Teoria grafurilor

Varianta 1

1. Definiţi noţiunile de graf, graf vid, graf complet şi graf bipartit.

 Un graf este o pereche ordonată G = (V, E), unde V este mulțimea de noduri sau vârfuri, iar E este
mulțimea de muchii care leagă aceste noduri

 Un graf vid este un graf fără noduri sau muchii.

 Un graf complet este un graf în care oricare două noduri distincte sunt conectate prin exact o
muchie.
 Un graf bipartit este un graf în care mulțimea de noduri poate fi împărțită în două submulțimi,
astfel încât niciun vârf dintr-o submulțime nu este conectat direct la alt nod din aceeași
submulțime.

2. Ce numim mulţime stabilă interior într-un graf?

Definiţi tipurile de mulţimi stabile interior (maximală, maximă). Exemple.
 O mulțime stabilă interior într-un graf este o submulțime de noduri astfel încât niciunul dintre
nodurile din mulțime nu este direct conectat prin muchii cu alt nod din aceeași mulțime. În alte
cuvinte, nu există muchii care să lege două noduri din aceeași mulțime stabilă interior.

Există două tipuri de mulțimi stabile interior:

 Mulțimea stabilă interior maximală este o mulțime stabilă interior care nu poate fi extinsă
adăugând niciun alt nod în mulțime, adică orice nod adăugat la mulțimea stabilă interior
maximală ar duce la încălcarea proprietății de stabilitate interioară.
 Mulțimea stabilă interior minimă este o mulțime stabilă interior care nu poate fi redusă
eliminând niciun nod din mulțime, adică orice nod eliminat din mulțimea stabilă interior minimă
ar duce la pierderea proprietății de stabilitate interioară.
3. Definiţi noţiunea de arbore parţial al unui graf. Exemple.
 Un arbore parțial al unui graf este un subgraf al grafului original care este un arbore, adică este
un graf conex și fără cicluri. Acesta este format dintr-un set de noduri și o submulțime a muchiilor
care leagă aceste noduri, astfel încât graful parțial respectă proprietățile unui arbore.

4. Definiţi definiţia razei grafului. Construiţi un graf G cu 6 vârfuri şi r(G)=2.

 Raza unui graf este definită ca fiind numărul minim de noduri care trebuie eliminate din graf
astfel încât graful rezultat să devină un graf disjunct (adică să fie format din componente conexe
izolate).


5. Definiţi matricea de adiacenţă a unui graf cu n vârfuri, care sunt proprietăţile ei? Exemple.
 Matricea de adiacenţă a grafului G este matricea binară A=A(G) de dimensiunea nn, a cărei
elemente se definesc: 1 – daca varfurile xi si xj sunt adiacente in caz contrar 0
 Proprietăţile matricii de adiacenţă:
 pătratică, binară;
 simetrică în raport cu diagonala principală;
 suma elementelor din linie (coloană) este gradul vârfului asociat liniei (coloanei);
 numărul de 1 în matrice este egal cu dublul număr de muchii ale lui G.


6. Demonstraţi că pentru orice graf G este adevărată inegalitatea k(G) < X(G) < 8(G), unde k(G) şi 4G) sunt
numere de conexitate în raport cu vârfurile şi, respectiv, muchiile grafului, iar 8(G) este gradul minim al
vârfurilor sale.

7. De demonstrat că pentru orice graf arbitrar cu n vârfuri, m muchii şi k componente conexe este adevărată
inegalitatea k + m > n.

 Pentru a demonstra această inegalitate, putem folosi principiul lui Euler, care afirmă că într-un
graf conex, numărul de muchii este egal cu diferența dintre numărul de vârfuri și numărul de
componente conexe, adică m = n - k.

Înlocuind m cu n - k în inegalitatea dată, obținem: k + (n - k) > n Simplificând, obținem: n > n

Aceasta este o afirmație evidentă și adevărată pentru orice graf cu n vârfuri, deci inegalitatea k +
m > n este adevărată pentru orice graf cu n vârfuri, m muchii și k componente conexe.

8. Fie în graful G orice ciclu elementar are lungime pară. De demonstrat că G este graf bipartit.

1. Pentru a demonstra că un graf G este bipartit, trebuie să arătăm că putem colora nodurile grafului cu
două culori astfel încât nodurile adiacente să aibă culori diferite.

Fie G un graf cu n noduri și fii x un nod arbitrar din G. Fie U mulțimea nodurilor care se află la
distanță impară de la x și V mulțimea nodurilor care se află la distanță pară de la x.

Deoarece orice ciclu elementar în G are lungime pară, toate nodurile din U se află la distanță impară
față de toate nodurile din V, iar toate nodurile din V se află la distanță pară față de toate nodurile din
U.

Putem colora nodurile din U cu o culoare și nodurile din V cu o altă culoare, astfel încât nodurile
adiacente să aibă culori diferite. Prin urmare, G este bipartit.

Demonstrația poate fi completată prin inducție matematică pentru a arăta că orice subgraf al lui G este
bipartit.

2. Pentru a demonstra că orice graf G în care toate ciclurile elementare au lungime pară este bipartit,
putem folosi o tehnică numită "colorare alternativă". Ideea este să împărțim vârfurile grafului în două
seturi disjuncte, astfel încât toate muchiile să lege un vârf dintr-un set cu un vârf din celălalt set. Pentru
a face acest lucru, vom utiliza două culori diferite, de exemplu roșu și albastru.

Pentru a aplica această tehnică, vom începe prin a alege oricare vârf al grafului și îl vom colora cu o
culoare, să spunem roșu. Vom continua prin a colora toți vecinii acestui vârf cu cealaltă culoare, adică
albastru. Apoi, vom colora toți vecinii vârfurilor albastre cu roșu, și tot așa, continuând să alterăm
culorile pentru fiecare nivel înainte de a trece la nivelul următor.

Deoarece toate ciclurile elementare din graful G au lungime pară, vom ajunge la un punct în care
fiecare vârf dintr-un ciclu elementar va fi colorat cu o altă culoare. Prin urmare, două vârfuri care sunt
conectate printr-un ciclu elementar vor fi colorate cu culori diferite. Acest lucru înseamnă că nu există
nicio muchie care să lege două vârfuri de aceeași culoare, ceea ce ar însemna că G este bipartit.

Prin urmare, putem concluziona că orice graf G în care toate ciclurile elementare au lungime pară este
bipartit.