Bazele Cercetărilor Operaționale

Capitolul 1: Teoria Grafurilor. Optimizări în rețele de transport și distribuție

Seminar 1

Profesor seminar:
Dr. Ionuț Nica
Agendă

1. Ce sunt cercetările operaționale?

2. Exemple de probleme în Cercetări Operaționale.

3. Modelarea unor contexte economice utilizând conceptul de „graf”.

4. Determinarea arborelui maximal de cost minim – Algoritmul Kruskal.

1. Ce sunt cercetările operaționale?

Terminologie:

Cercetare: utilizarea tehnicilor de cercetare sistematică pentru luarea deciziilor unui program astfel încât să se
obțină un rezultat dorit, specific.
Operațiuni: Set de activități – pentru un outcome dorit.

Definiții:

 Este definită succint ca disciplină a optimizării deciziilor cu ajutorul modelării matematice.

 Cercetarea operațională se preocupă de a decide științific cum să proiecteze și să funcționeze cel mai bine
sistemele “man-machine”, de obicei în condiții care necesită alocarea de resurse limitate.

Tratează aspecte precum:

- Constrângeri de resurse
- Atribuirea și maximizarea valorilor și evaluarea alternativelor într-un mediu incer, dinamic.

Scopul cercetării operaționale este acela de a oferi soluții optime sau aproape optime la
problemele pe care le întâlnim în viața de zi cu zi.
2. Exemple de probleme rezolvate cu ajutorul cercetărilor
operaționale
1. Identificarea celei mai scurte rute între două orașe dintr-o rețea existentă de drumuri;

2. Determinarea unui calendar/planificări pentru activitățile unui proiect (ex. Construcții);

3. Planificarea echipajului companiei aeriene;

4. Planificarea și organizarea producției;

5. Rețele de telecomunicații (schema rețelei);

6. Problema dietei;

7. Selectarea portofoliului;

8. Problema comis-voiajorului;

9. Selecția media.
3. Teoria Grafurilor
Un graf este o pereche ordonată de mulțimi formtă din:
 O mulțime nevidă și finită de elemente numite noduri sau vârfuri, împreună cu
 O mulțime formată din muchii (în cazul grafurilor neorientate) sau arce (în cazul grafurilor orientate)
cu proprietatea că fiecare are două vârfuri și asociate mulțimii , unde (nu neapărat diferite) denumite
vărfuri/puncte de sfârșit/capătul muchiei.

Fig.1 Graf neorientat Fig.2,3 Grafuri orientate

3. Teoria Grafurilor
Graf simplu – este un graf care nu are bucle și oricare 2 noduri sunt extremități pentru cel mult o muchie.

Buclă: muchie cu o singură

extremitate:
Fig.4 Graf simplu

Fig.5 Graf care nu este simplu

Graful poate fi: a) Orientat – toate rutele sunt orientate

b) Parțial Orientat – doar o parte din rute sunt orientate
c) Neorientat – nu există muchii orientate în acel graf (arce!)
Graful finit: vârfurile și muchiile sale sunt în număr finit.
3. Teoria Grafurilor
Drum: Un drum în graful este o succesiune de vârfuri a.î. pentru 2 vârfuri consecutive și arcul . Un
drum care nu conține de mai multe ori același vârf se numește drum elementar.
Un drum se numește simplu atunci când în el nu se repetă arce.
Lanț: O succesiune de noduri cu proprietatea că sunt muchii în . (nu are importanță orientarea arcelor)

Un lanț se numește simplu dacă nu trece de două ori prin același

nod.
Lungimea lanțului este dat de numărul de muchii corespondente.
- lanț elementar, nu este drum! (graf neorientat);
- drum elementar (graf orientat);
- drum simplu, neelementar.

Ciclu: este un lanț ale cărui extremități coincid.

Fig.6 Exemplificare lanț/drum

 3. Teoria Grafurilor
Graf conex: 2 noduri ale sale sunt extremitățile unui lanț

Fie graful , – componente conexe ale grafului G. Ce

puteți spune despre graful ? (este conex sau nu?)

R: Graful nu este conex! În schimb, graful G4 este

conex.

Fig.7 Graful G

Teorema lui König: un graf este bipartit dacă și numai dacă nu conține cicluri
de lungime impară.

Fig.8 Graful G4

Fig.9 Exemplu de graf bipartit

 4. Algoritmul Kruskal

Fie graf conex cu – nr. de vârfuri și muchii valorizate, .

Etapa de INIȚIALIZARE:
Din mulțimea muchiilor , se alege o muchie cu valoarea cea mai mică. Dacă mai multe muchii cu aceiași
valoare se alege una dintre acestea.
Fie ;
Inițial
Etapa ITERATIVĂ:
Se alege o nouă muchie cu valoarea cea mai mică, , muchii care nu formează ciclu cu muchiile deja alese. Se
adaugă această muchie la mulțimea muchiilor alese.

Etapa iterativă se oprește atunci când sunt alese muchii.

- arbore de acoperire de valoare minimă.
 În cazul în care mai multe muchii de valori egale, arborele de valoare minimă nu este, în general, unic.
 Algoritmul Kruskal poate fi utilizat pentru determinarea arborilor de valoare maximă, prin înlocuirea în
algoritm “se alege muchia cu valoarea cea mai mică” cu “se alege muchia cu valoarea cea mai mare”