Cercetri

Operaionale

Teoria Grafurilor

Scurt istoric al teoriei grafurilor

Originile teoriei grafurilor se gasesc in rezolvarea unor probleme

de jocuri si amuzamente matematice,care au atras atentia unor
matematicieni de seama cum ar fi: Euler, Hamilton, Cayley,
Sylvester, Birkoff.
Data nasterii teoriei grafului este considerata a fi anul 1736. Cand
matematicianul Leonhard Euler a publicat un articol in care a
clarificat problema celor 7 poduri si a prezentat metode pentru
rezolvarea altor probleme de acelasi tip.
Cu 200 ani mai tarziu aparea la Leipzic prima carte de teorie a
grafurilor al carei autor este matematicianul maghiar Denes Koreg.
In amintirea contributiei lui Euler unele notiuni si tipuri de grafuri
de care acesta s-a ocupat sunt denumite de catre Koreg lant
eulerian ,graf eulerian,etc. Un alt matematician care s-a ocupat de
aceleasi probleme ca si Euler, dar care si-a publicat rezolvarile
cercetarilor sale in anul 1873 a fost Carl Hierholzer.
Alte izvoare ale teoriei grafurilor sunt:studiul retelelor electrice,
problema celor 4 culori, aplicatiile teoriei grafurilor in
chimie(initiate de Cayley), probleme hamiltoniene, grafuri planare.

Grafuri orientate
Se numeste graf orientat o multime ordonata
(A,B) in care A este multimea nodurilor (finita
si nevida), iar B este multimea arcelor.
Gradul unui nod la grafurile orientate
Gradul exterior al unui varf x notat cu d + (x),
reprezinta numarul arcelor care ies din nodul
x,adica nr arcelor de forma (x,y)apartine de B.
Gradul interior al unui varf x notat cu d - (x),
reprezinta numarul arcelor care intra in nodul
x,adica nr arcelor de forma (x,y)apartine de B.
A = {1,2,3,4,5}
B = {(1,2),(2,1),(2,3),(3,1),(5,2)}
Exemplu:
- d(1)=3
- d + (1)=1
- d - (1)=2

Drumuri

Se numeste lant o succesiune de arce u 1 , u 2 ... u k ,

cu proprietatea ca oricare doua arce de pe pozitii
consecutive au un nod comun. Observatie: nu conteaza
ordinea de parcurgere
Se numeste drum o succesiune de noduri x 1 , x 2 ... x k
cu proprietatea ca (x i ,x i+1 ) este arc.
Daca nodurile sunt distincte, drumul se numeste
elementar,in caz contrar este neelementar.
Exemplu:

Lanturi
(1,2),(2,3),(3,4) - Da
(1,2),(5,2),(2,3) Da
(1,2),(2,1),(1,3) Nu
(1,2),(2,3),(1,5),(5,2) - Nu

Drumuri
1,2,3,1,2 - Drum neelementar
1,2,3,4 - Drum elementar
3,1,2,5 - Nu este drum

Circuite

Se numeste circuit intr-un graf

un drum x 1 ,x 2 ... x k cu prop
ca x 1 = x k si arcele (x i ,x
i+1 ) sa fie distincte doua cate
doua.
Un circuit in care toate
nodurile sunt distincte cu
exceptia capetelor se numeste
circuit elementar.
Exemplu:
1,2,3,1 - Circuit elementar
2,3,1,2 - Circuit elementar
1,2,3,1,2,1 - Nu este circuit

Grafuri neorientate
Se numeste graf neorientat o pereche de multimi G = (A,B) in
care A este multimea nodurilor (este finita si nevida) si B
este multimea relatiilor/muchiilor.
B = { (x,y) / x apartine lui A, y apartine lui A }
O muchie a apartine de B este deci o submultime cu elemente
{x,y} de varfuri distincte din A si o vom nota (x,y)-notatie
muchie.Vom spune ca varfurile x si y sunt adiacente in G si
ca ambele sunt incidente cu muchia (x,y).
Varfurile x si y se mai numesc si extremitatile muchiei(x,y).
Daca B1 si B2 sunt 2 muchii care au o extremitate
comuna,ele vor fi numite deasemenea incidente.
A = {1,2,3,4,5}
B = {(1,2),(1,3),(2,3),(2,5)}
Exemplu:
-1 este adiacent cu 2 si 3
-1 si 2 sunt extremitatile (1,2)
- nodul 1 este incident cu (1,2)
- (5,2) si (2,3) sunt incidente
Gradul unui nod x , notat cu d(x),reprezinta numarul muchiilor
care trec prin nodul x (incidente cu nodul x).
Exemplu:
d(1)=2
Nodul care are gradul 1 se numeste nod terminal.
Nodul care are gradul 0 se numeste nod izolat.

Lanturi
Se numeste lant o succesiune de noduri x
1 ... x k , cu proprietatea ca oricare doua
noduri vecine (x i ,x i+1 ) apartin de B.
x 1 , x k sunt extremitatile lantului
Lungimea lantului este egala cu numarul
de muchii care il compun, k-1.
Daca nodurile din lant sunt distincte,
atunci lantul este elementar, in caz
contrar este neelementar.
Exemplu:
1,2,3,1,4 - Lant neelementar (lungime 4)
1,2,3,4 - Lant elementar (lungime 3)
1,2,3,1,2,5 - Lant neelementar (lungime 5)
1,2,3,5 - Nu este lant

Cicluri

Cicluri
Se numeste ciclu intr-un graf
neorientat un lant x1 , x2 ... x k cu
proprietea ca x1 =xk si oricare 2
mchii (x i ,x i+1 ) sunt distincte.
Daca un ciclu are toate nodurile
distincte 2 cate 2 cu exceptia
capetelor, atunci el se numeste
ciclu elementar, in caz contrar
neelementar.
Exemplu:

1,2,3,4,1 - Ciclu elementar

2,3,4,1,2 - Ciclu elementar
1,2,3,4,2,3,1 - Nu este ciclu
1,2,3,4,2,5,1 - Ciclu neelementar

Drumuri minime si maxime

intr-un graf

Fie G=(X,U,f) un graf evaluat .

Intre varfurile xi si xj ale grafului pot exista mai multe
drumuri simple d1,d2,,ds care au valorile v(d1),v(d2),
,v(ds).Multimea valorilor acestor drumuri ,fiind
finita,ea admite o valoare minima si una
maxima.Drumurile simple pentru care se realizeaza
aceste valori minime sau maxime se numesc,respectiv
drum minim(de lungime minima) si drum maxim(de
lungime maxima).
Se numeste distanta intre doua varfuri xi si xj ale grafului G
si se noteaza d(xi,xj) lungimea unui drum minim intre xi
si xj.
In general d(xi,xj) diferitde d(xi,xj)
O problema importanta in aplicatiile practice consta in
determinarea drumurilor de lungime minim sau maxima.
Daca graful G este graf tare conex ,atunci intre oricare doua
varfuri exista un drum ,deci pentru asemenea grafuri vor
exista si drumuri extreme.
Unui graf evaluat G(X,U,f) i se asociaza o matrice numita
matricea ponderata(matricea ponderilor),astfel:
=(aij)n x n unde aij = f(xij),I ,j apartin {1,2,,n } .

Bibliografie:

Sorin Ndban si Andrea andru - Curs-AlgoritmicaGrafurilor Universitatea Aurel Vlaicu Arad - 2007

PROIECTAREA ALGORITMILOR - Adrian Runceanu

Universitatea Constantin Brncui Targu Jiu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Teoria_grafurilor

Teoria Grafurilor
http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/ClujNapoca/grupa3/Cojocariu_Cristina/ site/index.html

Elemente de teorie a grafurilor :

http://89.121.249.92/2010-2011/
Catedre/Informatica/11/graf1.pdf

Algoritmica Grafurilor
http://profs.info.uaic.ro/~croitoru/ag/ag%201314%20allinone.pdf