ANALIZA SPATIALA ASISTATA DE SIG

Curs 1 01-03-2012 SIG- opereaz cu 2 mari categorii de date a) SPATIALE- reprezentrile digitale ale harilor respectiv elementele care descriu localizarea obiectelor spaiale. b) DATE ATRIBUT- date alfa-numeric, organizate sub forma de tabele pe linii si pe coloane asociate cu datele spaiale care descriu caracteristicile structurale. Datele spaiale sunt stocate si reprezentate prin 2 sisteme: - Sistemul RASTEL - Sistemul VECTOR DATELE RASTER Prin teledetecie, aerofotogrammetrie, scanare si prin modelarea matematica a DTM (modele digitale ale terenului) a datelor pedologice, climatice, hidrologice. Reprezentrile Raster sunt o matrice, de regula bidimensionala de puncte, fiecare punct avnd o singura valoare de tip numeric.

Curs 2 09-03-2012 DATE VECTORIALE Reprezentarea vectoriala ale obiectelor si fenomenelor geografice se bazeaz pe primitive grafice. Primitiva grafica este cel mai mic element reprezentabil grafic, utilizate la crearea si stocarea unei imagini vectoriale si recunoscut ca atare de sistemul vectorial se bazeaz pe grafica primitiva. Concluzie (ocupa mai puin spaiu dect raster se poate face analiza) Punct Arcul (sau linia ce unete punctele) Nodul (punct care marcheaz capetele unui arc sau care se afla la contactul dintre arce) Poligonul (aria delimitata de arce) Corpul (volum, determinat de suprafaa)

1. 2. 3. 4. 5.

1. Punctul este unitatea elementara in geometrie sau in captarea fotogrammetrica, nu are dimensiune si este caracterizat de coordonatele absolute ale plasri sale in plan/spaiu (X, Y, Z) si de specificaia ca este vorba de punct (prin care este cunoscut ca atare de mediul GIS). 2. Arcul este un lan de jonciune (legturi) intre o succesiune de puncte. - Este vorba de o entitate dubla, ele fiind formate din una sau mai multe jonciuni, care reunesc 2 sau mai multe puncte. - De cele mai multe ori jonciunea este o dreapta, astfel un arc este in general, o linie frnta care unete direct doua puncte ale parcursului. - Ca si tipuri principale de arce menionam: o Segmentul de dreapta se definete pe baza coordonatelor punctelor extreme o Arcul de cerc, care necesita att coordonatele centrului si raza, cat si punctele de capete (sau din capt - unghiul cuprins si sensul de construire) o Curba (spline) necesita coordonatele punctelor de inflexiune (tangenta si anumite condiionri) o Poli-linia succesiune de linii (si eventual arce) concatenate (adiacente) 3. Nodul - este definit ca o extremitate de arc si nu trebuie confundat cu punctul. - Un arc este obligatoriu mrginit de un nod de origine si nod destinaie. - Nodurile indica sensul de parcurgere al arcului. Astfel definit, fiecare nod este un sfrit al unui grafic.
1

ANALIZA SPATIALA ASISTATA DE SIG

4. Poligonul este delimitat de un parcurs de arce, ce sunt corectate de noduri definite intr-un graf planar. - Unui poligon ii este ataat in mod obligatoriu un nod izolat numit centroid. Acest nod privilegiat permite construirea suprafeei in jurului lui, pana la limitele formate de arcele ntlnite. 5. Volumul ca si primitiv grafic, sunt tratate mai puin de produse soft. Exista totui anumite pachete de programe ce ofer posibilitatea de a lua in considerare, de a calcula si de a reprezenta prisme sau volume simple, ele aproximeaz cu o precizie suficienta volumele de pe hari reprezentate in (3D). A.1. Modele topologice Este o ramura a matematicii care studiaz proprietile mulimilor de puncte invariante fata de o transformare topologica. Mai simplu topologia exprima relaia spaiala dintre primitivele grafice, ex. topologie unui arc include definirea nodului de origine si a nodului de destinaie (in cazul modului topologic de redea) si respectiv a poligonului din stnga si dreapta (in cazul modelului topologic de suprafaa) este vorba de o localizare fr coordonate. Existenta relaiilor topologice permite o analiza geografica mai eficienta, cum ar fi modelarea scurgerii lichidelor pe reelele de apa/canal, combinarea poligoanelor (suprafeelor) cu caracteristici similare.

Curs 3 15-03-2012 TIPURI DE MODELE TOPOLOGICE A.2.1. Modele topologice de reea Aduga modelului spagheti entitatea numita nod. Un arc are obligatoriu un nod origine si un nod destinaie. - Pe traseul unui arc pot exista mai multe noduri acestea nsa aparin numai la un singur arc (atunci cnd avem intersecii de arce si graful este planar). Se utilizeaz cu precdere in hrile ce prezint distribuii intr-o reea (osele, cai ferate, canalizare, etc.) A.2.2. Modelul topologie de suprafaa - este cel mai complet. El aduga modelului topologic de reea poligoanele delimitate la stnga si la dreapta fiecrui arc. In plus suprafaa este construita obligatoriu in jurul unui nod izolat care nu aparine parcursului arcelor. Modelul topologie de suprafaa formeaz o acoperire, adic reuniunea tuturor suprafeelor este egala cu suprafaa totala a harii, de unde si noiunea de coverage. Modele bidimensionale. A.1. Modelul spagheti - memoreaz detaliile spaiale ca perechi de coordonate (puncte sau obiecte punctuale) sau ca un side de perechi de coordonate (linii sau obiecte liniare). - este un model simplu de gestiune a geometriei obiectelor care folosete 2 primitive: punctul si arcul. Poligonul este un rezultat al nchiderii unui arc, fiind recunoscut ca un sir de coordonate ale unui contur (al unui obiect areal). Deficiente ale modelului: mulimile de iruri de coordonate sunt stocate fr structura deosebita ( nu permit operarea cu relaii topologice), frontiera comuna la doua poligoane este memorata de doua ori (pot apare linii dublate). In general fiierele DXF (sisteme CAD) sunt de tip spagheti. Ele pot fi citite si afiate de produsele GIS, dar nu si prelucrate. Pentru a putea fi prelucrate acestea trebuie supuse unor operaii (conversii), rezultatul fiind un fiier propriu al produsului GIS respectiv.

ANALIZA SPATIALA ASISTATA DE SIG

ANALIZA SPATIALA PE BAZA MODELULUI NUMERIC ALTIMETRIC AL TERENULUI (MNAT) Modelul digital altimetric (MDA/DEM) - Sau modelul digital al terenului (MDT) este o reprezentare digitale (numerica) a variaiei continue a reliefului in spaiu. Modelarea numerica altimetrica a terenului presupune aproximarea unei poriuni din suprafaa topografica cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul si a unui model matematic adecvat pe baza coordonatelor (X, Y, Z) punctelor cunoscute de pe aceasta, astfel nct prin interpolare, sa se obin cota Z a oricrui punct de pe aceasta suprafaa, definit prin coordonatele sale planimetrice (X, Y), cu o precizie corespunztoare scopurilor avute in vedere si mijloacelor avute la dispoziie. Metode de obinere a MNAT Prelevarea de cote altimetrice uniform rspndite pe suprafaa zonei de interes rezultnd un schelei al terenului ce poate fi ulterior folosit la procesul de interpolare. Culegerea punctelor se poate face prin msurtori cu instrumente ca teodolitul staia totala, receptoare GPS (Global Positoring System) sau din stereo- ortefotoplanuri. Aceasta metoda se folosete cu succes pentru zone cu extindere spaiala relativ mica. Utilizarea curbelor de nivel si a vilor extinse (vectorizate) din planurile si hrile topografice sau generate automat din stereo ortefotoplanuri. Este o metoda mare consumatoare de timp dar costurile materiale sunt mici. Utilizarea datelor colectate de senzori montai la bordul avioanelor si sateliilor tehnologiile bazate pe LIDAR (LIght Detection And Ranging) sau INSAR (INterferemetric Synthetic Aperture Radar) pot conduce la obinerea de MNAT-uri cu o precizie verticala centimetrica. Surse pentru MNAT GTOPO30 Este un proiect care a urmrit realizarea unui model numeric altimetric pentru zonele continentale ale globului cu o rezoluie spaiala de 30 secunde de arc (aproximativ 1km). Distribuia datelor se face gratuit. GLOBE Proiect similar cu ETOPO30, care s-a materializat printr-un model global cu rezoluia spaiala de 30 secunde de arc. Datele altimetrice pot fi descrcate gratuit. SRTM Shuttle Radar Topography Mission (SRTM), proiect coordonat de NASA si NGA (National Geospatial intelligence, Agency). In cadrul lui s-au obinut prin prelucrare datelor furnizate de un radar amplasat pe naveta spaiala Endenvour, MNAT- uri cu rezoluie de 30 secunde de arc (SRTM30), 90 metri (SRTM90) si 30 metri (date disponibile momentan doar pentru anumite regiuni ale Terrei). Datele altimetrice pot fi descrcate gratuit. ASTER DEM The Advanced Spaceborne Thermal Emission and Reflection Radiometer (ASTER) este unul din instrumentele platformei TERRA, lansata in 1999. ASTER ofer imagini in 14 benzi spectrale, cu o rezoluie ce variaz intre 15-90m. imaginile ASTER sunt disponibile in proiecie Universal Transversal Mercator (UTM), doar unele scene fiind stocate in alte proiecii. Datele sunt referentiate in sistemul WGS 84. Sunt modele de teren obinute prin stereoscopie utiliznd benzile 3N (nadir-viewing) si 3B (backward-viewing) ale imaginilor ASTER Level-1A. Datele Aster- geotiff pot fi descrcate gratuit

ANALIZA SPATIALA ASISTATA DE SIG

Structurile de stocare a MNAT Cele mai cunoscute sunt structura tip GRID (grila), structura tip TIN (Triangulated Inregular Network- reea neregulata de triunghiuri) si structura liniara (tip lista). Fiecare din cele trei tipuri de structuri prezint avantaje si dezavantaje. Structura tip GRID Presupune stocarea MNAT sub forma unei grile de puncte egal distanate. Astfel se obine o matrice cu l, linii (egal cu numrul de puncte al modelului pe axa Y) si C coloane (egal cu numrul de puncte al modelului pe axa X). fiecare celula a matricei conine altitudinea (Z) punctului respectiv precum si coordonatele (X,Y- in cazul unui sistem cartezian de coordonate sau lat., long., - in cazul unui sistem geografic de coordonate) ale acestuia. Alte informaii necesare sunt distantele (pasul) pe X si Y dintre doua celule vecine. Daca valorile celor doua distante sunt egale vom avea o matrice cu celule ptrate (cazul cel mai frecvent). Avantajele formatului GRID sunt date de modul (structura) simplu de stocare a datelor, uurina in parcurgerea datelor si calculul diverilor parametrilor morfometriei, spaiul mic ocupat. Dezavantajului major l reprezint pierdea diversitii locale datorita dimensiunii celulei si subevaluarea anumitor parametri morfometriei. Structura tip TIN Este ceva mai complexa dect cea GRID si presupune conectarea (interpolarea) cotelor altimetrice dup anumite reguli rezultnd o reea de triunghiuri dispuse neregulat. Dimensiunea triunghiurilor variaz in funcie de aspectul terenului. Astfel in zonele cu variaii mici ale terenului apar triunghiuri mari, iar in cele cu energie mare dimensiunea triunghiurilor scade pentru a reda cat mai fidel forma terenului. Structura de date a unei reele de tip TIN cuprinde puncte, muchii, triunghiuri si informaii geometrice (ex. coordonatele X, Y a punctelor) si topologice (referitoare la punctele, muchiile sau triunghiurile vecine). Principalul avantaj al utilizrii acestei structuri pentru stocare/vizualizare/interpretarea MNAT- urilor consta in posibilitatea utilizrii unei baze de puncte cu densitate variabila (puncte dese in zonele cu energie mare de relief; densitate mica de puncte in zonele cu o variaie mica a altitudinii). Structura liniara Presupune reprezentarea MNAT-urilor prin curbe de nivel. In esena, suprafaa terenului este reprezentata printr-un set de linii de diferite valori la intervale constate. Aceasta structura are avantajul de a fi obinuta direct din sectorizare (digitizare), nsa este foarte dificil de utilizat pentru analiza spaiala a terenului. ANALIZA MORFOMETRICA PE BAZA DEM - ului. Poza 20016 Aceasta analiza presupune obinerea unor indicatori geomorfologie din modelul numeric altitudinal si analiza distribuiei lor prin metode cartografice (hari, profile, bloc-diagrame) si statistice (histograme de frecventa). Dup modul lor de obinere, in cadrul aplicaiilor GIS se difereniaz in: 1) Indicatori (parametri) primari derivai direct din valorile de altitudine ale DEM ului: panta, expoziia si curbura; 2) Indicatori (parametri) secundari obinui prin combinarea ind. primari si care servesc la descrierea unor procese geomorfologice sau hidrologice, precum indicele de putere al rurilor (stream power index SPI), deficitul de putere al rurilor pe pantele bazinului (stream power deficit on basins slopes DEBAS), numrul de rugozitate Melton (Melton Ruggedness Number MRN) (Marchi, Fontana, 2005). Hipsometria Reprezentarea generalizata a datelor altimetrice (prin trepte hipsometrice) pe baza DTM-ului se poate realiza simplu printr-o serie de pachete de programe GIS: ArcGis (modulul Spatial Analyst), Surfer, Global Mapper, Microdem, etc. Geodeclivitatea Panta este unul dintre cei mai importani descriptori morfometrice, care ofer informaii relevante nu numai in ceea ce privete morfologia suprafeelor inclinate ci si sub aspectul dinamicii procesuale de pe acestea. Se definete matematic ca unghiul descris de planul orizontal si cel tangenial al suprafeei in acelai punct. Aceasta se msoar in grade (0-90) sau procente (tangenta unghiului *100).
4

ANALIZA SPATIALA ASISTATA DE SIG

Calculul pantei avand ca baza MNAT, se face utilizand valorile altitudinale ale celulelor vecine punctului vizat. In functie de numarul de vecini utilizati si felul in care valorile altitudinale ale acestora intra in componenta formulelor de calcul s-au diferentiat o serie de algoritmi. Rezultatelor obtinute prin aplicarea de algoritmi diferiti de calcul difera sensibil in functie de specificul zonei studiate, rezolutia spatiala si acuratetea modelului. Astfel, unele metode pot duce la pierderea variabilitatii locale, inducand o uniformitate in distributia valorilor (Ex. Neighobourhood Method metoda folosita in mod implicit de modul GRID al pachetului GIS Arc/Info) sau supraestimeaza valoarea pantei (Ex: Maximum Slope Method utilizata implicit in pachetului de programe IDRISI). Curs 4 23-03-2012 --- XEROXAT Curs 5 29-03-2012 ADANCIMEA FRAGMENTARII (ENERGIE DE RELIEF). Energia reliefului poate fi definita drept diferena de nivel dintre cota maxima si minima dintrun areal sau dintre interfluvii si albiile de drenaj adiacente. Exista mai multe metode clasice pentru determinarea acestui indicator: met. cartogramelor, met pe bazine hidrografice, met. izoliniilor, etc. Pachetele de programe GIS ofer un mediu relativ flexibil de calcul al acestui indicator. Astfel dimensiunilor caroiajului (la met. cartogramelor) pot fi stabilite de ctre utilizator, iar calculul valorilor minimi si maxime dintr-o celula se face extrem de precis. Reprezentarea pe harta se poate face colornd celulele caroiajului diferit in funcie de valoarea adncimii fragmentarii. Densitatea fragmentri (fragmentarea orizontala) Este un raport intre lungimea reelei hidrografice permanente si nepermanente (talveguri de drenaj) si suprafaa ocupata de aceasta, ca si metode de calcul de obinere 1) Metoda cartogramelor lungimea totala a talvegurilor se raporteaz la o suprafaa predefinita 2) Metoda pe bazine lungimea reelei se raporteaz la suprafaa bazinelor de drenaj aferente. Importanta indicatorului Ofer informaii cu privire la gradul de fragmentare a proprietilor In subsidiar ofer informaii preliminare cu precdere la sursele de apa din teritoriu OBTINEREA MATERIALELOR CARTOGRAFICE PRIN TEHNICI DE OVERLAY Baza de date geografica este organizata, in general, sub forma de layere (straturi) Analiza globala a informaiilor din cadrul bazelor de date presupune abordarea concomitenta a mai multor layere. Cel mai adecvat mod de analiza simultana a coninuturilor layerelor, il reprezint metoda sau tehnica overlay. Prin tehnica overlay se intelege operatia de suprapunere sau combinare a doua sau mai multe layere, care implica operaii algebrice, operaii logice, operaii topologice etc., si care au efecte grafice si non-grafice. Ea mai este numita operaie spaiala multipla. Prin overlay se genereaz un nou layer, respectiv, date si atribute noi.

Curs 6 06-04-2012 DOAR SEMINAR