescolari, iar un sondaj efectuat asupra a 80 de familii in care un singur parinte lucreaza aratii eli 25% din copii sunt prescolari, Exista 0 diferenta intre eele doua proportii? .

77 33..Se studiaza dispersia earacteristicii ¢ a unei populatii . Efectuand

0

selectie de volum

23 se obtine dispersia de selectie s2;;;;; 198. Sa se testeze ipoteza ea dispersia earaeteristicii ; este mai mica decat 225, cu un nivel de semnificatie 8 = 0,05.

34. Un profesor afirma ca abaterea standard a timpului necesar ca elevii sal sa eompleteze un test-grila de matematica este mai mare ca 0,6 h. Un test efectuat asupra a 15 elevi arata eli abaterea standard este de 0,8 h. Cu nivelul de semnificatie e = 0, 05 sa se testeze afirmatia profesorului.
35. Se afirma di abaterea standard a greutatilor unor piese este de 0,644 rniligrame. Se selecteaza 20 de piese §i sunt masurate. Abaterea standard de selectie obtinuta este de 1 gram Cu nivelul de semnificatie 8 = 0,05 sa se testeze afirmatia tacuta.

36. Un cercetator vrea sa eumpere, pentru laboratorul san, baterii eu proprietatea ca timpul de functionare sa aiba 0 dispersie mai mica sau egala cu 1,5 luni, Se selecteaza 25 de baterii §i se obtine abaterea standard de 1,8 luni. a) Va cumpara cercetatorul bateriile? (Se va lua 8"" 0,05). b) Sa se determine un interval de incredere a dispersiei eu un nivel de incredere de 0,05. 37. Fie evenimentele AI,' ·,A5 ' disjuncte, independente, avand probabilitatile

In

PI = 0,06; P2 == 0,25; P3 = 0,37;P4 = 0,25; P5 == 0,06. 100 de probe, evenimentele s-au produs eu frecventele : kl == 7; k2 == 29; k3 = 42; k4 = 20; k5 = 2.

Utilizand testul X2 se poate afirma eli P(A;) ineredere 1- e = 0,90 .

= Pi, i :::: Se considera 1,5?

un nivel de

tara a avea preferinta pentru vreuna din ele. Se face un test

testul
%2

38. Se afirma eli laboratorul unui institut de cercetari cumpara instrumente de la 5 firme, ~ise obtin urmatoarele date: 32, 28,16,14,10 instrumente au fost cumparate, respectiv, de la firmele 1,2,3,4,5. Utilizand

~ilu§'nd

E:

= 0,05 sa se testeze daca afirmatia este adevarata,

39. 0 variabila aleatoare X are repartitia de frecvente:

2 X· [ I 243 3

4
28

6 10 B] 11 490

490

490

119

67 490

12

490

490

490

Se afirma eli X are 0 repartitie geometrica de parametru p = 1/2. Sa se testeze ipoteza eu un nivel de incredere de 0.90. ( X are 0 repartitie geometrica daca P ( X = k) == pt/-l, kEN°.

78

CAPITOLUL VI

40. Directorul unei banci vrea sa stie daca media absentelor functionarilor este uniform distribuita in timpul unei saptamani. Se face un sondaj alegand 0 saptamana la intamplare.

Se obtin urmatoarele date: Luni Miercuri Joi Marti 14 23 18 de 10 absente Sa se testeze ipoteza eu un myel de ineredere de 0,90. Ziua
Nr.

Vineri
35

41. La fiecare din patru masini ale unei HnH de asamblare este repartizat in mod aleator eate un muncitor. Numarul partilor defecte produse de fiecare muncitor intr-o zi au fast inregistrate ~i s-au obtinut urmatoarele date: Masina 1
3 2
0

Masina 2 8 6 2
0 1

Masina J
10 9 8

Masina-l 9

15
3

6 4 3 5

11
12 15 17

0
2 0

9 7

1 se poate afirma

Cu nivelul de semnificatie e este aceeasi?

= 0,05

ea media

numarului de Parti defecte

42. Un cercetator in marketing ar vrea sa stie daca exista a diferenta intre mediile timpilor de asteptare a consumatorilor la liniile de autoservire in 3 magazine. Timpul ( in minute) este :
Mag_azinul 1 3 2 5 6 3 1 Magazinul2

5
8
9

MaAazinul 1 3
4

6 2 5

7
3
0

Cu nivelul de semnificatie e = 0,05 sA se stabileasca daca exista intre mediile tirnpilor asteptare.

diferenta semnificativa

43. Se studiaza actiunea unui factor asupra earacteristicii unei populatii E. Se fae 4 grupe de selectii ~i se obtin urrnatoarele date: Grupal
12 17 13 Grupa2 11 15 14 Grupa 3 12 7 13 Grupa4 8 12 14

SOLUTU
15 10 15 11 14 19 16 12 10 8 14
11

79 9 11 11 6 11

10 14 9

Sii se studieze influenta factorului asupra populatiei daca populatiile sunt presupuse gaussiene, avand aceeasi varianta. (Se consider! nivelul de semnificatie II "" 0, 05) .

Solutii
• 1 np 1. E(8 )~E (k) =-E(~)~-; n n n
E(81)=E

p. n
p+--:F P .

. (k+l) -=-E(~+l);--= np+1 1 n n

)

1n 2.E(x)-=E ( -L;i

1n nm =-LE(;i)=~=m.

(=1

i=l

1n 3. E(0"2)=_ LE(Xt n i~l Verificam £(S2) == 02 • S2

-mt

=-

L n
n ;=1

var(;;}=-

no?
n
=(72 •

(*)
=

=-l-f n-l = _1_:t n-l

i=1

(X;

-m)+(m-x»)2

(Xi -m)2+2(xj
n

-m)(m-x)+(m-xl)

j=[

=-

n
[

n-l

L
I:)

(J

x" +m

) +2(m-X) El...._-m ] +(m-xY n n n [

Xj

1=
(**)

= _l!_[rt2
n-l

-(x

-miJ
=
n

E(s2)=~[E(cr2)-E(x-m/] n-l E(x-m)2 =var(X') v~~~ var -LXi (

j~l

Xi)'
n

Variabilele ~1'~2""';n

sunt independente, deci

In n

=2

I n

L
i=1

1 aZ var(;;)=2nvar;=-. n

lnIocuind in (**) se obtine:

80

CAPITOLUL VI

n E(s 2 )=-

n-l

[-z
CJ

--

0'2]
n

=0

adica relatia ("') este verificata,

1
_(x-m!

4. Repartitia specificata este j(x,m) == Trebuie verificata relatia: var(S ') =

r;::-e ov2n

2a'

,x

E R, 0' > O.

nr:

("') j(x,m)dn

(Oln:,m»)

Olnf(x,m)

Rezulta

=-\-r (x-m)2j(x,m)dx=-\-var(~)=~ 0' L

0

am

= X-;;
CJ

r'"'" (xz J-«> 0

m)2

j(x,m)dx= ("'''')
cr

var(S')=var - ~~; ( n (:1

In

=2 n

1n

L
;:1

ncr 2 02 var(~j)=-2 =on n

("''''*)

Din ("'*) ~i("''''''')rezulta relatia (*).

5. P( Xl'
Xl' .• "

Xn; p) =

n
n

P(~j

= Xi)

:::'pk

«: , daca

n - k valori de selectie sunt 0 ~i Ii

valori sunt 1. Deci P(;~p Xl'"'' Xn; p) = pk (1- P )n-k

Inp:::, klnp+(n-k)ln(lp)

aP

Op

=!!.._ n-k
P

=0

I-p

· .. S o Iupa ecuapei este p • == -k . n 2p k n-k Up. = p2 (1- p)2

alp.) 8p2 (p

"" -

Ji -

n=k 0 (1- pi < ,

deoarece 0 < k s n ; deci pentru p.

=! functia n

P( Xl' Xl'"''

Xn; p) are valoarea

maxima.

in cazul particular

dat, n ""I 0, k == 6, deci p'

=~ =~ . 10 5

SOLVIII
P(Xi,X2,· XJJ) =P(¢ "" J.i)P(f = ;S) ... P(; "" xn) = ... c~·eXn(l_e)m-x" ""

81

...

= c~e"i(1-et-x,C::6'~'(l~et-X'

. ili olnP E· cuatia verosirm Itatu maxime este

w ."

2> ---ae = B~ ~ ~ nm
i-I' (

~)

Xi

1~ B ""

Solutia ecuatiei este

e' =-L
n

nm

Xi

i~l

deci S· =_l_± XI' esteun pun~t de maxim at functiei n»;»; ... n;El) ,x si p=-l-i ». nm~ nm~ este functia de estimatie a probabilitatii. b) Volumul selectiei este suma frecventelor absolute: n=lOO, ~EBIO(P), deci m=lO. Aplicand formula determinata, mai sus avem:
_ 1
s

p= 100.1O~

n.x,

= 1000 :::::0,4.

400

7. Repartitia variabilei aleatoare ~ este

P(~=k)=e-'Io.t.!', k! P(XpX2, OlnP

A.>O, kEN ,ded

P(~=x,)=e-"AA.x"

XiEN.

..

·,xn;'A)
1
n

= IT
1=1

'Ax, '),:=' e-1._. I =e-M-n--;

XI'
j:.:1

i:x,
XII

Xi

InP=-nA+

n n L x,lnA-ln ( IT
1=1 j=1

Xi!

OA A J=l Ecuatia are solutia

T
n

--=-n+-L

Xj=O.

A..=~~

l.iP
XI;

GA2

1·
=A.2~ Xi;

lPP

~;2(A)<O,

82
dec! _

CAPITOLUL VI

este un punet de maxim, al functiei P(x1, xZ"'" Pentru datele statistice date avem: 'A
1s =-2: njx; 500
i~O

x.; 'A) .

500 =-=1. 500

9. Parametrii a ~i b se determina din sistemul E(~) ;;;; x { E(~2) = x2 (1)

sau

{E(~) = x

var E(~2) "" S2

(2)

in sistemul (2) se considera S1, deoarece media teoretica nu este cunoscuta. Variabila aleatoare repartizata normal in intervalul [a, b] are densitatea de repartitie

f(x)

b-a

daca

XE

(a, b)

1
a

daca

x(;(a,b) xdx= a+b . 2

E(~)=jb xf(x)dx=_l_J.b
b=a
Q

var(~);;;;;rb (x_E(~»2 f(x)dx

Ja

= -1-fo
b =a
a

(x-

a+b)2 = (a-b)2
2 12

Sistemul devine a+b _

2 12

-x

{ (a _bi

S2

care are solutia

a = x-s-JD,

b;;;;

x+s.J13

(*)

Calcularn media de selectie siabaterea standard: _17 490 x=-'L xjm,=-;24,5.

20
i:l

20

SOLUTII
1 S2=_-2:
7

83

(x;-24,5)2",68,68, s=# =8,29. 19 ;=1 Inlocuind in relatia (*) se obtine: a"" 24,5 -8,29·,J3 ;;;; ,71 ~i b = 24,5 + 8,29.,J3 ;;:38,79 . 9
10. Se determina parametrii a ~i b din sistemul E(~) ==X { var(~) = 0'2

(*)

unde ~ este variabila aleatoare care are repartitia gamma

E(~)= .10
=

xf(x)dx=

r
o

var(~)

ba r(a+l) 1

+1

x2 f(x)dx
1

x2f(x)dx=

v: r(a+l)
-

(r r
0

xa+le-~dx=

xf(x)dx
Xa+2

y.
x

r(a+l)

r(a+2)=b(a+l)

e-bdx=

b2

r(a+l)

r(a+3)=(a+2)(a+l)b2

var(~) = (a + 2)(a + 1)b2 Sisternul (*) devine: b(a+l)=x

b2(a

+ 1) = b2(a + 1) .

+ 2) cs 0'2 care are solutia:

b2(a a == (
0'2'

X)2

-1;

b :;

Q'~

11. a) Densitatea de repartitie este :

F(X,£1)=f(x,e)=

odaca x$. x .s { ()2 e 9 daca x » 0,8 >0

P(X1,X2,·

..

,xn,B)-

. -nn j(Xj>e)- _ -';X2···X. e-(itt>;

1"
i=l

£1

21t

84

CAPITOLUL VI

b)

E(e·)=_l E(t;;)=._l
2n
j~l

e: este 0 functie
var(e') =

2n

£(;;)=_1

2n

2nB=() .deci e:

esteunestimatornedeplasat.

de estimatie eficienta daca

1
2

nE( aln~~x,,»)

(1)

Pentru x > 0 , avem: In / (x, B) =

-=-+ In x- 2In B
x

aln/(x,O)

E( Oln~~;,e»)=E( ,~:eJ;4 E(; -2er =

var( eO)
:=

ae

e2

2 0

(2)
=

;41(X-2B)2

f(x,B)dx=

var(;) = x /(x)-([
2

var ( -L';
1
n

2n

= -2

i~l

4n

L var(;;)
n
i~l

1 -yare;) 4n = 282

xj(x)dx )2
2

= 6B

-(2ey

Am obtinut var

(0' ) ;;;; e

2n

(3)

Din relatiile (2) si (3) rezulta

ca

(1) este indeplinita.

,O<Xj <O,l,n. B max p(.x;,x2, ... ,x";e) se obtine pentru cea mai midi valoare a lui (). Sa presupunem ca datele de selectie sunt ordonate : o s Xl :::;;X2 s ... Xn, atunci 0 S Xl s X2 s ... ::;; e . S : x" <
{~l

12. a)

n P(X;,xZ, ...,xn;B)", IT/(Xt,e)=

(1)" -

Deci max P(X1,X2,

...

,x";B) se obtine pentru

.

o: ""x" ;;;;; {::11,~, ... , x"} max

b) Datele de selectie sunt valorile variabilelor a1eatoare aceeasi repartitie cit si ; . Deci

;1';2' ...,'"

independente care au

FI1.(x)=p(()·

<n)=P(~j~{,;}<n);;;;;P(;1

<X';2 -c x, ...

.c. <n)= DP(;;

<x)=(F~(x)r

Functia de repartitie a lui ; este

0, dadix-::;'O Fx 1" ~() = ~ r .

1o Jo

x dt = ~ dad; x> 0

e:

SOLUJII

85

SeoblineF;,(x)=

(r

x"

~i f&(x)

{nxen
n1 -

dacaO < < B

0, daca x

« (0,19)

E(e')=

s: xl&' (x)dn:::
Jo

n:2 19
= __!!_e
2

E(B"'):::

r x2 t, (x)dn
B

n+2

var(ct) '" E( BO')_

£2 (eO)::: _n_~ n+2 (n+l)

13. Inlocuim datele in formula (10) §3. Trebuie determinate cuantila

2 ' " 0,475, Deci ~(I,96) = 0,9750, Deci 23,2 - (1,96) ~50
r;-;::
Zl -

0,05

Zo 97 :::

Zo 5+0 475' in

tabelul (A) in Iinia valorii 1,9 ~i a coloanei 6 se gaseste

ZO,97S :::

1,96. Inlocuind in relatia (1) se obtine:

< m < 23,2 - (1,96)

~50

r;-;::

sau 22,65 < m < 23,7.

14.Varianta
1-

fiind

cunoscuta

se aplica

formula (I0) §3, Trebuie calculat

:::

s = 0,95, deci s '" 0,05. vSO

r;-;::

z! - ~

= Zo 975

'

1,96. Inlocuid in formula obtinem:

109,2 -

15

15 ·1,96 < m <109,2 + ,r;;;- '1,96

.'v50

adica P(l 05,042 < m < 113,358) "" 0,95 . 15. Comparand formula (10) §3 cu relatiile determina diu relatia
.!!_ Z

x - 200 < m < x + 200

rezulta ca n se
(*)

.Ji;

- ~ ""
1

200
ZO.975 :::

Zl

a 0,05 -2::: -2 =
Zl

1,96 ,

Relatia (*) devine 1~o ,1,96 = 200. Rezulta n = 106. 16.Volumnul seleotiei
n::: 10

< 31, deci se utilizeaza testul t. 1- e

= 0,95;

s "" 0,05;

== 0,025; n -1 ""9, Din tabelul (B) se determine valoarea toms (9): in linia 9 coloana

numarului e:::: 0,025 se gaseste numarul 2,262. Inlocuind datele in (4), obtinem:
0,32 - 2,262· O~

viO

< m < 0,32 + 2,262 O~

viO

$i 0,263 < m < 0,377 ,

86

CAPITOLUL VI

17. Se aplica testul z, formula (1) §3. 1.Se stabileste ipoteza . Ho : m S 42.000 (ipoteza Ho anuleaza afirrnatia ea salariul este mai mare ca 42.000$). HI: m > 42.000. (Test unilateral dreapta).

2.
Xl)

8 ==

0, 05. Valoarea critica este

Xo cu proprietatea cii peg > Xo) = 0.05 .

se determine din relatia: 4>(xo) ""}- 0, 05 = 0,95. Se cauta in tabelul (A) numarul 0,95;

vom gasi 0,9505 , care se afla la intersectia Iiniei 1,6 eu eoloana 0,5, deci valoarea critic a este Xo "" 1,65.

Regiune necritica

regiune critics

1,421 3. Se calculeaza valoare testului

ZcaJc

Xo

""1, 65

=~=

43.260-42.000 =1421
5230 ,

..r;;

Jj6
datorita sansei; aceasta nu este In

4. Deoarece z = 1,421 < 1,65 , nu se respinge ipoteza Bo. 5. Concluzia este ca media salariilor, probabil, nu este mai mare ca 42.000. Media de
selectie este mai mare decAt media populatiei

contradictie eu concluzia. 18. Inlocuim datele in formula (1) §3. 1. Ho :m :?: 29,4 (se anuleaza afirmatia (Test unilateral stanga),

ca media

este mai mica decat 29,4). Hi :m

< 29,4.

2. g = 0,01. Se determina valoarea critica. P(z s xo) = 0,01. P(z s Xo)'" P(z ~ x~) == 0,oI
unde ~ =-xO- Se determina ¢(x~)=1-O,01=0,99. Se gaseste ~ = 2,33,deci valoarea

critics este Xo

= -2,33.
.

3. Valoarea testului este

z calc

x-m = -----a- ;;;;27-294 2' Tn J35

- 7,09 .

4. Valoarea -7,09

apartine domeniului de respingere , deoarece -7,09 < -2,33.

SOLUII!

87

-7,09
~.~~~~~NV~~~~~~~0A~~~~V0~~~~~~V0~~~~~

-2,33

5. Concluzia este ca, probabil, studentii nu urmaresc posturile de televiziune mai mult de 29,4 ore pe saptamana. In acest caz se poate face 0 eroare de tipuI I, adica ipoteza

H 0 este respinsa desi poate sA fie adevarata. Probabilitatea erorii de tipul I este eel mult £=0.01.
19. Inlocuim datele in formula (1) §3, 1. Ipoteza H 0 : m I 5 ; HI :m =F 15. Testul este bilateral.

2, Se determina valorile critice: Xo,-xo. Testul fiind bilateral

p( {z:5
cI>(~)

xo}u {z;:::: xo}) = e = 0,01

nivelul de

= 0,995.

semnificatie. PC; > xo) = l-<P(xo) = 0,005.

Din tabele rezulta

Xo :: 2,58.

regiune critics

regiune
regiune necritica critic!

-2,58

2,58

3,55

Testul fiind bilateral valorile critice sunt Xo = 2,58 ~ix~ = -2,58 . . 156-15 3, Valoarea testului este z<alc = ' 1 '" 3,55,

.j35
4. 2,58 < 3,55 , deci valoarea testului apartine regiunii critice. Ipoteza Ho se respinge.

88

CAPITOLUL VI

5. Concluzia este eli , probabil, media punctajului nu este de 15 puncte. Probabilitatea erorii este de eel mult e = 0,01. 20. Ho: m ~ 483 , Hi : m > 483. Test unilateral dreapta. Valoareacritica Xo == 1,65. Valoarea testului zcalc == 0,62. Nu respingem ipoteza Ho. Schimbarea modului de testare nu poate , probabil, determina marirea mediei punctajului; rezultatele mai mari ale sondajului sunt datorita sansei. 80. HI: m < 80. Test unilateral stanga. Valoarea critics XI) == -2,33 . Valoarea testului zca/c == -3, 56 < xo, deci se respinge ipoteza H o Numarul de turisti este, probabil, mai mic decat 80.
21. HO : m
;?:

~i HI: m 7: 875 .Valorile critice Xo = ±l;96. Zcalc == 2.1 > 1.96 .deci se respinge ipoteza H 0 . Probabil, costuI excursiei nu este 875$, asa cum s-a afirmat.
22. Ho:m = 875

23. Ho : m ~ 84 , HI :m > 84. Xo = 2,33; zca/c == 4 Se respinge ipoteza Ho. Probabil timpul de viata at televizoarelor este mai mare ca 84.
24. m

ca

= .!..

ni=l

xI = 5,025; a

nu este cunoscut , dar volumul testului este

= 40 > 30,

deci

se considers functia de estimatie din (2) §3. Ho: m > 10,

HI: m <10. Test unilateral stanga, Valoarea critica Xo = -1,65 . Valoarea testului z "'"-8,67 < xo, deci se respinge

ipoteza Ho.
25.
'2

H 0 : m ;;;; ,65 8
= ZO,975
::::

HI: m

7:

8,65.

Testul

este bilateral.

In

tabelul

(A) se cauta

Zl_ 0,05

1,96. Valorile eritice sunt Xo = ±1,96. Valoarea testului

zaalc

= 1,35.

1,35 E (-1,96: 1,96) deci nu respingem ipoteza Ho. Afirmatia presedintelui este probabil adevarata, 26. 1. Ipoteza H 0 : ml ::::m2, HI : 11lJ. '" m2. llJ. = 20 < 31, ~ = 15 < 31, dar sunt cunoscute . dispersiile, deci se aplica testul z , Inloeuim datele in formula (5) §3 Testul este bilateral. Valorile critice sunt XV = -1,96 (z Z 005 = Zo 975 ) (Numarul 0,475 se gaseste la
1'2
E::::

1--'2

'

intersectia liniei 1,9 eu coloana 0,06 . se obtine 3 . Val oarea te stului Zcalc Ul.
=:

zO,975 = 1,96).

x-y-(m1-mZ)

252 280 -+--+-1lt nz. 20 15 4. Deoarece 1.40 < 1,96, nu se respinge ipoteza Ho.

a; 0';

:=

(1560-1432)-(0-0)
2 2

= 140 ,

SOLUJII 5. Nu exists
0

89

diferenta semnificativa

intre mediile cheltuielilor de intretinere Ia ce doua

tipuri de aparate.
27. Ho : m1 2'. m2' HI : m2 < mI. Testul este unilateral stsnga. nl > 30, n2 > 30, dispersiile nu sunt cunoscute,deci se aplica testul z, formula (6). Valoarea critic! este Xo :::: -1,65 ( a fost determinata in problema 24). Valoarea testului :
zea!c ::::x-

Y -(ml -m2) :::: (22,6-25,4)-0

-+1l.i Diferenta

st

si

:::: 3,04. 2

n2

~-+-~

252 20

280 15

mr - m2 este 1nlocuita eu zero , deoarece cercetatorul este interesat de relatia dintre medii, nu de marimea diferentei. Deoarece -3,04 < -1.65 ipoteza H oeste respinss.
28. H 0
: m1 := m2; HI: ml :;t: m2. Testul este bilateral. Deoarece ni < 30, n2 < 30 se utilizeaza testul t formula (7) §3.Numarul gradelor de libertate este ruin(lO -1, 8 -1) ::::7 .

Din tabelul (B) se determina valorile critice Xo ;:::;: ±2,365. (Valoarea Xo se cauta in linia 7, 0coloana 4, pentru test bilateral). Valoarea testului t = (262 - 271) - ;::;: 1,70.
calc

-1,70

E (-2,365;

10 8 5 - 2,365) deci nu se respinge ipoteza H o. Nu exista, probabil, niei

-+-

62

142

diferenta lntre mediile celor doua populatii. 29. H 0

:mI

s m2,

m2

> mI. Testul este unilateral-dreapta,

Deoarece

dispersiile sunt

necunoscute, dar 0"1

gradelor de critica : Xo =2,258 (se cauta in tabelul F, linia 16, colana 5, test unilateralj.Valoarea testului se determina din formula
tcalc

= 0"2 ~i nhn2 < 30 se foloseste libertate este nl +n2 -2 = l6.Valoarea

x-y-(ml-m2)
= 11t ~

statistica t formula (8) §3. Numarul

'"

(26.800-25.400)-0

=547
~

(li -l)st +(~ -1)8;~ 1 + I

n1 +nz -2

(10-1)600+(8-1)450
10+8-2

I +!
10 8

'

Deoarece 5,47> Xo

= 2,5,83,

se respinge ipoteza H O:

30.HO : m1 ~ m2; HI : ml < m2. Testul este unilateral-stanga, Deoarece nl = 9 < 30 se aplicii testul t , formula (7) §3. Numarul gradeJor de libertate este min(9 -1,25 -1):= 8 .Valoarea critic! este Xo :::: -1,771. Valoerea testului este tcalc
ee

-2,896 > -1, 771, deci nu se respinge ipoteza H o-

90

CAPITOLUL VI

Se aplicatestul z pentru eompararea a doua proportii(formula (9)§3) PI ;:;~

.

100

= 0,43,

43+90 133 =--=-=0,443, q=1-0,433=O,557. nl +n2 nl +n2 300 H 0 : PI = P2, HI: PI ;t P2· Testul este bilateral. Valorile critice sunt : Xo = ±1,96. . (0443-0557)-0 . Valoarea testului zcalc;:; , , = -0,33 E (-1,96; 1,96), deel nu se (0,443)0,557)(_1_+_1_) 100 200 respinge ipoteza nula.
P2 =-=0,45, P= Xl +X2

90 200

31. Se aplica testul Z din formula (9) §3. Deoarece proportiile sunt date in procente, determinarn valorile de selectie Xl §i X 2 : 36 25 Xl ",,-·50=18 X2 =-·80=20, 100 100 P

- = Xl +X2 = 18+20 =0292 - =1- - =0708.

nl +n2

50 80 +

,q

Ipoteza H 0 : PI

= P2,

HI: PI

* P2' Testul este bilateral.

zcalc

Xo = ±2,58.Valoarea testulut este

Valorile critice sunt: (036-0250-0 " = 1,34E (-2,58; 2,58),

(0,92)(0,708)(_!_+ 50 80 deci nu se respinge ipoteza H o32. Ho:

_!_)

225 §i HI.: 0-2 < 225. Testul este unilateral-stanga. Numarul gradelor de libertate este n - 1= 23 -1 = 22. 1- 5' '" 1- 0,05 = 0,95. In tabelul de valori ale distributiei hi-patrat in linia 22, coloana care contine pe 0,95, se gaseste valoarea XCI 12,338. = Regiunea critica este in stanga acestei valori, Valoarea testului este 2 (n-l)s2 (23-1)·198 . X calc = 2 = = 19,36. Deoarece 12,338< 19,36, valoarea testului nu este
00-

2 2':

in regiunea critica, deci nu se respinge ipoteza.

225

X2

regiune
critics

regiune necritica
1

12,338

19,36

SOLUTII

91

33. HO : (12
%2

0,36 §i HI : (12) 0,36. Testul este unilateral-dreapta. Numarul gradelor de

regiune necritica regiune critic a

x
Iibertate
2
XcaJo

15 ~ 1 = 14

~i s = 0, 1

°.

Valoarea

critica
Xi)

Xo= 21, 064. Valoarea

testului

(n-l)s2
(T2

(15~1)·O,64 = 0,36

24,89. Deoarece

< 24,89 se respinge ipoteza

Ho·

34. HO; (12 = 0,644 §i Hi : (12 :;t: 0,644. Testul este bilateral. Deoarece e = 0,05, valorile

critice sunt cuantilele pentru

gasesc valorile critice xl X:::;;
2 (n~1)s2 (1
2

%0,25

~i %1-0,25' NumArul gradelor de libertate este 19; se

x2

= 8,907 §oi

= 32,852.Valoarea

testului este

(20~1).12 0,644

. = 29,5 . Deoarece 8,907 < 29,5 < 32,852 nu se respinge

ipoteza

Ho.
un interval (a,b)astfel ca Pea < ()"2 < b) = 0,95.
1- 6

35. Trebuie detenninat

8 := 0, 05

= 0,95,

deci
avem

este nivelul de incredere al intervalului. Inrocuind valorile In formula (2)

2

~-~<a < ,0,578 < ()"2 < 2,133. Deci eu 32,852 8,907 dispersia greutatilor este cuprinsa in intervalul (0,578;2,133). 36, a)H 0

(20-1).12

(20-1).12

probabilitate

de 0,95,

.a $,5 : HI: a > 1,5 .Test unilateral-dreapta,

n - 1= 25 -I:=; 24.

8=0,05.

Valoarea critics Xo =36,415.Valoarea

testului %=34,6>36,415,

deci nu se respinge

ipoteza H 0 . b) 1,975 < (12 < 6,270.

8

= 0,05

este nivelul de incredere al intervalului. inlocuind valorile in formula (2) Deci cu

0

avem

(20 -1) .12 (20 -1) . 12 -,--_.:....__ < ()"2 < 0578 < ()"2 < 2133. 32,852 8,907 " ,

probabilitate

de 0,95,

dispersia greutatilor este cuprinss in intervalul (0,578; 2,133) .

92

CAPITOLUL VI
P(AS):::: Ps

37.1. Se stabileste ipoteza: HO : P(AI):::: PI,''',

HI:

exista fO E {I,2, ""S} astfel ca P(Aio):to Pio .

2. Se determine valoarea critica . Numarul gradelor de libertate este v::::: 5 -1:::: 4. 1- s

::::90 => e :::: in tabelul C , linia 4, coloana 0, 0,1.

(7 -100.0,6)2 100·0,6

"0,1"se gaseste

7,779. Deci

xlo,l :::: 7,779.

.S ~ (ki -IOOPi)2 3 . Valoarea te stul U1: S:::: ~ i=1 100Pi (42 -100.0,37)2 100·0,37 =

(29 -100.0.25)2 100·0,25

-'--~~--'---'--

(20 -100· 0,25)2 (2 -100.0,06)2 100·0,25 . 100'0,37

5,14.

regiune necritica regiune

critics

4. Se ia

decizie ; 5,14 < 7,779, deci nu se respinge ipoteza .

?

. 38. Fie evenimentele. Ai :::" instrumentele provin de la firma i " i :::: 1,5. Pt 1. Se stabileste ipoteza: H

°:peAl)
Hi:

P( Ai ) = .!..
5

::::PI, ... , P(As):::: P5

io E

exista

{1,2,... ,S} astfel ca

P(Aio):to

Pio'

2. Se determina valoarea critica . Numarul gradelor de libertate este v = 5 -1 ::::4. 1-£ = I -0, OS= 0,95. in tabelul C linia 4 coloana ,0,05" se gaseste 9,488. Deci
X~;O,95

= 9,488.
i -100Pi)

.S "s(k 3 .Va 1 oarea testu Iui: S:::: ~

i=1

100Pi

= (32-100·0,2)

18. 100·0.2 100· 0,2 100· 0,2 4. Se ia 0 decizie: 18> 9,488. Se respinge ipoteza; laboratorul prefers anumite firme.
,.r

(16-100.02)2

(14 -100· 0 2)2

'+

(10 -100.

°'",.

100·0,2
2)2

(28-100·0,2)

100·0,2

SOLUTII
39. Daca X are repartitiei este:
0

93 P = 1f 2, atunci tabela de valori ale 5 6 0,015625

repartitie geometries de parametru 1 ( 0,5 2 0;25 3 0,125 4 0,0625

X:

0,03125

unde B = {7,8, ... }. Fie Ai ::::{X;;;;

t}, i = 1,6 ~i A7

"" {X ~ 7}f1N

2. Numarul gradelor de libertate u = 7 -1 ;;;; .1- s = 1- 0, 90 = 0, 1 . Din tabelul C , 6 linia 6 , coloana "0,1 O"se gaseste
3.S7

1. Ipoteza H 0 : P(Aj) ;;;; Pi, i = 1,7 HI : exista io E {I,2, ... ,7}astfel ca P(Aio)"*

Pio

.d; 0.90 "" 10,645

490·0,5

, valoarea critics. + (67-490.0,125)2 490·0,125 +

±(k
i",1

-490Pi)2 490Pi

= (243-490.0,5)2
(12 - 490.0,03125)2 490·0,03125

+ (119-490.0,25)2 490·0,25

-'------'---'--+
490·0,0625

(28 - 490.0,0625)2

(IO - 490.0,015625)2
490·0,015625

(11- 490· 0,015625)2 = 3 78 . 490·0,015625 '

4. Se ia 0 decizie: 3,78 < 10,645 , deci nu se respinge ipoteza. Ho. 40. H 0 .numarul de absente este egal distribuit. HI: numarul de absente nu este egal
distribuit.

v = 5 -1;;;; 4, grade de libertate ..d;0,90

== 9,488.

S5 = 18,7. 18,7> 9,488,

deci

se respinge ipoteza H 0; numarul de absente, probabil, nu este uniform distribuit In cele 5 zile de lucru.
41. Solutie. Se aplica testul F, ANOV A formula (4) §3 1. Formulam ipoteza: H 0 : m1 == m2 '" m3 ;;;;m4; HI: cel putin 0 medie este diferita de celelalte. 2. Determinam valoarea critica. k ;;;; - numarul grupelor, n;;;; 28 ~ volumul selectiei. 4 Numarul gradelor de Iibertate: ~ = k -1 ""4 -1 = 3 - (numaratorul fractiei)

nz = n - k ;;;; - 4 = 24 ~( numitorul fractiei) 28

In tabelul D linia 24, coloana 3 se gaseste numarul x" = 3, 01, care este valoarea critica. 4. Calculam mediile ~ivariantele de selectie pentru fiecare grupa (masina), Xl ee 3+2+0+6+4+3+5 = 23 ==-3285 7 7' Pentru calculul variantei de selectie se aplica formula:
2 S

1 n =n-l [ ;~1

1 LX; -- n ( LXi
2

1=1

2]

94

CAPITDLUL VI

sf =- 1 7-1 (x" SI) = (3, 285; 13, 238), (X

(X3 ,S3)
= (11, 714; 10,571), ... +0+1 = 6 28

( 155-- 23 7

J ",,13,238.

Aplic!nd aceleasi formule se obtin mediile ~i dispersiile:

2,82)

= (4,714;13,238), = (4,286;45,714)

(X4, S4)

4. Determinam media generals:

x = 3+2+

5. Se determina varianta factoriala (intre grupuri) notata s; Se aplica formula:

2_ sF -

7[(3,285-6)2

+(4,714-6)2

+(11,714-6)2 4-1' 2, 9412)

+( 4,285-6)2J_ -

7 = -(7, 3712+ 1,6538+32,6498+ 3

= 104, 104

6. Se determina varianta reziduala ( in interiorul grupurilor) notata s~ = _1_ n=k

S~

±
;=1

(n; -1)s,2 ,

= 6(s~ +s~ +s; +s~) = 2.(13, 238+13,238+ 28-4 4

10,571 +45, 714) = 20,6903

7. Se determina valoarea testului:

F:alc

= s~
sR

104,1040 =50315 20,6903 ' deci se

8. Se compara valoarea testului eu valoarea critica: x.. = 3, 01 < 5,0315 = ~alc' respinge ipoteza ; probabil mediile TIU sunt egale, 42. Se aplica testul F, ANDV A. 1. Formulam ipoteza: Ho : m1 = m2 ,.., ~; HI: eel putin 0 medie este diferita de celelalte. 2. Determinam valoarea critica. k = 3 • numarul grupelor, n = 18· volumul selectiei. Numiirul gradelor de libertate: r; :::: -1 = 3 -1 = 2 • (numaratorul fractiei) k

nz = n - k = 18 - 3 = 15 -( numitorul fractiei) In tabelul D linia 15, coloana 2 se gaseste numarul x,

= 3, 68,
Xj ,

care este valoarea critica. i ""1,3.

3. Notam mediile datelor de selectie de la magazinul i , cu ;- "" 3+2+5+6+3+1 1 6 =333 " .

Calculam mediilesi variantele de selectie pentru fiecare grupa (magazin).

SOLum i ;:;.!.[32 +22 +52 +62 +32 +t2 -.!.(1+3+2+S+6+3+1i]

1 0;

95

17,3334 - 347.
5 '

Efectuand calculele se obpn: (xz,si) = (5,83;6,17); (~,s;) == (3,33 ;4,27). - 3+2+···+7+3 4.Se determina media generals: x = -75 = 4 17. 18 18' 5. Se determine varianta factorials:

s; = ~[6(3,33 - 4,17i +6(5,83-4,17)2

+6(3,33 - 4,17iJ == 12,3.

6.Se determina varianta reziduala: 1 s~ =--(5.3,47+5.6,17+5.4,27) 18-3 . vII 7 . Se d etermma va oarea testu UI. Fcalc

1391 . 3 z - sF - 12,3 - 2 65 - 2"" = -=-' -=4,64.

SR

4,64

;=,

8. Se compare valoarea testului eu cu valoarea critics: ipoteza Ho nu se respinge.

Fcalc

'"

2,65 < 3,68 = x"' deci

43. a. l.Ipoteza null este: Ho : ml = m2 = m3 = m4. HI : eel putin doua medii sunt diferite. 2. Determinam valoarea critica: k=e- numarul grupelor, n=32- volumul selectiei. Determinam valoarea critica. k = 4 - numarul grupelor, n = 28 - volumul selectiei. Nurnarul gradelor de libertate: 1;_ ;;:;;k-l =4--.1 =3 _(numaratorul fractiei) n - k 32 - 4 = 28 -( numitorul fractiei) in linia tabelul D linia 28, coloana 3 se gase~te nurnarul x& = 2,95, care este valoarea critica, 3. Calculam mediile ~ivariantele de selectie pentru fiecare grupa : 2 37,875 ~ =8;xl =13,375; 81 =-7-=5,41.
~ ;= ;= ~""-2,

n_

= 8 ",6x.., = 13, 125. S2 . ~2

-

= 88,875 = 12~70 7
435 7 43,5

fig =8;

x3 =13,125; s;;= -'-=6,21

;;::

n4 =8; x4

10,25;

2 S4

= -7-=

6,21

4. Se determina media generals si varianta de selectie a populatiei: n =0032· ~;:;;; 384 = 12· S2 = 268 8 65. , 32 ' 31 ' 5.Se determina varianta reziduala: 2 __ 1_(8 2 8 2 8 2 8 2) = 8(5,41+12,70+6,21+6,21) SR - 32-4 SI + 82 + S3 + S4 28

_ 213,75"" 7 63 28 -, .

96
6. Variants factoriala se

CAPITOLUL VI
poate determina din relatia fundamentala:

(n-l)s2

:::: -k )s~ +(k-l)s~, (n

adica 31s2 = 28s~ +3s~.

Se deduce varianta factoriala s; == 18,08.

7.8e determina valoarea testului:

Fca1c
S2

= ~::: SR

2,37

8. Se compare valoarea testului cu valoarea critica: Fcalc == 2,37 < 2, 95 = x, , deci

ipoteza Ho nu se respinge.

A.NExA

97

TABELA

Distributia normals standard:

z
0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,7 1,8 1,9 2,0 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6 2,7 2,8 2,9 3,0 0,5000 0,5398 0,5793 0,6179 0,6554 0,6915 0,7257 0,7580 0,7881 0,8159 0,8413 0,8643 0,8849 0,9032 0,9192 0,9332 0,9452 0,9554 0,9641 0,9713 0,9772 0,9821 0,9861 0,9893 0,9918 0,9938 0,9953 0,9965 0,9974 0,9981 0,9987

0(z)

'1210

1 ~J

t'

e2 dt

-<I)

0,01 0,5040 0,5438 0,5832 0,6217 0,6591 0,6950 0,7291 0,7611 0,7910 0,8186

0,02 0,5080 0,5478 0,5871 0,6255 0,6628 0,6985 0,7324 0,7642 0,1939 0,8212

0,03 0,5120 0,5517 0,5910 0,6293 0,6664 0,7019 0,7357 0,7673 0,7%7 0,8238 0,8508 0,8708 0,8901 0,9082 0,9236 0,9370 0,9484 0,9582 0,9664 0,9732 0,9788 0,9834 0,9871 0,9901 0,9925 0,9943 0,9957 0,9968 0,9977 0,9983 0,9988

0,04 0,5160 0,5557 0,5948 0,6331 0,6700 0,7054 0,7389 0,7704 0,7995 0,8264 0,8531 0,8129 0,8925 0,9099 0,9251 0,9382 0,9495 0,9591 0,9671 0,9738 0,9793 0,9838 0,9875 0,9904 0,9927 0,9945 0,9959 0,9969 0,9977 0,9984 0,9988

0,05 0,5199 0,5596 0,5987 0,6368 0,6736 0,7088 0,7422 0,7134 0,8023 0,8289 0,8554 0,8749 0,8944 0,9115 0,9265 0,9394 0,9505 0,9599 0,9678 0,9744 0,9798 0,9842 0,9878 0,9906 0,9929 0,9946 0,9960 0,9970 0,9918 0,9984 0,9989

0,06 0,5239 0,5636 0,6026 0,6406 0,6772 0,7123 0,7454 0,7164 0,8051 0,8315 0,8577 0,8770 0,8962 0,9131 0,9279 0,9406 0,9515 0,9608 0,9686 0,9750 0,9803 0,9846 0,9881 0,9909 0,9931

0,07 0,5279 0,5675 0,6026 0,6443 0,6808 0,7157 0,7486 0,7794 0,8078 0,8340 0,8577 0,8790 0,8980 0,9147 0,9292 0,9418 0,9525 0,9616 0,9693 0,9756 0,9808 0,9850 0,9884 0,9911 0,9932

0,08 0,5319 0,5714 0,6103 0,6480 0,6844 0,7190 0,7517 0,7823 0,8106 0,8365 0,8599 0,8810 0,8997 0,9162 0,9306 0,9429 0,9535 0,9625 0,%99 0,9761 0,9812 0,9854 0,9887 0,9913 0,9934

0,09 0,5359 0,5753 0,6141 0,6517 0,6879 0,7224 0,7549 0,7852 0,8133 0,8389 0,8621 0,8830 0,9015 0,9111 0,9319 0,9441 0,9545 0,9633 0,9706 0,9767 0,9817 0,9857 0,9890 0,9916 0,9936 0,9952 0,9964 0,9974 0,9981 0,9986 0,9995

0,8438 0,8461 0,8665 0,8686 0,8869 0,8888 0,9049 0,9066 0,9207 0,9222 0,9345 0,9463 0,9564 0,9649 0,9719 0,9778 0,9826 0,9864 0,98% 0,9920 0,9940 0,9955 0,9966 0,9975 0,9982 0,9981 0,9357 0,9474 0,9573 0,9656 0,9726 0,9783 0,9830 0,9868 0,9898 0,9922 0,9941 0,9956 0,9961 0,9976 0,9982 0,9987

0,9948 0,9949 0,9951 0,9961 0,9962 0,9963 0,9911 0,9972 0,9973 0,9979 10,9979 0,9980 0,9985 10,9985 0,9986
i.
I
1

0,9989

0,9989

0,9990