CURS 1

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITATILOR

Evenimente. Probabilitati
Definitia 1
Experiment/experienta: realizarea unui complex de conditii.
Proba: realizarea practica/efectiva a unui experiment.
Eveniment: rezultat al unui experiment.

Observatia 1
Evenimentele se noteaza: A, B, C,..

Definitia 2 – operatii cu evenimente

In multimea evenimentelor corespunzatoare unei experiente se introduc operatiile logice “sau” ( ∪ ),
“si” ( ⋂ ) , “non” sau “complementar” si relatia “implica” (⊂ ):
 𝐴 ∪ 𝐵 ( “𝐴 sau 𝐵 “): evenimentul care se realizeaza daca si numai daca cel putin unul din cele
doua evenimente se realizeaza;
 𝐴⋂𝐵 ( “𝐴 si 𝐵 “): evenimentul care se realizeaza daca si numai daca ambele evenimente se
realizeaza;
 𝐴𝑐 sau 𝐴̅ ( “𝐴 complementar” sau “non 𝐴 “) : evenimentul care se realizeaza daca si numai daca
evenimentul 𝐴 nu se realizeaza;
 𝐴 ⊂ 𝐵 ( “𝐴 implica 𝐵 “ ): realizarea evenimentului 𝐴 are ca efect realizarea evenimentului 𝐵 .

Observatia 2
Conform definitiei relatiei “⊂ “, se observa urmatoarele:
o 𝐴 ⊂ 𝐴 , oricare ar fi evenimentul 𝐴;
o daca 𝐴 , 𝐵, 𝐶 sunt evenimente astfel incat 𝐴 ⊂ 𝐵 si 𝐵 ⊂ 𝐶 , atunci 𝐴 ⊂ 𝐶.
o daca 𝐴 ⊂ 𝐵 si 𝐵 ⊂ 𝐴 , atunci vom scrie 𝐴 = 𝐵 .

Observatia 3
Putem nota 𝐵 − 𝐴 = 𝐵 ∩ 𝐴𝑐 .

Definitia 3 – evenimentul sigur, evenimentul imposibil, eveniment aleator

Evenimentul sigur Ω : evenimentul care se realizeaza in orice proba.
Evenimentul imposibil Φ : evenimentul care nu se realizeaza in nicio proba.
Eveniment aleator: eveniment care poate sa se produca sau nu intr-o proba.

Definitia 4 – evenimente incompatibile

Evenimentele 𝐴 , 𝐵 sunt incompatibile daca si numai daca acestea nu se pot realiza simultan (adica
𝐴∩B=Φ)

Definitia 5
Un eveniment 𝐴 se numeste eveniment elementar ⟺ din 𝐵 ⊂ 𝐴 rezulta 𝐵 = Φ sau 𝐵 = 𝐴 .
Exemplul 1 - aruncarea zarului
La o aruncare a zarului apare fata cu 𝑖 puncte, 𝑖 ∈ ̅̅̅̅
1,6 . Notam cu 𝜔𝑖 evenimentul aparitiei fetei cu 𝑖
puncte. Astfel, evenimentele elementare sunt 𝜔1 , 𝜔2 , … , 𝜔6 .
Evenimentul sigur este Ω = {𝜔1 , 𝜔2 , … , 𝜔6 } .
Orice element al multimii partilor lui Ω este eveniment aleator (de exemplu, evenimentul aparitiei fetei
cu 1 punct sau a celei cu 2 puncte - {𝜔1 , 𝜔2 } din multimea partilor lui Ω , ℘(Ω) – este eveniment
aleator).
Evenimentul imposibil este Φ = Ω𝑐 .

Observatia 4 – proprietati ale operatiilor cu evenimente

Φ = Ω𝑐 ; (𝐴𝑐 )𝑐 = 𝐴 ;
𝐴 ∪ Φ = 𝐴 ; 𝐴 ∩ Φ = Φ; 𝐴 ∩ 𝐴𝑐 = Φ; 𝐴 ∪ 𝐴𝑐 = Ω; 𝐴 ⊂ Ω;
𝐴 ∪ 𝐵 = 𝐵 ∪ 𝐴; 𝐴 ∩ 𝐵 = 𝐵 ∩ 𝐴
(𝐴 ∪ 𝐵) ∪ 𝐶 = 𝐴 ∪ (𝐵 ∪ 𝐶); (𝐴 ∩ 𝐵) ∩ 𝐶 = 𝐴 ∩ (𝐵 ∩ 𝐶)
𝐴 ∩ (𝐵 ∪ 𝐶) = (𝐴 ∩ 𝐵) ∪ (𝐴 ∩ 𝐶); 𝐴 ∪ (𝐵 ∩ 𝐶) = (𝐴 ∪ 𝐵) ∩ (𝐴 ∪ 𝐶)
(𝐴 ∪ 𝐴𝑐 ) ∩ B = B ; (𝐴 ∩ 𝐴𝑐 ) ∪ B = B
(𝐴 ∩ 𝐵) ∪ 𝐵 = 𝐵 ; (𝐴 ∪ 𝐵) ∩ 𝐵 = 𝐵

Definitia 6
Fie (𝐴𝑛 )𝑛 un sir de evenimente. Atunci:
a) ⋃∞ ∗
𝑛=1 𝐴𝑛 = 𝐵 este evenimentul care satisface: 𝐴𝑛 ⊂ 𝐵 , ∀𝑛 ∈ ℕ ;
din 𝐴𝑛 ⊂ 𝐵′ , ∀𝑛 ∈ ℕ∗ ⇒ 𝐵 ⊂ 𝐵′

b) ⋂∞ ∗
𝑛=1 𝐴𝑛 = 𝐶 este evenimentul care satisface: 𝐶 ⊂ 𝐴𝑛 , ∀𝑛 ∈ ℕ ;
din 𝐶′ ⊂ 𝐴𝑛 , ∀𝑛 ∈ ℕ∗ ⇒ 𝐶′ ⊂ 𝐶

Observatia 5
Consideram o experienta care conduce la evenimentele elementare {𝜔1 , 𝜔2 , … , 𝜔𝑛 }.
Atunci evenimentul sigur este dat de Ω = {𝜔1 , 𝜔2 , … , 𝜔𝑛 }.
Notam ℘(Ω) multimea partilor lui Ω (se stie ca ℘(Ω) are 2𝑛 elemente).
Orice element din ℘(Ω) este eveniment aleator.
Astfel, pentru orice 𝐴, 𝐵, 𝐶 ∈ ℘(Ω) avem:
 𝐴 ∪ 𝐵 = {𝜔 ∈ Ω | 𝜔 ∈ 𝐴 sau 𝜔 ∈ 𝐵}
 𝐴 ∩ 𝐵 = {𝜔 ∈ Ω | 𝜔 ∈ 𝐴 si 𝜔 ∈ 𝐵}
 𝐴𝑐 = {𝜔 ∈ Ω | 𝜔 ∉ 𝐴 }
 𝐴 ⊂ 𝐵 ⟺ din 𝜔 ∈ 𝐴 rezulta 𝜔 ∈ 𝐵

Definitia 7 – caz favorabil, cazuri egal posibile

Consideram un experiment caruia ii corespunde evenimentul sigur Ω = {𝜔1 , 𝜔2 , … , 𝜔𝑛 }. Fie ℘(Ω)
multimea partilor lui Ω , 𝐴 un eveniment aleator din ℘(Ω) si 𝜔𝑖 ∈ Ω.
Atunci 𝜔𝑖 este caz favorabil lui 𝐴 ⟺ 𝜔𝑖 ∈ 𝐴
Presupunem ca rezultatele 𝜔1 , 𝜔2 , … , 𝜔𝑛 sunt “egal posibile” in sensul ca au aceeasi sansa de realizare
in cadrul unei probe; astfel, numarul cazurilor egal posibile este dat de numarul de elemente al lui Ω .

Definitia 8 - definitia clasica a probabilitatii

Fie evenimentul sigur Ω = {𝜔1 , 𝜔2 , … , 𝜔𝑛 } , ℘(Ω) multimea partilor lui Ω , 𝐴 ∈ ℘(Ω) ( 𝐴 eveniment
aleator) . Atunci probabilitatea evenimentului A este definita prin:
 nr. cazurilor favorabile
𝑃(𝐴) =
nr. cazurilor egal posibile
Se observa ca oricarui eveniment din ℘(𝛺) i se poate asocial numarul real dat de definitia anterioara,
adica 𝑃: ℘(𝛺) → ℝ .

Exemplul 2 - aruncarea zarului (continuare)

Consideram experienta “aruncarea zarului”. Care este probabilitatea de a obtine: a) 1 punct, b) 1 punct
sau 2 puncte; c) 7 puncte; d) un numar de puncte din multimea {1, 2, … , 6} .

Propozitia 1
𝑛𝑟. 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑎𝑣𝑜𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒
Fie 𝑃: ℘(Ω) ⟶ ℝ , unde 𝑃(𝐴) = 𝑛𝑟. 𝑐𝑎𝑧𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑒𝑔𝑎𝑙 𝑝𝑜𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑒
, 𝐴 ∈ ℘(Ω). Atunci:
i) 𝑃(𝐴) ≥ 0 , ∀𝐴 ∈ ℘(Ω)
ii) 𝑃(Ω) = 1
iii) Daca 𝐴, 𝐵 ∈ ℘(Ω) si 𝐴 ∩ B = Φ ⟹ 𝑃(𝐴 ∪ 𝐵) = 𝑃(𝐴) + 𝑃(𝐵)

Observatia 6
 𝑃(𝐴) ∈ [0,1] , ∀𝐴 ∈ ℘(Ω)
 𝑃(Φ) = 0
 Daca 𝐴, 𝐵 ∈ ℘(Ω) si B ⊂ A, atunci 𝑃(𝐴 − 𝐵) = 𝑃(𝐴) − 𝑃(𝐵)
 𝑃(𝐴𝑐 ) = 1 − 𝑃(𝐴) , ∀𝐴 ∈ ℘(Ω)
 Daca 𝐴, 𝐵 ∈ ℘(Ω) , atunci 𝑃(𝐴 ∪ 𝐵) = 𝑃(𝐴) + 𝑃(𝐵) − 𝑃(𝐴 ∩ 𝐵)

Definitia 9 - corp
Fie Ω evenimentul sigur, ℘(Ω) multimea partilor sale si 𝐾 ⊂ ℘(Ω) , 𝐾 nevida. Atunci 𝐾 se numeste
corp daca urmatoarele conditii sunt indeplinite:
𝐴 ∈ 𝐾 ⇒ 𝐴𝑐 ∈ 𝐾
𝐴, 𝐵 ∈ 𝐾 ⇒ 𝐴 ∪ 𝐵 ∈ 𝐾

Exemplul 3 - exemple de corpuri:

o 𝐾 = {Φ , Ω}
o 𝐾 = {Φ , Ω , A , 𝐴𝑐 } (unde 𝐴 ∈ ℘(Ω) )
o 𝐾 = ℘(Ω)

Propozitia 2 - proprietatile corpului

Fie 𝐾 un corp, 𝐾 ⊂ ℘(Ω). Atunci:
i) Ω , Φ ∈ 𝐾;
ii) 𝐴, 𝐵 ∈ 𝐾 ⇒ 𝐴 ∩ 𝐵 ∈ 𝐾
iii) 𝐴, 𝐵 ∈ 𝐾 ⇒ 𝐴 − 𝐵 ∈ 𝐾
iv) 𝐴1 , 𝐴2 , … , 𝐴𝑛 ∈ 𝐾 ⇒ ⋃𝑛𝑖=1 𝐴𝑖 ∈ 𝐾 , ⋂𝑛𝑖=1 𝐴𝑖 ∈ 𝐾

Definitia 10 – camp de evenimente

Fie Ω evenimentul sigur si 𝐾 un corp, 𝐾 ⊂ ℘(Ω). Atunci {Ω , K} se numeste camp de evenimente.
Definitia 11 – corp borelian sau 𝝈-corp
Fie Ω evenimentul sigur, ℘(Ω) multimea partilor sale si 𝐾 ⊂ ℘(Ω) , 𝐾 nevida. Atunci 𝐾 se numeste
corp borelian sau 𝜎-corp daca urmatoarele conditii sunt indeplinite:
𝐴 ∈ 𝐾 ⇒ 𝐴𝑐 ∈ 𝐾
𝐴𝑛 ∈ 𝐾 , ∀𝑛 ∈ ℕ∗ ⇒ ⋃∞ 𝑛=1 𝐴𝑛 ∈ 𝐾

Propozitia 3
Orice corp borelian este corp.

Propozitia 4
Fie 𝐾 un corp borelian si (𝐴𝑛 )𝑛∈ℕ∗ un sir de evenimente din 𝐾. Atunci:
i) ⋂∞𝑛=1 𝐴𝑛 ∈ 𝐾
ii) lim sup𝑛→∞ 𝐴𝑛 = ⋂∞ ∞
𝑛=1 ⋃𝑚=𝑛 𝐴𝑚 ∈ 𝐾
∞ ∞
iii) lim inf𝑛→∞ 𝐴𝑛 = ⋃𝑛=1 ⋂𝑚=𝑛 𝐴𝑚 ∈ 𝐾

Definitia 12 – camp borelian de evenimente

Fie Ω evenimentul sigur si 𝐾 un corp borelian, 𝐾 ⊂ ℘(Ω). Atunci {Ω , K} se numeste camp borelian de
evenimente.

Definitia 13 - definitia axiomatica a probabilitatii

Fie {Ω , K} camp (borelian) de evenimente. Atunci 𝑃: 𝐾 ⟶ ℝ se numeste probabilitate finit aditiva ⟺
i) 𝑃(𝐴) ≥ 0 , ∀𝐴 ∈ 𝐾
ii) 𝑃(Ω) = 1
iii) Daca 𝐴, 𝐵 ∈ 𝐾 si 𝐴 ∩ B = Φ , atunci 𝑃(𝐴 ∪ 𝐵) = 𝑃(𝐴) + 𝑃(𝐵)

Propozitia 5 - proprietatile probabilitatii finit aditive

Fie 𝑃: 𝐾 ⟶ ℝ probabilitate finit aditiva. Atunci:
i) 𝑃(Φ) = 0 ;
ii) daca 𝐴, 𝐵 ∈ 𝐾 si B ⊂ A, atunci 𝑃(𝐴 − 𝐵) = 𝑃(𝐴) − 𝑃(𝐵);
iii) 𝑃(𝐴) ∈ [0,1], ∀𝐴 ∈ 𝐾;
iv) daca 𝐴, 𝐵 ∈ 𝐾 si B ⊂ A, atunci 𝑃(𝐴) ≥ 𝑃(𝐵);
v) pentru ∀𝐴 ∈ 𝐾, 𝑃(𝐴) + 𝑃(𝐴𝑐 ) = 1 .

Propozitia 6
Fie 𝑃: 𝐾 ⟶ ℝ probabilitate finit aditiva si 𝐴𝑘 ∈ 𝐾, ∀𝑘 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛 . Atunci:
i) 𝑃(⋃𝑛𝑘=1 𝐴𝑘 ) = ∑𝑛𝑘=1 𝑃(𝐴𝑘 ) daca evenimentele sunt mutual incompatibile (i.e. 𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 = Φ,
∀𝑖, 𝑗 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛 , 𝑖 ≠ 𝑗
ii) 𝑃(⋃𝑛𝑘=1 𝐴𝑘 ) ≤ ∑𝑛𝑘=1 𝑃(𝐴𝑘 )

Definitia 14 – camp de probabilitate

Un camp de evenimente {Ω , K} pe care s-a definit o probabilitate finit aditiva 𝑃 se numeste camp de
probabilitate si se noteaza {Ω , K , P} .

Definitia 15 – probabilitate 𝝈 – aditiva / numarabil aditiva

Fie {Ω , K} camp borelian de evenimente. Atunci 𝑃: 𝐾 ⟶ ℝ se numeste probabilitate 𝜎 −aditiva /
numarabil aditiva ⟺
 i) 𝑃(𝐴) ≥ 0 , ∀𝐴 ∈ 𝐾
ii) 𝑃(Ω) = 1
iii) Daca (𝐴𝑛 )𝑛∈ℕ∗ este un sir de evenimente din 𝐾 , mutual incompatibile , atunci
𝑃(⋃∞ ∞
𝑛=1 𝐴𝑛 ) = ∑𝑛=1 𝑃(𝐴𝑛 )

Definitia 16 – camp borelian de probabilitate

Un camp borelian de evenimente {Ω , K} pe care s-a definit o probabilitate 𝑃 𝜎 −aditiva se numeste
camp borelian de probabilitate; se noteaza {Ω , K , P}.

Observatia 7
 Daca 𝑃 este probabilitate 𝜎 −aditiva ⟹ P este aditiva (toate proprietatile probabilitatii aditive
sunt valabile si in cazul probabilitatii 𝜎 −aditive )
 Daca 𝑃 este probabilitate 𝜎 −aditiva si (𝐴𝑛 )𝑛 un sir de evenimente astfel incat 𝐴1 ⊂ 𝐴2 ⊂ ⋯ ⊂
𝐴𝑛 ⊂ ⋯ (i.e sir ascendent de evenimente), atunci 𝑃(⋃∞ 𝑛=1 𝐴𝑛 ) = lim𝑛→∞ 𝑃(𝐴𝑛 )
 Daca 𝑃 este probabilitate 𝜎 −aditiva si (𝐴𝑛 )𝑛 un sir de evenimente astfel incat 𝐴1 ⊃ 𝐴2 ⊃ ⋯ ⊃
𝐴𝑛 ⊃ ⋯ (i.e. sir descendent de evenimente), atunci 𝑃(⋂∞ 𝑛=1 𝐴𝑛 ) = lim𝑛→∞ 𝑃(𝐴𝑛 )

Observatia 8
Fie 𝑃 o probabilitate finit aditiva.
 Daca oricare ar fi (𝐴𝑛 )𝑛 un sir ascendent de evenimente ( 𝐴1 ⊂ 𝐴2 ⊂ ⋯ ⊂ 𝐴𝑛 ⊂ ⋯ ) avem
𝑃(lim𝑛⟶∞ 𝐴𝑛 ) = lim𝑛→∞ 𝑃(𝐴𝑛 ) , atunci 𝑃 este 𝜎 −aditiva.
 Daca oricare ar fi (𝐴𝑛 )𝑛 un sir descendent de evenimente ( 𝐴1 ⊃ 𝐴2 ⊃ ⋯ ⊃ 𝐴𝑛 ⊃ ⋯ ) avem
𝑃(lim𝑛⟶∞ 𝐴𝑛 ) = lim𝑛→∞ 𝑃(𝐴𝑛 ) , atunci 𝑃 este 𝜎 −aditiva.

Teorema 1 - inegalitatea lui Boole

Fie (𝐴𝑖 )𝑖∈𝐼 o familie cel mult numarabila (i.e. 𝐼 finita sau numarabila) de evenimente din 𝐾. Atunci
𝑃(⋂𝑖∈𝐼 𝐴𝑖 ) ≥ 1 − ∑𝑖∈𝐼 𝑃(𝐴𝑐𝑖 ).

Propozitia 7 – consecinta a inegalitatii lui Boole

𝑛 𝑛
Fie (𝐴𝑖 )𝑖∈1,𝑛
̅̅̅̅̅ o familie de evenimente din 𝐾. Atunci 𝑃(⋂𝑖=1 𝐴𝑖 ) ≥ ∑𝑖=1 𝑃(𝐴𝑖 ) − (𝑛 − 1) .

Teorema 2 - formula lui Poincare

Fie (𝐴𝑖 )𝑖∈1,𝑛
̅̅̅̅̅ evenimente din 𝐾. Atunci:
𝑛 𝑛 𝑛 𝑛

𝑃 (⋃ 𝐴𝑖 ) = ∑ 𝑃(𝐴𝑖 ) − ∑ 𝑃(𝐴𝑖 ∩ 𝐴𝑗 ) + ⋯ + (−1)𝑛−1 ∙ 𝑃 (⋂ 𝐴𝑖 )

𝑖=1 𝑖=1 𝑖,𝑗=1 𝑖=1
𝑖<𝑗

Observatia 9
Daca evenimentele (𝐴𝑖 )𝑖∈1,𝑛
̅̅̅̅̅ sunt mutual incompatibile, formula lui Poincare devine
𝑛 𝑛
) ∑
𝑃(⋃𝑖=1 𝐴𝑖 = 𝑖=1 𝑃(𝐴𝑖 . )