MATEMATICI APLICATE N MARKETING. LISTA DE PROBLEME NR.

1
OVIDIU VEGHES , SORIN DRAGOS BAZ
An universitar 2015-2016

Evaluare
Nota final
a se calculeaz
a ca media ponderat
a a notelor pe activit
ati .Standard minim de performanta: promovarea este conditionat
a de obtinerea unei note finale (nainte de rotunjire) de cel
putin 5.00.
Nr.crt. Activitate
Pondere
1
Prezenta, contributia activ
a la rezolvarea problemelor prezentate
30%
precum si test
ari pe parcursul semestrului.
2
Evaluare final
a - examen scris
70%
Obiectivul general
nv
atarea si cunoasterea notiunilor specifice continutului cursului si utilizarea adecvat
a n modelarea fenomenelor socio-economice.
Obiective specifice

Introducerea de noi concepte, notiuni si metode matematice. Prezentarea si explicarea lor

n strns
a legatur
a cu variabilele economice concrete.

nsusirea de c
atre studenti a instrumentelor matematice necesare analizei si model
arii unor
fenomene economice, specifice continutului disciplinei.

Dezvoltarea deprinderilor de analiz

a, de selectie, de evaluare si de sintez
a a informatiilor
specifice domeniului marketing.

Formarea unei atitudini pozitive fata de abordarea interdisciplinar

a.
Competente specifice acumulate
Culegerea, analiza si interpretarea informatiilor de marketing privind organizatia si mediul s
au.
Continutul disciplinei
1) Grafuri neorientate. Notiuni generale. Matrici asociate. Arbori si modalit
ati de definire.
Arbore partial de valoare minim
a.
2) Grafuri orientate. Notiuni generale. Matrici asociate. Drumuri si circuite hamiltoniene.
3) Descompunerea unui graf conex f
ar
a circuite n nivele. Drum critic.
4) Drumuri de valoare optim
a. Algoritmul Bellman-Kalaba.
5) Flux maxim intr-o retea de transport.
Bibliografie
Popescu, O. (coord.) , Matematici aplicate n economie, Ed. Didactic
a si Pedagogic
a, 1997.
Popescu, O. (coord.) , Matematici aplicate n economie. Culegere de probleme,
Ed. Didactic
a si Pedagogic
a, 1996.
Baz D., Baz S.D., Modele matematice n economie : teorie si aplicatii., Ed. ASE, 2003.
David Joyner, Minh Van Nguyen, David Phillips, Algorithmic Graph Theory and Sage, 2013,
http://code.google.com/p/graphbook/ (Accesat Octombrie 1, 2014).
Tiberiu Ionescu, Grafuri: aplicatii. Vol. I+II, Ed.Didactic
a si Pedagogic
a, 1973,1974.
... si nu n ultimul rnd notitele de curs si seminar.
Cadre didactice titulare de curs
VEGHES OVIDIU - lector dr. n cadrul Departamentului de Matematici Aplicate.
BAZ SORIN DRAGOS - lector dr. n cadrul Departamentului de Matematici Aplicate.
emails: ovidiuvro2012@gmail.com; sorin.baz@rdslink.ro

OVIDIU VEGHE S
, SORIN DRAGO S
BAZ

1.1. Grafuri - notiuni si terminologie.

1.1.P.1 Exercitiu a) Precizati sensul urm
atorilor termeni: graf, graf partial, subgraf, subgraf
partial, adiacenta, incidenta, conexiune (direct
a si indirect
a), lungimea unui conexiuni, vizitarea
deschis
a, nchis
a, simpl
a, elementar
a, respectiv complet
a a nodurilor unui graf.
b) n contextul unui graf orientat precizati sensul urm
atorilor termeni: arc, succesor direct si
indirect, predecesor direct si indirect, vecin, semingrad interior, semigrad exterior, arborescenta,
drum, lant, circuit, ciclu, componente conexe, componente tare conexe.
c) n contextul unui graf neorientat precizati sensul urm
atorilor termeni: muchie, vecin direct si indirect, grad local (al unui nod), arbore, drum, lant, circuit, ciclu, componente conexe,
componente tare conexe.
1.1.P.2 Exercitiu Care sunt cele trei modalit
ati de descriere a unui graf ?
1.1.P.3 Exercitiu Ce se ntelege prin graf nul, graf complet si graf plin ?
1.1.P.4 Exercitiu Ce se ntelege prin nod terminal, nod izolat, nod surs
a, nod destinatie, nod
initial si respectiv nod final ?
1.1.P.5 Exercitiu Descrieti operatia de concatenare a drumurilor, respectiv a lanturilor ? Poate
fi ea extins
a la multimi de drumuri (lanturi) ? Cum ?
1.1.P.6 Exercitiu Care sunt conditiile necesare si suficiente pentru a definii un arbore ?
1.1.P.7 Exercitiu Explicati sintagmele "graf f
ar
a cicluri maximal" si "graf conex minimal".
1.2. Dimensionalitate si combinatoric
a.
1.2.P.1 Exercitiu Ce se ntelege prin tipul (de simetrie al) unui graf, ordinul unui graf, dimensiunea (gradul de conectivitate al) unui graf, multiplicitatea unui graf ?
1.2.P.2 Exercitiu i) Cte arce are un circuit hamiltonian ntr-un graf cu n vrfuri ? ii) Cte
muchii are un arbore cu n noduri ? iii) Cte muchii are un ciclu hamiltonian ntr-un graf cu n
noduri ? iv) Care este lungimea maxim
a a unui drum elementar ntr-un arbore cu n noduri ?
1.2.P.3 Exercitiu S
a se arate c
a i) num
arul de grafuri partiale ale unui graf cu m muchii (arce)
arul de subgrafuri ale unui graf cu n noduri este 2n 1.
este 2m . ii) num
1.2.P.4 Exercitiu S
a se arate c
a i) num
arul total de 1-grafuri neorientate, f
ar
a bucle care se pot
2
Cn
arul minim de muchii pe care trebuie s
a le aibe
un 1-graf
forma cu n noduri este 2 . ii) num

. iii)
neorientat, f
ar
a bucle, cu n noduri pentru ca s
a nu existe noduri izolate este mmin = n+1
2
num
arul maxim de muchii pe care poate s
a le aibe un 1-graf neorientat, f
ar
a bucle, cu n noduri,
2
.
neconex este mmax = Cn1
1.2.P.5 Exercitiu S
a se arate c
a i) num
arul total de 1-grafuri orientate, f
ar
a bucle care se pot
2
forma cu n noduri este 4Cn . ii) num
arul minim de arce pe care trebuie s
a
le aibe
 un 1-graf orientat,
. iii) num
arul maxim
f
ar
a bucle, cu n noduri pentru ca s
a nu existe noduri izolate este mmin = n+1
2
de arce pe care poate s
a le aibe un 1-graf orientat, f
ar
a bucle, cu n noduri, care nu este tare conex
este mmax = (n 1)2 .
1.2.P.6 Exercitiu Consid
ar
am n noduri. Exist
a un singur 1-graf neorientat, f
ar
a bucle, complet,
2
ar
a bucle, complete.
dar exist
a 3Cn 1-grafuri orientate, f
1.2.P.7 Exercitiu S
a se arate c
a i) dac
a un 1-graf neorientat, f
ar
a bucle are p componete conexe,
atunci num
arul minim de muchii care trebuie ad
agate ca s
a devin
a conex este p 1. ii) dac
a un
1-graf neorientat, f
ar
a bucle, cu n noduri si m muchii are p componete conexe, atunci num
arul
minim de muchii care trebuie eliminate pentru a obtine un graf partial aciclic este m n + p.
1.2.P.8 Exercitiu S
a se arate c
a num
arul maxim de muchii al unui 1-graf neorientat, f
ar
a bucle,
2
.?
cu n noduri ce are p componete conexe este mmax = Cnp+1
1.2.P.9 Exercitiu S
a se construiasc
a un arbore cu multimea nodurilor N astfel ca :
a fie verificat
a pentru exact 2 noduri;
i) relatia (xi ) = 3 = max (x) s
xN

ii) relatia min (x) < (xi ) = 2 < max (x) s

a fie verificat
a pentru exact un nod,
xN

xN

atunci cnd se consider

a N = {x1 , x2 , . . . , x10 }. (Prin (x) s-a notat gradul nodului x N.)

M ATEMATICI APLICATE N M ARKETING. LISTA DE PROBLEME NR.1

1.3. Conectivitate si conexitate.

1.3.P.1 Exercitiu i) S
a se demonstreze c
a dac
a un graf are un circuit hamiltonian atunci el este
tare conex. ii) Dati exemplu de graf care are un drum hamiltonian si nu este tare conex. iii) Dati
exemplu de graf care are un drum hamiltonian si este tare conex.
a componente tare conexe n graful G. S
a se arate c
a atunci cele
1.3.P.2 Exercitiu Fie y1 , y2 dou
dou
a multimi sunt fie identice (y1 = y2 ), fie disjuncte (y1 y2 = ). R
amne rationamentul valabil
si n cazul componentelor conexe ?
1.3.P.3 Exercitiu i) S
a se demonstreze c
a orice graf condensat nu are circuite. ii) S
a se demonstreze c
a dac
a n graful condensat atasat unui graf nu exist
a drumuri hamiltoniene, atunci nici n
graful initial nu exist
a drumuri hamiltoniene.
1.3.P.4 Exercitiu i) Descrieti modalitatea de determinare a drumurilor hamiltoniene dintr-un
graf. ii) Descrieti modalitatea de determinare a circuitelor hamiltoniene ale unui graf.
1.3.P.5 Exercitiu Se d
a un 1-graf orientat G avnd matricea de adiacenta

0 1 1 0
0 0 1 1

AG =
1 0 0 1 ,
0 0 1 0
unde vrfurile au fost considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 .
a) S
a se scrie + (xk ) si (xk ), pentru k = 1, 2, 3, 4, unde am notat prin + (x) multimea
incidentelor exterioare nodului x, iar prin (x) multimea incidentelor interioare nodului x.
b) S
a se determine S (xk ) , S 2 (xk ) , S 3 (xk ) , S 4 (xk ) si respectiv P (xk ) , P 2 (xk ) , P 3 (xk ) , P 4 (xk ),
pentru fiecare k {1, 2, 3, 4}.
a.
c) Se se afle matricea DG de existenta a drumurilor. Descrieti metoda utlizat
d) Unde se poate ajunge plecnd din vrful x1 si parcurgnd un lant elementar de lungime 3 ?
Dar pe un drum elementar de lungime 3 ?
e) Determinati componentele tare conexe ale grafului. Este graful conex ? De ce ?
1.3.P.6 Exercitiu Se d
a un 1-graf orientat G avnd matricea de adiacenta

0 1 1 1
0 0 1 1

AG =
0 1 0 1 ,
1 1 0 0
unde vrfurile au fost considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 .
k
a num
arului de conexiuni (directe / indirecte) dintre vrfurile grafului G
a) Se cer matricile BG
formate din k arce, unde k {1, 2, 3, 4}.
b) Se cer matricile AkG de punere n evidenta a existentei conexiunilor (directe / indirecte) dintre
vrfurile grafului G formate din k arce, unde k {1, 2, 3, 4}.
c) Se se calculeze prin dou
a metode matricea DG de existenta a drumurilor (algebric si prin
tehnica de saturare a liniilor).
d) Precizati dac
a graful are bucle, circuite si respectiv cicluri.
e) Determinati puterile de atingere ale nodurilor grafului.
f) Folosind algoritmul Kaufmann-Malgrange determinati drumurile hamiltoniene si respectiv
circuitele hamiltoniene.
g) Construiti matricea dep
art
arilor si vectorul excentricit
atilor.
1.3.P.7 Exercitiu Se d
a un 1-graf orientat G avnd matricea de adiacenta

0 1 1 0 0
0 0 1 1 0

AG =
0 0 0 1 1 ,
0 0 0 0 1
0 0 0 0 0

OVIDIU VEGHE S
, SORIN DRAGO S
BAZ

unde vrfurile au fost considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 , x5 . i) S

a se determine prin trei metode
a folosit
a. iii) Plecnd de la matricea
matricea sintetic
a a drumurilor DG . ii) Descrieti fiecare metod
atile grafului G ?
DG , care sunt concluziile pe care le putem trage cu privire la propriet
1.3.P.8 Exercitiu Se d
a un 1-graf orientat G avnd matricea de adiacenta

0 0 1 0 0
0 0 1 1 0

AG =
0 0 0 1 1 ,
1 0 0 0 1
0 0 0 0 0
a se determine prin trei metode
unde vrfurile au fost considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 , x5 . i) S
a folosit
a. iii) Plecnd de la matricea
matricea sintetic
a a drumurilor DG . ii) Descrieti fiecare metod
atile grafului G ?
DG , care sunt concluziile pe care le putem trage cu privire la propriet
a pentru
1.3.P.9 Exercitiu Se d
a 1-graful G avnd matricea de adiacenta A = [ai,j ]i,j=1,5 , scris
vrfurile considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , matrice care are
a1,3 = a1,4 = a2,1 = a2,5 = a3,4 = a4,2 = a4,5 = a3,2 = 1
si restul elementelor nule. i) Enumerati toate drumurile simple de lungime 3. Cte dintre acestea
sunt elementare ? ii) Cercetati dac
a graful este conex. iii) Cercetati dac
a graful are circuite.
iv) Calculati puterea de atingere a tuturor nodurilor grafului; iv) Cercetati existenta drumurile
hamiltoniene din graful G.
atile:
1.3.P.10 Exercitiu Se d
a 1-graful G avnd vrfurile x1 , x2 , x3 , x4 , x5 si arcele cu extremit
(x1 , x4 ) , (x2 , x1 ) , (x2 , x5 ) , (x3 , x1 ) , (x3 , x2 ) , (x3 , x4 ) , (x3 , x5 ) , (x5 , x1 ) , (x5 , x4 ) .
i) Enumerati toate drumurile simple de lungime 3. Cte dintre acestea sunt elementare ? ii)
Cercetati dac
a graful este conex. iii) Cercetati dac
a graful are circuite. iv) Calculati puterea de
atingere a tuturor nodurilor grafului; iv) Cercetati existenta drumurile hamiltoniene ale lui G.
a pentru
1.3.P.11 Exercitiu Se d
a graful G avnd matricea de adiacenta A = [ai,j ]i,j=1,4 , scris
vrfurile considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 , matrice care are a1,3 = a2,4 = a4,1 = a4,3 = 1 si
restul elementelor nule. Se cer: i) puterea de atingere a nodurilor sale; ii) componetele tare conexe
ale grafului; iii) graful condensat G atasat grafului G; iv) drumurile hamiltoniene din graful G.
a pentru
1.3.P.12 Exercitiu Se d
a 1-graful G avnd matricea de adiacenta A = [ai,j ]i,j=1,5 , scris
vrfurile considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , matrice care are
a1,2 = a2,3 = a2,4 = a3,1 = a3,4 = a3,5 = a4,5 = a5,4 = 1
si restul elementelor nule. Se cer: i) puterea de atingere a nodurilor sale; ii) componetele tare
conexe ale grafului; iii) graful condensat G atasat grafului G; iv) drumurile hamiltoniene din
graful G.
a pentru
1.3.P.13 Exercitiu Se d
a 1-graful G avnd matricea de adiacenta A = [ai,j ]i,j=1,6 , scris
vrfurile considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , x6 , matrice care are
a1,2 = a1,6 = a2,3 = a2,6 = a3,4 = a3,5 = a4,3 = a5,4 = a6,2 = a6,3 = a6,5 = 1
si restul elementelor nule. Se cer: i) puterea de atingere a nodurilor sale; ii) componetele tare
conexe ale grafului; iii) graful condensat G atasat grafului G; iv) drumurile hamiltoniene din
graful G.
1.3.P.14 Exercitiu Se d
a 1-graful G avnd vrfurile x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 si arcele cu extremit
atile:
(x1 , x2 ) , (x1 , x3 ) , (x1 , x4 ) , (x1 , x5 ) , (x1 , x6 ) , (x2 , x1 ) , (x2 , x5 ) ,
(x2 , x7 ) , (x3 , x4 ) , (x4 , x3 ) , (x5 , x6 ) , (x6 , x7 ) , (x7 , x5 ) , (x7 , x6 ) .
Se cer: i) puterea de atingere a nodurilor sale; ii) componetele tare conexe ale grafului; iii) graful
condensat G atasat grafului G; iv) drumurile hamiltoniene din graful G.

M ATEMATICI APLICATE N M ARKETING. LISTA DE PROBLEME NR.1

1.3.P.15 Exercitiu Se d
a 1-graful G avnd vrfurile x1 , x2 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 , x8 si arcele cu extremit
atile:
(x1 , x2 ) , (x1 , x8 ) , (x2 , x7 ) , (x3 , x2 ) , (x3 , x4 ) , (x3 , x6 ) , (x4 , x5 ) , (x4 , x6 ) ,
(x5 , x6 ) , (x6 , x4 ) , (x7 , x2 ) , (x7 , x3 ) , (x7 , x6 ) , (x8 , x1 ) , (x8 , x6 ) , (x8 , x7 ) .
Se cer: i) puterea de atingere a nodurilor sale; ii) componetele tare conexe ale grafului; iii) graful
condensat G atasat grafului G; iv) drumurile hamiltoniene din graful G.
1.4. Arbori partiali de valori optime.
1.4.P.1 Exercitiu Explicati sintagmele "graf partial de valoare minim
a" si "graf partial de valoare
maxim
a".
1.4.P.2 Exercitiu i) Descrieti algoritmul lui Kruskal. ii) Descrieti algoritmul lui Prim.
1.4.P.3 Exercitiu Exist
a situatii n care un graf are mai multe subgrafuri partiale de cost minim ?
Exemplificati.
1.4.P.4 Exercitiu De ce graful partial de valoare minim
a a unui graf neorientat este un arbore ?
1.4.P.5 Exercitiu Pot fi modificati algoritmii lui Kruskal si Prim pentru a determina un lant
hamiltonian de cost minim ? Cum ? Exemplificati.
1.4.P.6 Exercitiu Se d
a graful neorientat valuat G = (N, U, extr, cost, R+ ) pentru care avem
u
extr (u)
v (u)
u
extr (u)
v (u)

u1
u2
u3
u4
u5
u6
[x1 , x2 ] [x1 , x3 ] [x1 , x4 ] [x2 , x3 ] [x2 , x4 ] [x3 , x4 ]
35
35
50
30
42
40
u7
u8
u9
u10
u11
u12
[x3 , x5 ] [x3 , x6 ] [x4 , x5 ] [x5 , x6 ] [x5 , x7 ] [x6 , x7 ]
36
50
60
55
65
60

unde multimea vrfurilor este N = {x1 , x2 , . . . , x7 }. i) S

a se determine un arbore partial de cost
minim, folosind algoritmul lui Kruskal. ii) S
a se determine un arbore partial de cost minim, folosind
algoritmul lui Prim (se va porni cu nodul initial x1 ). iii) Determinati un lant hamiltonian de cost
minim.
1.4.P.7 Exercitiu Se d
a un 1-graf neorientat G avnd matricea de valori

6 8
6 6 10

VG =
8 6 7 9 ,
10 7 8
9 8
a se determine un arbore partial
unde vrfurile au fost considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 , x5 . i) S
de valoare minim
a. ii) S
a se determine un arbore partial de valoare maxim
a. iii) Determinati un
lant hamiltonian de valoare minim
a. iv) Determinati un lant hamiltonian de valoare maxim
a.
1.5. O scurt
a recapitulare.
au.
1.5.P.1 Exercitiu Se d
a un graf G neorientat cu n = 5 noduri si G un graf partial (strict) al s
Care din urm
atoarele variante este fezabil
a? a) G are 12 muchii ; b) G are 8 muchii; c) G are 15
muchii; d) G are 10 muchii.
1.5.P.2 Exercitiu Se d
a un graf G neorientat cu noduri si avnd 16 muchii. Poate fi graful
neconex? a) da; b)nu.
1.5.P.3 Exercitiu Se d
a graful orientat G = (N, U ) cu N = {x1 , x2 , x3 , x4 , x5 } si
U = {(x1 , x2 ) , (x3 , x1 ) , (x4 , x2 ) , (x3 , x4 ) , (x4 , x5 ) , (x5 , x3 )} .



Care este vrful c
aruia i corespunde linia 1 0 0 1 0 n matricea de adiacenta AG ?

OVIDIU VEGHE S
, SORIN DRAGO S
BAZ

1.5.P.4 Exercit
iu Se d
a grafulorientat G = (N, U ) cu N = {x1 , x2 , x3 , x4 }, avnd matricea de
0 0 1 0
0 0 1 0

adiacenta AG =
0 0 0 1 (ordinea nodurilor este cea din scrierea lui N). Vrfurile x1 si
0 1 0 0
x2 sunt n relatie de succesiune de ordinul: a) nti; b) doi; c) trei; d) patru.
1.5.P.5 Exercitiu i) n graful neorientat G cu N = {x1 , x2 , . . . , x6 } avem (x1 ) = {u1 }, (xi ) =
{ui1 , ui } cu i = 2, 5, (x6 ) = {u5 }. Este G un arbore ? a) da ; b) nu .
ii) n graful neorientat G cu N = {x1 , x2 , . . . , x5 } avem (x1 ) = {u1 , u2 }, (xi ) = {ui1 , ui+1 }
cu i = 2, 3, (x4 ) = {u3 , u4 , u5 }, (x5 ) = {u5 }. Este G un arbore ? a) da ; b) nu .
1.5.P.6 Exercitiu n graful orientat G = (N, U ), unde N = {x1 , x2 , . . . , x5 } si
U = {(x1 , x2 ) , (x2 , x3 ) , (x2 , x4 ) , (x3 , x4 ) , (x4 , x5 )}
drumul cel mai lung de la vrful x1 la vrful x5 are lungimea: a) 3 ; b) 5 ; c) 4 ; d) 2 .
1.5.P.7 Exercitiu Exist
a n graful orientat G, avnd matricea de adiacenta A = [ai,j ]i,j=1,5 (scris
a
pentru vrfurile considerate n ordinea x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ) care are
a2,4 = a2,3 = a3,4 = a1,2 = a4,5 = 1
si restul elementelor egale cu 0, un drum hamiltonian ? a) da ; b) nu .
1.5.P.8 Exercitiu Se d
a graful orientat G = (N, U ) cu N = {x1 , x2 , . . . , x5 } avnd matricea de
adiacenta A = [ai,j ]i,j=1,5 (ordinea nodurilor fiind cea din scrierea lui N ) cu
a1,2 = a2,3 = a4,5 = a2,4 = 1,
si restul elementelor 0. Atunci puterea de atingere a vrfului x2 este :a) 2 ;b) 4 ;c) 1 ;d) 3 .
1.5.P.9 Exercitiu Dou
a vrfuri x, y fac parte din aceeasi component
a tare conex
a a unui graf
orientat dac
a:
a ) exist
a un lant de la x la y; b ) exist
a un drum de la x la y si un altul de la y la x; c ) exist
a
un drum de la x la un vrf z si un lant de la z la y (sau viceversa); d) exist
a drum de la x la y,
dar nu si un drum de la y la x (sau viceversa).
1.5.P.10 Exercitiu Se d
a ungraf orientat G = (N,
U), cu N = {x1 , x2 , . . . , x5 }, avnd matricea
0 1 0 1 0
0 0 1 0 0

de adiacenta de forma AG =
a + (x5 ) = 1 = card ( + (x5 )), care
0 0 0 0 0 .Stiind c
0 0 1 0 1
_ _ _ _ _
e aspectul
liniei
a
5-a
a
matricei
a existe
un circuit n G? 




astfel nct s



a) 0 1 0 0 0 ; b) 0 0 1 0 0 ; c) 1 0 0 0 0 ; d) 0 0 0 1 0 .
1.5.P.11 Exercitiu n graful neorientat G = (N, U) cu N = {x1 , x2 , . . . , x9 } avem ui = [xi , xi+1 ]
atoare de unire a 2 noduri printr-o muchie
cu i = 1, 8, u9 = [x9 , x1 ]. Care din variantele urm
determin
a aparitia unor cicluri de lungimi ct mai apropiate ? a) x4 si x7 ; b) x2 si x6 ; c) x1 si x8 ;
d) x3 si x5 .
1.5.P.12 Exercitiu Se d
a graful orientat G = (N, U ) cu N = {x1 , x2 , . . . , x6 } si
U = {(x1 , x2 ) , (x2 , x4 ) , (x3 , x2 ) , (x3 , x5 ) , (x3 , x6 ) , (x5 , x6 )} .
Plecnd din vrful x1 si parcurgnd un lant elementar de lungime 4, se poate ajunge n: a) x3 ; b)
x5 sau x6 ; c) x4 ; d) x2 sau x5 .
1.5.P.13 Exercitiu Graful orientat G = (N, U ) cu N = {x1 , x2 , x3 , x4 } are matricea de adiacenta

0 1 1 0
0 0 0 1

AG =
0 1 0 1 .
0 0 0 0
a fie tare conex.
S
a se interschimbe un 0 cu un 1 n matricea AG astfel nct graful modificat s

M ATEMATICI APLICATE N M ARKETING. LISTA DE PROBLEME NR.1

1.6. Comentarii.
Indicat ii de rezolvare a exercit iului 1.2.P.7: i) Putem considera fiecare din cele p componete conexe ca
un nod al unui nou graf. Num
a rul minim de muchii necesare pentru ca acest graf s
a fie conex este p 1.
ii) Consider
am c
a avem ni noduri si mi muchii pentru componeta conex
a i, cu i = 1, . . . , p. Num
arul de muchii
care trebuie eliminat din componenta conex
a i pentru a obt ine un graf part ial conex aciclic este mi ni + 1. n
p


(mi ni + 1) = m n + p elimin
ari de muchii.
total avem
i=1

Indicat ii de rezolvare a exercit iului 1.2.P.8: Num

arul maxim de muchii corespunde la p 1 componente
conexe formate cu noduri izolate si unei componete conexe complete cu n p + 1 noduri. Prin reducere la absurd,
se arat
a c
a dac
a exist
a dou
a componente conexe proprii, prin mutarea unui nod n componeta mai "bogat
a " putem
creste num
arul de muchii, deci prima situat ie nu descrie un graf cu num
a rul maxim de muchii.
Indicat iide rezolvare aexercit iului
1.3.P.6:

0 1 1 1
1 2 1 2
2 4 3 4
4 9

0 0 1 1 2

, B = 1 2 0 1 , B 3 = 1 2 3 3 , B 4 = 3 7
a) BG =
0 1 0 1 G 1 1 1 1 G 1 3 2 3 G 3 6
1 1 0 0
0 1 2 2
2 4 1 3
3 6

0 1 1 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1
0 0 1 1

1
1
0
1
1
1
1
1
2
3
4

b) AG =
, AG =
, AG =
, AG =
0 1 0 1
1 1 1 1
1 1 1 1
1
1 1 0 0
0 1 1 1
1 1 1 1
1
= max{a, b} = a OR b si ab
= min{a, b} = a AND b.
unde a+b
c) Cu aceleasi operatii se calculeaz
a

1 1 1 1

2G +A
3G +A
4G = 1 1 1 1 . (n consecinta G e tare conex.)
DG = AG +A
1 1 1 1
1 1 1 1

6
3
4
6
1
1
1
1

9
6
.
6
7
1 1
1 1
1 1
1 1

d) G nu are bucle (doar 0 pe diagonala lui AG ), are circuite (1 prezent pe diagonala lui DG ) si are cicluri (1 prezent
T ).
pe diagonala lui DG OR DG


a rul de 1 de pe linia k a matricei DG ) = 4, k = 1, 4.
e) p (xk ) = card S (xk ) = (num
f) Obtinem pe rnd urm
atoarele matrice Kaufmann-Malgrange:

{(x1 , x2 )} {(x1 , x3 )} {(x1 , x4 )}

{(x2 , x3 )} {(x2 , x4 )}
,
KG =

{(x3 , x4 )}

{(x3 , x2 )}
{(x4 , x1 )} {(x4 , x2 )}

{(x1 ,x3 ,x2 ),

{(x1 ,x2 ,x4 ),
{(x1 , x2 , x3 )}
{(x1 , x4 , x1 )}
(x1 ,x4 ,x2 )}
(x1 ,x3 ,x4 )}

{(x2 ,x3 ,x2 ),

{(x2 , x4 , x1 )}

{(x2 , x3 , x4 )}

(x2 ,x4 ,x2 )}

K2G =
{(x , x , x )} {(x , x , x )} {(x , x , x )} {(x , x , x )} ,
3 4
1
3 4
2
3 2
3
3
2 4

{(x4 ,x1 ,x4 ),

{(x4 ,x1 ,x3 ),

{(x4 , x1 , x2 )}
(x4 ,x2 ,x3 )}
(x4 ,x2 ,x4 )}
{(x ,x ,x ,x ),

{(x1 ,x2 ,x3 ,x4 ),

1 2 4 1
{(x1 , x3 , x4 , x2 )} {(x1 , x4 , x2 , x3 )}
(x1 ,x3 ,x4 ,x1 )}
(x1 ,x3 ,x2 ,x4 )}

{(x2 ,x3 ,x4 ,x2 ),

{(x2 , x3 , x4 , x1 )}

{(x2 , x4 , x1 , x3 )}

(x2 ,x4 ,x1 ,x2 )}

3
,
{(x3 ,x4 ,x1 ,x3 ),
KG =
{(x3 , x2 , x4 , x1 )} {(x3 , x4 , x1 , x2 )}

(x
,x
,x
,x
)}
3 4 2 3

{(x4 ,x1 ,x2 ,x4 ),

(x4 ,x1 ,x3 ,x4 ),

{(x4 , x1 , x3 , x2 )} {(x4 , x1 , x2 , x3 )}
(x4 ,x2 ,x3 ,x4 )}
{(x1 ,x2 ,x3 ,x4 ,x1 ),

(x1 ,x3 ,x2 ,x4 ,x1 )}

{(x2 ,x3 ,x4 ,x1 ,x2 ),

(x2 ,x4 ,x1 ,x3 ,x2 )}

.
K4G =
{(x3 ,x2 ,x4 ,x1 ,x3 ),

(x3 ,x4 ,x1 ,x2 ,x3 )}

{(x4 ,x1 ,x2 ,x3 ,x4 ),

(x4 ,x1 ,x3 ,x2 ,x1 )}

Am folosit operat iile



d ru m elem enta r
= & | a, b, -- circu
, a
= , b
=
it
ele
m
e
nta
r
.
a +L b = a b, a L b =

, altfel
3 ,
Am obtinut 10 drumuri hamiltoniene, indicate de pozitiile din afara diagonalei principale a lui KG
si 2 circuite
4 .
hamiltoniene distincte, indicate de pozitiile de pe diagonala principal
a a lui KG

OVIDIU VEGHE S
, SORIN DRAGO S
BAZ

g) Matricea dep
art
arilor se defineste ca E = [ei,j ]i,j=1,4 , unde



=
, dac
a p N, KpG,i,j =

min p N | KG,i,j
ei,j =
.
+
, dac
a p N, KpG,i,j =
Excentricitatea unui nod se defineste ca e (xi ) = max {ei,j | xj N }.
scurte drumuri ntre dou
a noduri, iar apoi matricea dep
a rt
arilor:

{(x1 , x2 )}
{(x1 , x3 )}
{(x1 , x4 )}
{(x1 )}
{(x2 , x4 , x1 )}
{(x2 )}
{(x2 , x3 )}
{(x2 , x4 )}

{(x , x , x )} {(x , x )}
{(x3 )}
{(x3 , x4 )}
3 4
1
3 2

4 ,x1 ,x3 ),
{(x4 , x2 )} {(x
{(x4 )}
{(x4 , x1 )}
(x ,x ,x )}
4

Construim prima dat

a matricea celor mai

E=
2

Excentricit
atile nodurilor sunt : e (x1 ) = 1, e (x1 ) = 2, e (x1 ) = 2, e (x1 ) = 2.

1
0
1
1

1
1
0
2

1
1
.
1
0