Metode de Aproximare

Modele de Aproximare si Simulare
e-mail: epelican@univ-ovidius.ro
Laborator 1
Departamentul de Matematic
a si Informatic
a
Toamna 2015
Laborator 1
a si Informatic
a
Recapitulare
In laboratorul de astazi vom recapitula de la Analiza Numerica
metode directe de rezolvare a sistemelor liniare patratice
I
metoda eliminarii Gauss (EG): fara pivotare si cu strategii de

pivotare (partiala, partiala cu scalare si totala)
descompunerea LU
descompunerea Choleski
si de la Tehnici de Optimizare metode iterative de rezolvare a

sistemelor liniare patratice
I
metoda Jacobi (J)
metoda Succesive over Relaxation (SOR) si cazul particular

Gauss-Seidel (SD).
Laborator 1
a si Informatic
a
Metode de Aproximare si Simulare

Laborator 2
a si Informatic
a
Toamna 2015
Laborator 2
a si Informatic
a
Aproximarea operatorilor diferentiali
Fie u : I IR IR , u derivabila pe I . Se stie ca

u(x)
u(x + h) u(x)
h0
h
u(x) u(x h)
= lim
h0
h
u(x + h) u(x h)
= lim
h0
2h
= lim
Laborator 2
a si Informatic
a
Vom aproxima u 0 (x) prin urmatorii operatori:

u(x + h) u(x)
h
u(x) u(x h)
u(x) =
h
u(x + h) u(x h)
0
u(x) =
2h
cu h suficient de mic, numiti operatorul diferent
a nainte,
+ u(x) =
(1)
diferent
a napoi, respectiv diferent
a central
a/centrat
a.
Laborator 2
a si Informatic
a
Asadar, vom scrie

u(x)
= + u(x)
= u(x)
0 u(x)
=
(2)
Aproximarea este de ordin O(h/6), pentru + u(x) si u(x),daca

u C 2 (I ) si de ordin O(h2 /12), pentru 0 u(x) daca u C 3 (I ).
Laborator 2
a si Informatic
a
Ne va interesa acum aproximarea operatorului u 00 (x) (atunci cand

acesta exista). Ca si n cazul operatorului u 0 (x), putem scrie
u(x)
Laborator 2
= + + u(x)
= + u(x)
= + 0 u(x)
= + u(x)
u(x)
=
= 0 u(x)
= 0 + u(x)
= 0 u(x)
= 0 0 u(x).
(3)
a si Informatic
a
De exemplu,
+ u(x) =
u(x + h) u(x)
=
h
u(x + h) u(x) u(x) + u(x h)

u(x + h) 2u(x) + u(x h)
=
.
2
h
h2
Aceeasi formula se va obtine si pentru + u(x).
=
Tem
a. Deduceti voi formulele pentru ceilalti operatori de
aproximare.
Aproximarea este de ordin O(h2 ) pentru u C 2 (I ).
Laborator 2
a si Informatic
a
Cei mai uzitati operatori de aproximare sunt 0 u(x) pentru u 0 (x) si

+ u(x) pentru u 00 (x) (evident, din motive de eficienta a
aproximarii).
In urmatoarele laboratoare, daca nu se specifica ce operatori de
aproximare trebuie folositi, veti folosi operatorii anterior mentionati.
Laborator 2
a si Informatic
a
Pe pagina mea, la Sectiunea Teaching, n subdirectorul Programe

MATLAB veti gasi fisierele filmulet.m, u plus.m, functiee.m.
Primul script realizeaza un filmulet cu reprezentarea operatorului
+ u pentru functia exponentiala pe domeniul [1, 6]. Dupa rularea
acestuia (n prealabil, n directorul din care lansati n executie
scriptul filmulet.m, copiati si celelalte doua scripturi), comentati
rezultatele vizualizate.
Dupa acest model, realizati un filmulet pentru reprezentarea
operatorilor u, 0 u, + u si pentru diverse functii elementare
(polinom de grad minim 4, functia logaritmica - aveti grija la
alegerea domeniului, functii trigonometrice, etc).
Laborator 2
a si Informatic
a

Laborator 3
Departamentul de Matematics si Informatic
a
Toamna 2015
Laborator 3

a
Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, liniar.

In cele ce urmeaza ne vom ocupa de rezolvarea numerica a
problemelor Cauchy cu valori pe frontiera (sau la capete), cazul
uni-dimensional si liniar.
O astfel de problema este de forma
u 00 +p(x)u 0 +q(x)u+r (x) = 0,
a x b,
u(a) = , u(b) =
(1)
unde p(x), q(x) si r (x) sunt continue pe [a, b], si q(x) > 0 pe
[a, b].
Se stie (de la cursul EDI) ca n aceste conditii problema are solutie
unica, solutie pe care noi o vom aproxima n cele ce urmeaza.
Laborator 3

a
Pasul 1. Discretizarea domeniului
Se considera o discretizare echidistanta a domeniului [a, b]. Pentru

1
aceasta, fie un n IN , n 2. Notam cu h = numit pasul
n
diviziunii si consideram punctele/nodurile diviziunii
a = x0 < x1 < . . . < xn1 < xn = b.
(2)
Nodurile x1 , . . . , xn1 se numesc noduri interioare.
Laborator 3

a
Pasul 2. Metoda diferentelor finite
Aceasta metoda consta n a impune conditia ca ecuatia (1) sa se

verifice punctual n toate nodurile interioare, adica
u 00 (xi ) + p(xi )u 0 (xi ) + q(xi )u(xi ) + r (xi ) = 0, i = 1, . . . , n 1,
u(x0 ) = , u(xn ) =
Laborator 3
(3)

a
Pasul 3. Aproximarea operatorilor diferentiali
In ecuatia (3), vom aproxima u 00 (xi ) prin + u(xi ), iar pe u 0 (xi )

prin + u(xi ) (de exemplu). Astfel, ecuatia (3)devine
u(xi + h) u(xi )
u(xi + h) 2u(xi ) + u(xi h)
+ p(xi )
+
2
h
h
+q(xi )u(xi ) + r (xi ) = 0, i = 1, . . . , n 1,
u(x0 ) = , u(xn ) =
Laborator 3
(4)

a
Pasul 3. Aproximarea operatorilor diferentiali - contd
Astfel, ecuatia (4) se rescrie astfel
u(xi+1 ) 2u(xi ) + u(xi1 )

u(xi+1 ) u(xi )
+
+ p(xi )
2
h
h
+q(xi )u(xi ) + r (xi ) = 0, i = 1, . . . , n 1,
u(x0 ) = , u(xn ) =
Laborator 3
(5)

a
Pasul 4. Obtinerea sistemului liniar asociat

In ecuatia (5) necunoscutele sunt u(xi ), i = 1, . . . , n 1. Notam
cu vi = u(xi ), i = 0, . . . , n, cu v0 = u(x0 ) = si vn = u(xn ) = .
Astfel, ecuatia (5) devine
vi+1 vi
vi+1 2vi + vi1
+ p(xi )
+
2
h
h
+q(xi )vi + r (xi ) = 0, i = 1, . . . , n 1,

v0 = , vn =
(6)
Scriind separat fiecare din cele n 1 ecuatii de mai sus, se obtine

un sistem liniar de forma
Av = b
(7)
care se numeste sistem liniar asociat.
Laborator 3

a
Pasul 5. Rezolvarea sistemului liniar asociat
In functie de specificitatea matricei sistemului (7), acesta se va

rezolva prin metoda Jacobi daca matrice este, de exemplu, strict
diagonal dominanta, EG tridiagonal daca matricea sistemului este
tridiagonala, SOR sau Gauss-Seidel daca matricea este simetrica si
pozitiv definitia, etc.
Laborator 3

a
Exercitiu
Consider
am problema cu valori la capete

u 00 (x) = f (x) x (0, 1)
u(0) = u(1) = 0
1. calculati f (x) astfel ca uex = x(1 x) exp(x) sa fie solutie a
problemei;
2. Pentru f determinat anterior, gasiti solutia uaprox data de
metoda diferentelor finite; plotati cele doua solutii n acelasi
sistem grafic;
3. Realizati un filmulet (dupa modelul din laboratorul anterior)
pentru a observa ca solutia aproximativa se apropie de cea
exacta odata cu rafinarea diviziunii (cresterii numarului de
puncte interioare).
4. Realizati un tabel cu urmatoarea structura
Laborator 3

a
Exercitiu
Consider

u 00 (x) = f (x) x (0, 1)
u(0) = u(1) = 0
problemei;
sistem grafic;
puncte interioare).
Laborator 3

a
Exercitiu
Consider

u 00 (x) = f (x) x (0, 1)
u(0) = u(1) = 0
problemei;
sistem grafic;
puncte interioare).
Laborator 3

a
Exercitiu
Consider

u 00 (x) = f (x) x (0, 1)
u(0) = u(1) = 0
problemei;
sistem grafic;
puncte interioare).
Laborator 3

a
Tabel
kuaprox uex k rata = log2
errn
err2n
8
16
32
..
.
256
unde errn = kuaprox uex k pentru b = xn .
Cum explicati valorile obtinute n ultima coloana?
Laborator 3

a
Detalii de implementare
Matricea sistemului care este tridiagonala o puteti implementa

(cel mai simplu) cu ajutorul functiei tridiag.m.
Sistemul l puteti rezolva sau cu functiile built-in ale

Matlab-ului (uaprox = A\b sau uaprox = inv(A) b) sau cu
ajutorul scripturilor EGtridiagclasic.m sau gs2.m.
Laborator 3

a
Exercitii
Aceleasi cerinte pentru urmatoarele probleme la limita
00
u (x) + 4u(x) = 0, x (0, /4)
I
u(0) = 0,
u(/4) = 2
Se cunoaste solutia exacta uex = 2 sin(2x).

, x (1, 2)
u 00 (x) = x2 u 0 (x) + x22 u(x) + sin xln(x)
2
I
u(1) = 1,
u(2) = 2
Se cunoaste solutia exacta
uex = cx + d/x 2 3/10 sin(ln(x)) 1/10 cos(ln(x)), c
0.03920701320, d 1.13922070132.
00
u (x) + u(x) = 0, x (0, )
I
u(0) = 1,
u() = 1
Se cunoaste solutia exacta uex = sin(x) + cos(x).
Laborator 3

a
Exercitii
00
u (x) + 4u(x) = 0, x (0, /4)
I
u(0) = 0,
u(/4) = 2

, x (1, 2)
2
I
u(1) = 1,
u(2) = 2
0.03920701320, d 1.13922070132.
00
u (x) + u(x) = 0, x (0, )
I
u(0) = 1,
u() = 1
Laborator 3

a
Exercitii
00
u (x) + 4u(x) = 0, x (0, /4)
I
u(0) = 0,
u(/4) = 2

, x (1, 2)
2
I
u(1) = 1,
u(2) = 2
0.03920701320, d 1.13922070132.
00
u (x) + u(x) = 0, x (0, )
I
u(0) = 1,
u() = 1
Laborator 3

a
Observatii
Ordinul de aproximare pentru metoda cu diferente finite este 1 sau

2, n functie de operatorul folosit pentru aproximarea lui u 0 . Mai
exista algoritmul linear shooting care rezolva acelasi tip de
problema (nsa doar n cazul 1D), care are ordinul de aproximare 4,
dar este mult mai complicat.
Laborator 3

a
Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, liniar-contd
Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, neliniar

Laborator 4
a si Informatic
a
Toamna 2015
Laborator 4
a si Informatic
a
Cazul 1D, liniar. Exercitii
Terminati cele 3 exercitii ramase din laboratorul anterior.
Se
a problema cu valori la capete
consider
u 00 (x) + u 0 (x) = 0 x (0, 1)
u(0) = 0
u(1) = 1
Se stie (remember de la seminarul EDI) ca solutia acestei
e x 1
.
probleme este uex (x) =
e 1
Laborator 4
a si Informatic
a
Contd 1
Se aplica n continuare metoda schemelor cu diferente finite (de

acum nainte o vom numi, pe scurt, SDF).
Se defineste numarul lui Peclet ca fiind Pe = h = /n.
Din teorie stim ca pentru Pe 2, solutia discreta (aproximativa)
devine oscilatorie n raport cu cea exacta, asadar avem
instabilitatea numerica.
Laborator 4
a si Informatic
a
Contd 2
1. Pentru n = 16, rezolvati sistemul liniar asociat (folosind
eventual EGtridiagclasic.m) pentru diverse valori ale lui (vezi
tabelul de mai jos). Plotati solutia exacta si cea aproximativa
n acelasi sistem de axe. Completati ultima coloana din tabel.
Tabel
Pe= /16 kuaprox uex k
8
0.5
16
1
32
2
48
3
Laborator 4
a si Informatic
a
Cum eliminam instabilitatea?

Am putea mari pe n (adica l micsoram pe h) astfel ca pentru
48
< 1.
= 48, Pe < 2. Putem lua, de exemplu, n = 50 Pe = 50
Dar marind pe n, se accentueaza proprietatea de rau conditionare a
matricei A. Puteti verifica acest lucru apeland comanda Matlab
cond(A).
Pentru a nu se ntampla acest lucru, preconditionam. Astfel, fie
1 1 . . .
1 2 . . .
=
..
.. ..
.
.
.
. . . 1 2
1616
Laborator 4
a si Informatic
a
Contd 1
care are proprietati spectrale similare
2 1
1 2
h =
..
..
.
.
. . . 1
adica
1
cu laplacian-ul discret
...
..
.
..
.
2
1616
(h )
4
()
si
1
Laborator 4
min (h )
4.
()
a si Informatic
a
Contd 2
Pentru matricea (care este simetrica si pozitiv definita) scriem

descompunerea/factorizarea Choleski = C C t cu
1
0 ...
1 1 . . .
C =
..
.. ..
.
.
.
. . . 1 1
1616
Laborator 4
a si Informatic
a
Contd 3
Preconditionam sistemul liniar asociat obtinut anterior astfel
(C 1 AC t )(Cuaprox ) = C 1 b
sau renotand
Auaprox
= b
unde A = C 1 AC t , uaprox = Cuaprox si b = C 1 b. Obtinem n
final ca uaprox = C 1 uaprox .
Mentionam ca
1
1 ... 1
..
0
. 1
1
t
1 t
C = (C ) = .
.
.. ..
.
.
.
.
0 1 1616
Laborator 4
a si Informatic
a
Prezentarea problemei
O astfel de problema este de forma
u 00 (x) = f (x, u, u 0 ),
a x b,
u(a) = , u(b) =
(1)
unde f (x, u, u 0 ) este o functie neliniara n u.

Metoda SDF este analoaga celei de la cazul liniar, cu deosebirea ca
de data aceasta nu se va mai obtine un sistem liniar, ci unul
neliniar pe care l vom rezolva cu metoda Newton-Raphson
studiata n anul II la cursul de Analiza numerica.
Din cauza dificultatilor de rezolvare a sistemelor neliniare, ne vom
limita la sisteme de dimensiune maxim 5, adica vom discretiza
domeniul cu maxim 5 noduri interioare.
Laborator 4
a si Informatic
a
Exercitii
Consideram urmatoarele probleme cu valori la capete. Gasiti

solutia data de metoda SDF, cu cerintele specifice fiecarui item
00
u (x) = 12 u 3 (x), x (1, 2)
1.
u(1) = 2/3,
u(2) = 1, h = 0.5
00
3
u (x) = 2u (x), x (1, 2)
2.
u(1) = 1/4,
u(2) = 1/8, h = 0.2
00
u (x) = u 3 (x) u(x)u 0 (x), x (1, 2)
3.
u(1) = 1/2,
u(2) = 1/3, h = 0.1
Laborator 4
a si Informatic
a
Exercitii

00
u (x) = 12 u 3 (x), x (1, 2)
1.
u(1) = 2/3,
u(2) = 1, h = 0.5
00
3
u (x) = 2u (x), x (1, 2)
2.
u(1) = 1/4,
u(2) = 1/8, h = 0.2
00
u (x) = u 3 (x) u(x)u 0 (x), x (1, 2)
3.
u(1) = 1/2,
u(2) = 1/3, h = 0.1
Laborator 4
a si Informatic
a
Exercitii

00
u (x) = 12 u 3 (x), x (1, 2)
1.
u(1) = 2/3,
u(2) = 1, h = 0.5
00
3
u (x) = 2u (x), x (1, 2)
2.
u(1) = 1/4,
u(2) = 1/8, h = 0.2
00
u (x) = u 3 (x) u(x)u 0 (x), x (1, 2)
3.
u(1) = 1/2,
u(2) = 1/3, h = 0.1
Laborator 4
a si Informatic
a
Detalii de implementare
Sistemul neliniar va fi rezolvat cu ajutorului scriptului-functie

NeRa.m pe care l veti gasi, de asemenea, in folderul ProgrMatlab
de pe pagina mea.
Se va apela n Command Window
NeRa(funct,jacobiana1,[0.01,0.2],0.01,0.0001,20)
unde funct este numele scriptului-functie n care se defineste
sistemul neliniar, iar jacobiana1 este numele scriptului-functie n
care se defineste matricea Jacobi atasata sistemului neliniar.
Aceste doua scripturi le veti gasi n folderul ProgrMatlab, pentru
un caz concret. Voi le veti adapta la fiecare situatie n parte.
Laborator 4
a si Informatic
a

Laborator 5-6
Departamentul de matematic
a si Informatic
a
Toamna 2015
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Scheme cu diferente finite. Cazul 2D, liniar.

Ecuatia eliptica cu derivate partiale pe care o consideram este
ecuatia Poisson:
2 u(x, y ) = u(x, y ) =
2u
2u
(x,
y
)
+
(x, y ) = f (x, y )
x 2
y 2
(1)
pe R ={(x, y )|a < x < b, c < y < d} cu

u(x, y ) = g (x, y ) pentru (x, y ) S,
unde S este frontiera lui R. Daca f si g sunt continue pe domeniul
lor de definitie, atunci exista o unica solutie a acestei ecuatii.
...... Metoda utilizata este metoda Diferentelor Finite pentru
probleme liniare cu valori la limita.
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Discretizarea domeniului
...... Alegem numerele ntregi n si m, apoi definim h =
(b a)
si
n
(d c)
. Intervalul [a, b] se mparte n n parti egale cu pasul
m
h, iar intervalul [c, d] n m parti egale cu pasul k (vezi Fig 1).
k=
Figura 1
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Discretizarea domeniului - contd
Partitionam dreptunghiul R si notam

xi = a + ih, () i = 0, 1, 2, ..., n si
yj = c + jk,
() j = 0, 1, 2, ..., m.
...... Liniile x = xi si y = yj sunt liniile grilei iar intersectiile lor

sunt punctele retelei. Pentru orice punct interior retelei, (xi , yj ),
() i = 1, 2, . . . , n 1 si j = 1, 2, . . . , m 1.
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Aproximarea operatorilor diferentiali

Dezvoltam
2u
n serie Taylor n variabila x, n jurul lui xi
x 2
u(xi+1 , yj ) 2u(xi , yj ) + u(xi1 , yj ) h2 4 u

2u
(x
,
y
)
=
(i , yj ),
i
j
x 2
h2
12 x 4
(2)
unde i (xi1 , xi+1 ).
2u
n serie Taylor n variabila y , n
De asemenea, dezvoltam
y 2
jurul lui yj :
u(xi , yj+1 ) 2u(xi , yj ) + u(xi , yj1 ) k 2 4 u
2u
(x
,
y
)
=
(xi , j ),
i
j
y 2
k2
12 y 4
(3)
unde j (yi1 , yi+1 ).
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Aproximarea operatorilor diferentiali - contd

Obtinem ecuatia Poisson n punctele (xi , yj )
u(xi+1 , yj ) 2u(xi , yj ) + u(xi1 , yj u(xi , yj+1 ) 2u(xi , yj ) + u(xi , yj1

+
=
h2
k2
h2 4 u
k 2 4u
= f (xi , yj ) +
(i , yj ) +
(xi , j )
4
12 x
12 y 4
() i = 1, 2, ..., n 1 si j = 1, 2, ..., m 1, si conditiile la
limita astfel
u(x0 , yj ) = g (x0 , yj ) si u(xn , yj ) = g (xn , yj ), () j = 0, 1, ..., m;
u(xi , y0 ) = g (xi , y0 ) si u(xi , ym ) = g (xi , ym ), () i = 1, 2, ..., n 1;
w0,j = g (x0 , yj ) si wn,j = g (xn , yj ), ()j = 0, 1, . . . , m;
wi,0 = g (xi , y0 ) si wi,m = g (xi , ym ), ()i = 1, 2, . . . , n 1;
(4)
unde wij aproximeaza u(xi , yj ).
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Ecuatia (4) contine aproximari ale lui u(x, y ) n punctele (xi1 , yj ),

(xi , yj ), (xi+1 , yj ), (xi , yj1 ) si (xi , yj+1 ).
Fiecare ecuatie contine aproximari ale lui (xi , xj ) n forma de stea
(Fig 2).
Figura 2
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Numerotarea punctelor interioare

Daca folosim conditiile la limita anterioare n toate punctele (xi , yj )
adiacente unui punct de pe frontiera, vom avea un sistem liniar de
(n 1)(m 1) (n 1)(m 1), necunoscuta fiind aproximarea
wij a lui u(xi , yj ) pentru punctele interioare.
Pentru a calcula mai eficient matricea sistemului ce contine aceste
necunoscute, vom renumerota punctele interioare retelei. O
numerotare posibila este
Pl = (xi , yj ) si wl = wi,j ,
unde l = i + (m 1 j)(n 1),
j = 1, 2, ..., m 1.
Laborator 5-6
() i = 1, 2, ..., n 1 si
a si Informatic
a
Astfel se numeroteaza punctele consecutive de la stanga la dreapta

si de sus n jos. De exemplu, pentru n = 4 si m = 5 prin
renumerotare rezulta o grila (Fig. 3).
Figura 3
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Exemplu
In felul acesta, sistemul necesar pentru determinarea lui wi,j se

poate reprezenta printr-o matrice banda, cu latimea benzii de
maxim 2n 1.
Problema
Consideram problema determinarii distributiei stationare de
caldura ntr-o foaie subtire de metal de forma patratica de
dimensiune 0.5 m x 0.5 m. Doua frontiere adiacente sunt
tinute la 0o Celsius si caldura pe celelalte frontiere creste liniar
de la 0o ntr-un colt la 100o acolo unde partile se ntalnesc.
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Problema este exprimata n felul urmator:

2u
2u
(x,
y
)
+
(x, y ) = 0,
x 2
y 2
pentru (x, y ) R={(x, y ) | 0 < x < 0.5, 0 < y < 0.5}, cu
conditiile pe frontiera
u(0,y ) = 0, u(x,0) = 0, u(x,0.5) = 200x, u(0.5,y ) = 200y .
Figura 4
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Obtinerea sistemului liniar
Daca n = m = 4, se obtine
4wi,j wi+1,j wi1,j wi,j1 wi,j+1 = 0,
() i = 1, 2, 3 si () j=1, 2, 3. Exprimand acest lucru n punctele
renumerotate din interiorul grilei, wi = u(Pi ), vor rezulta ecuatiile
n punctele Pi :
Laborator 5-6
a si Informatic
a
P1 : 4w1 w2 w4 = w0,3 + w1,4 ,

P2 : 4w2 w3 w1 w5 = w2,4 ,
P3 : 4w3 w2 w6 = w4,3 + w3,4 ,
P4 : 4w4 w5 w1 w7 = w0,2 ,
P5 : 4w5 w6 w4 w2 w8 = 0,
P6 : 4w6 w5 w3 w9 = w4,2 ,
P7 : 4w7 w8 w4 = w0,1 w1,0 ,
P8 : 4w8 w9 w7 w5 = w2,0 ,
P9 : 4w9 w8 w6 = w3,0 w4,1 ,
unde membrul drept al ecuatiilor este obtinut din conditiile la
frontiera. De fapt, conditiile la limita implica :
w1,0 = w2,0 = w3,0 = w0,1 = w0,2 = w0,3 = 0,
w1,4 = w4,1 = 25,
Laborator 5-6
w2,4 = w4,2 = 50,
si
w3,4 = w4,3 = 75.

a si Informatic
a
Sistemul liniar asociat acestei probleme are forma :
w1
4 1 0 1 0
0
0
0
0
w2
1 4 1 0 1 0
0
0
0
0 1 4
0
0 1 0
0
0
w3
1 0
0
4 1 0 1 0
0
w4
0 1 0 1 4 1 0 1 0
w5
0
0 1 0 1 4
0
0 1
w6
0
0
0 1 0
0
4 1 0
w7
0
0
0
0 1 0 1 4 1 w8
w9
0
0
0
0
0 1 0 1 4
Laborator 5-6
25
50
150
0
0
50
0
0
25
a si Informatic
a
Rezolvati voi acest sistem folosind metoda Gauss-Seisel (scriptul

gs1.m) din folder-ul Progr Matlab.
Valorile wi , pentru i = 1, ..., 9 obtinute de mine prin aplicarea
metodei Gauss-Seidel matricei sistemului, sunt date n tabelul de
mai jos:
i
wi
1
18.75
2
27.50
3
56.25
Table 1
4
5
12.50 25.00
6
37.50
7
6.25
8
12.50
9
18.75
Acestea sunt exacte, avand n vedere faptul ca solutia exacta,

uex (x, y ) = 400xy are eroare de trunchiere la fiecare pas egala cu
zero.
4u
4u
=
0.
x 4
y 4
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Problema considerata are h = k = 0.125 si necesita rezolvarea unui

sistem liniar de doar 99. Aceasta simplifica situatia si nu
introduce probleme computationale care sunt prezente atunci cand
avem un sistem de dimensiune mai mare.
Laborator 5-6
a si Informatic
a
Refaceti exercitiul anterior, daca notarea punctelor interioare este

I
cea lexicografica
cea de tip rosu-negru.
Laborator 5-6
a si Informatic
a

Metode de Aproximare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metode de Aproximare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele de Aproximare si Simulare

metoda eliminarii Gauss (EG): fara pivotare si cu strategii de

si de la Tehnici de Optimizare metode iterative de rezolvare a

metoda Jacobi (J)

metoda Succesive over Relaxation (SOR) si cazul particular

Metode de Aproximare si Simulare

Aproximarea operatorilor diferentiali

Fie u : I IR IR , u derivabila pe I . Se stie ca

Vom aproxima u 0 (x) prin urmatorii operatori:

Asadar, vom scrie

Aproximarea este de ordin O(h/6), pentru + u(x) si u(x),daca

Ne va interesa acum aproximarea operatorului u 00 (x) (atunci cand

u(x + h) u(x) u(x) + u(x h)

Cei mai uzitati operatori de aproximare sunt 0 u(x) pentru u 0 (x) si

Pe pagina mea, la Sectiunea Teaching, n subdirectorul Programe

Modele de Aproximare si Simulare

Departamentul de Matematics si Informatic

Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, liniar.

Departamentul de Matematics si Informatic

Pasul 1. Discretizarea domeniului

Se considera o discretizare echidistanta a domeniului [a, b]. Pentru

Nodurile x1 , . . . , xn1 se numesc noduri interioare.

Departamentul de Matematics si Informatic

Pasul 2. Metoda diferentelor finite

Aceasta metoda consta n a impune conditia ca ecuatia (1) sa se

Departamentul de Matematics si Informatic

Pasul 3. Aproximarea operatorilor diferentiali

In ecuatia (3), vom aproxima u 00 (xi ) prin + u(xi ), iar pe u 0 (xi )

Departamentul de Matematics si Informatic

Pasul 3. Aproximarea operatorilor diferentiali - contd

Astfel, ecuatia (4) se rescrie astfel

u(xi+1 ) 2u(xi ) + u(xi1 )

Departamentul de Matematics si Informatic

Pasul 4. Obtinerea sistemului liniar asociat

+q(xi )vi + r (xi ) = 0, i = 1, . . . , n 1,

Scriind separat fiecare din cele n 1 ecuatii de mai sus, se obtine

Departamentul de Matematics si Informatic

Pasul 5. Rezolvarea sistemului liniar asociat

In functie de specificitatea matricei sistemului (7), acesta se va

Departamentul de Matematics si Informatic

Departamentul de Matematics si Informatic

Departamentul de Matematics si Informatic

Departamentul de Matematics si Informatic

Departamentul de Matematics si Informatic

Departamentul de Matematics si Informatic

Matricea sistemului care este tridiagonala o puteti implementa

Sistemul l puteti rezolva sau cu functiile built-in ale

Departamentul de Matematics si Informatic

Departamentul de Matematics si Informatic

Departamentul de Matematics si Informatic

Departamentul de Matematics si Informatic

Ordinul de aproximare pentru metoda cu diferente finite este 1 sau

Departamentul de Matematics si Informatic

Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, liniar-contd

Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, neliniar

Modele de Aproximare si Simulare

Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, liniar-contd

Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, neliniar

Cazul 1D, liniar. Exercitii

Terminati cele 3 exercitii ramase din laboratorul anterior.

Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, liniar-contd

Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, neliniar

Se aplica n continuare metoda schemelor cu diferente finite (de

Scheme cu diferente finite. Cazul 1D, liniar-contd