Sunteți pe pagina 1din 6

Probabilitati 16-18

Camp de probabilitate (Ω, $ (Ω), &)

Evenimente independente: ', ( ∈ $ (Ω)


& (' ∩ ( ) = & (' )& (( )

Exemplu. Se arunca 2 zaruri. Fie ' evenimentul "suma = 6" si


( evenimentul "primul zar = 4". Sunt ', ( independente?

Ω = {(.! , ." )|.! , ." ∈ {1, … 6}}


|Ω| = 36
' = {(1,5), (2,4), (3,3), (4,2), (5,1)}
5
& (' ) =
36
( = {(4, ." )|." ∈ {1, … , 6}}
1
&(() =
6
' ∩ ( = { (4,2)}
1 5
&(' ∩ () = ≠ &(')&(() =
36 216
Evenimentele nu sunt independente.

Notiunea de evenimente independente poate fi generalizata pentru


mai mult de doua evenimente. Astfel , spunem ca evenimentele
'! , … , '# ⊆ Ω sunt independente daca
&:'$! ∩ ⋯ ∩ '$" < = = &( '$# ) , ∀?! , … , ?' ∈ {1, . . , A}
&

Exemplu. Se arunca o moneda de doua ori. Fie ' evenimentul "la


prima aruncare se obtine stema", ( evenimentul "la a doua aruncare
se obtine stema", si B evenimentul "exact in una dintre cele doua
aruncari se obtine stema". Aratati ca ', (, B nu sunt independente,
desi sunt independente doua cate doua.
Observati ca B = ' ⊕ (
Diferenta simetrica ' ⊕ ( = (' ∪ () − (' ∩ () = (' − () ∪ (( − ')

Diferenta simetrica (XOR)


verifica relatiile:
Observati ca B = ' ⊕ (
Diferenta simetrica ' ⊕ ( = (' ∪ () − (' ∩ () = (' − () ∪ (( − ')

Diferenta simetrica (XOR)


verifica relatiile:
'⊕'=∅
'⊕∅='
' ⊕ Ω = '̅
' ⊕ '̅ = Ω
Solutie. Ω = {(0,0), (0,1), (1,0), (1,1)}
' = {(1,0), (1,1)}
( = {(0,1), (1,1)}
B = {(1,0), (0,1)}
1
&(' ∩ () = = &(')&(()
4
1
&(' ∩ B) = = &(')&(B)
4
1
&(( ∩ B) = = &(()&(B)
4
Deci ', (, B sunt independente doua cate doua
(sunt mutual independente), dar
1
&(' ∩ ( ∩ B) = &(∅) = 0 ≠ &(')&(()&(B) =
8
deci ', (, B nu sunt toate trei independente.

Probabilitati conditionate
', (, &(() ≠ 0
& (' ∩ ( )
&('|() =
& (( )

Exemplu. Se considera 3 urne cu urmatoarea compozitie:


urna 1: 2 bile albe, 3 bile negre; urna 2: 4 bile albe, 2 bile negre; urna
3: 3 bile albe, o bila neagra. Se alege o urna la intamplare si din urna
se extrage o bila.
a. Determinati probabilitatea ca bila extrasa sa fie alba.
b. Stiind ca bila extrasa este alba, din care urna are mai mare
probabilitate de a fi extrasa?

Solutie.
Ω = { (., S)|. ∈ {1,2,3}, S ∈ {T, A}}
'$ urna aleasa este urna i, '! ∪ '" ∪ '( = Ω
b. Stiind ca bila extrasa este alba, din care urna are mai mare
probabilitate de a fi extrasa?

Solutie.
Ω = { (., S)|. ∈ {1,2,3}, S ∈ {T, A}}
'$ urna aleasa este urna i, '! ∪ '" ∪ '( = Ω
'$ ∩ '& = ∅, ? ≠ U ('$ )$)!,( partitie (sistem complet de evenimente)
1
& (' $ ) =
3
( bila extrasa este alba
2 4 3
&((|'! ) = , &((|'" ) = , &((|'( ) =
5 6 4
Observati ca in aceasta problema, evenimentele elementare nu sunt
echiprobabile; de exemplu,
2
&({(1, T)}) = &('! ∩ () = &((|'! )&('! ) =
15
3 1 1
&({(1, A)}) = &('! ∩ (\) = &((\|'! )&('! ) = ⋅ =
5 3 5

Aplicam formula probabilitatii totale pentru a calcula probabilitatea ca


bila extrasa sa fie alba:
(
1 2 2 3 109
& (( ) = ^ & (( | ' $ )& (' $ ) = _ + + a =
3 5 3 4 180
$)!
Aplicam formula lui Bayes pentru a calcula probabilitatea conditionata
inversa
4 1
&((|'" )&('" ) 6 ⋅ 3 40
&('" |() = = =
& (( ) 109 109
180

Formula lui BAYES


- pentru doua evenimente ', (
& (( | ' )& (' )
(
& '|( =)
& (( )
- pentru un eveniment ( raportat la unul din evenimentele
'$$ ce fac parte dintr-un un sistem complet de evenimente
('$ )$∈,
&:(c'$$ <&:'$$ <
&('$$ |() =
∑ $ & (( | ' $ )& (' $ )

Exemplu: o maladie afecteaza 1/1000 din populatie. Exista un test


medical pentru depistarea acestei maladii. Daca o persoana testata
$$ $$
&('$$ |() =
∑ $ & (( | ' $ )& (' $ )

Exemplu: o maladie afecteaza 1/1000 din populatie. Exista un test


medical pentru depistarea acestei maladii. Daca o persoana testata
este bolnava, atunci testul iese pozitiv cu o probabilitate de 98%, iar
daca o persoana testata este sanatoasa, atunci testul iese pozitiv cu o
probabilitate de 1%. Care este probabilitatea ca o persoana testata
pozitiv sa fie bolnava?

Solutie. Consideram evenimentele:


' persoana este bolnava
1
& (' ) =
1000
̅
' persoana este sanatoasa
999
&('̅) =
1000
( testul este pozitiv
98
& (( | ' ) =
100
1
&((|'̅) =
100
98 1 1 999 1097
&(() = &((|')&(') + &((|'̅)&('̅) = ⋅ + ⋅ =
100 1000 100 1000 10-
98
&((|')&(') 10- 98 100
( | )
& '( = = 1097 = ≈ = 0,1
&(() 1097 1000
10-

Exemplu: (schema bilei neintoarse) La un examen oral, profesorul


prezinta studentilor A bilete de examen, dintre care h ≤ A sunt
considerate bilete cu subiecte usoare. Care dintre primii doi studenti
care iau un bilet are mai mari sanse de a obtine un bilet usor?

Solutie. Consideram evenimentele:


'
'! primul student trage un bilet usor; &('! ) = #
'" al doilea student trage un bilet usor; atunci
\\\! ) = ' ⋅ '.! + #.' ⋅ ' = '
\\\! )&('
&('" ) = &('" |'! )&('! ) + &('" |'
# #.! # #.! #
Deci sansele de a obtine un bilet usor sunt egale pentru cei doi
studenti.
\\\! ) = ' ⋅ '.! + #.' ⋅ ' = '
\\\! )&('
&('" ) = &('" |'! )&('! ) + &('" |'
# #.! # #.! #
Deci sansele de a obtine un bilet usor sunt egale pentru cei doi
studenti.

Exemplu: Se repeta aruncarea unei monede (care la o aruncare indica


stema cu probabilitatea j), pana la aparitia stemei. Aruncarile sunt
independente. Modelati campul de probabilitate.

Solutie. Sa notam cu 1 aparitia stemei si cu 0 aparitia fetei opuse.


Atunci Ω = {1,01,001,0001, … . , 0 … 01, … . . }, deci Ω este o multime
infinita (numarabila) de rezultate posibile.
Probabilitatea de a obtine stema de-abia la a A-a aruncare este
&(0. . 01) = &(0) … &(0)&(1) = (1 − j)#.! j = k#.! j, A ≥ 1 (unde am
notat k = 1 − j).
Verificam:
1
^ &(0. . 01) = ^ k#.! j = j =1
1−k
# #

Tema: modelati campul de evenimente pentru experimentul urmator: se


arunca moneda (care indica stema cu probabilitate j) pana la aparitia
stemei in doua aruncari consecutive. Determinati probabilitatea ca
aceasta sa se realizeze in A aruncari (indicatie: Ω =
{11, 011, 1011, 0011, … } si &(2) = j" , &(3) = kj" , &(4) = j" (jk + k" ),
etc.).

Variabile aleatoare discrete

(Ω, $(Ω), &)


n: Ω → ℝ functie a.i rs(n) cel mult numarabila
rs(n) = {.! , … , .# }
sau
rs(n) = {.! , … , .# , … . }
"n = .$ " notatie pentru evenimentul {u ∈ Ω|n(u) = .$ }
&(n = .$ ) = j$ ∈ [0,1], ∑$ j$ = 1
.! … .# …
n: xj y
! … j# …
Media unei variabile aleatoare z(n) = ∑$ .$ j$
j! … j# …
Media unei variabile aleatoare z(n) = ∑$ .$ j$

Exemplu: Se arunca doua zaruri. Fie n variabila aleatoare


(v.a.) care indica maximul punctelor obtinute la aruncarea
celor doua zaruri. Sa se determine repartitia lui n.
Solutie.
1 2 3 4 5 6
n: { 1 3 5 7 9 11|
36 36 36 36 36 36
1 3 11 161
z (n ) = 1 ⋅ +2⋅ + … + 6 ⋅ = ≈ 4,47
36 36 36 36

S-ar putea să vă placă și