Ghid Clasa 9 Matematica - 2022

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN VÂLCEA
GHID METODOLOGIC PENTRU APLICAREA

CURRICULUMULUI LA CLASA a IX-a
MATEMATICĂ
AN ȘCOLAR 2022-2023
1
Colectivul de autori:
Albici Mihaela – Liceul Tehnologic ,,Căpitan Nicolae Pleșoianu”, Rm. Vâlcea
Barbu Diana – Liceul Sanitar ,,Antim Ivireanu”, Rm. Vâlcea
Bădițoiu Adriana – Liceul ,,George Țărnea”, Băbeni
Bîrzescu Cătălin - Colegiul Energetic, Rm. Vâlcea
Burlan-Mitu Olivia-Simona – Liceul ,,Gheorghe Surdu”, Brezoi
Chișevescu Tatiana – Liceul ,,Contantin Brâncoveanu”, Horezu
Cîtu Elena Georgiana – Liceul Teoretic ,,Virgil Ierunca”, Lădești
Constantinescu Dragoș – Colegiul Național ,,Alexandru Lahovari”, Rm. Vâlcea
Dafincescu Irinel - Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea
Dinu Gigi Daniel - Colegiul Național ,,Gib Mihăescu”, Drăgășani
Dinu Maria – Colegiul Național ,,Gib Mihăescu”, Drăgășani
Dinu Ovidiu Gabriel - Liceul Tehnologic ,,Petrache Poenaru”, Bălcești
Dobre Dumitru – Colegiul Național de Informatică ,,Matei Basarab”, Rm. Vâlcea
Drăghici Ana – Maria - Liceul ,,Contantin Brâncoveanu”, Horezu
Gurgui Maria – Dana – Liceul Tehnologic ,,Petrache Poenaru”, Bălcești
Lazăr Alina Ștefania – Liceul Tehnologic Forestier
Neacșu Steluța - Colegiul Energetic, Rm. Vâlcea
Necșuliu Ion – Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea
Pană Cătălin - Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân”, Rm. Vâlcea
Popescu Doina Maria - Colegiul Național ,,Alexandru Lahovari”, Rm. Vâlcea
Rugu Andreea – Liceul Tehnologic de Turism, Călimănești
Sandu Ana-Maria – Colegiul Energetic, Rm. Vâlcea
Suditu Adela – Colegiul Economic, Rm. Vâlcea
Tănasie Daniela Valeria – Liceul Tehnologic Ferdinand I, Rm. Vâlcea
Tudora Tatiana – Liceul Sanitar ,,Antim Ivireanu”, Rm. Vâlcea
Coordonatori:
Inspector Școlar General: prof. Andreianu Mihaela
Inspector Școlar General Adjunct: prof. Toma Mirela
Inspector școlar pentru matematică: prof. Bologa Cristiana
2
Cuprins
Argument 4
Modele de teste inițiale 5
Mulțimi și elemente de logică matematică 37
Progresii aritmetice și geometrice 70
Funcția de gradul I 106
Funcția de gradul al doilea 116
Vectori în plan 144
Trigonometrie și aplicații ale trigonometriei în geometrie 163
Exemple de bune practici 190
Bibliografie 200
3
Argument
Matematica este disciplină obligatorie din aria curriculară Matematică și științe care contribuie pe
deplin la formarea profilului absolventului. Elevii de clasa a IX-a sunt supuși unei treceri la un alt nivel
de școlarizare, iar dascălul are rolul de a facilita această adaptare, corelând programa școlară în vigoare
cu noile cerințe ale curriculumului în scopul de a asigura continuitate logică în desfășurarea actului
educațional, în concordanță cu achizițiile învățării de la finalul ciclului gimnazial.
În elaborarea acestui Ghid metodologic pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a, la
disciplina matematică, s-a pornit de la următorul considerent: actuala generație de elevi, care va urma
cursurile clasei a IX-a în învățământul liceal și cel profesional în anul școlar 2022-2023, a finalizat
ciclurile anterioare (cel primar și cel gimnazial) în baza unui curriculum național diferit de cel al
generațiilor anterioare.
Autorii propun o colecție de fișe de lucru, teste de evaluare precum și exemple de bune practici,
toate menite să ducă la dezvoltarea și formarea competențelor matematice ale elevilor. În vederea
consolidării bazei științifice, materialele prezentate au fost experimentate în demersul didactic la clase cu
particularități diferite. De asemenea, lucrarea poate servi ca suport în formarea continuă a cadrelor
didactice, în vederea eficientizării procesului de predare – învățare – evaluare.
4
Modele de teste inițiale
5
TESTUL 1
Testul propus este structurat în două părţi.

Partea I cuprinde itemi obiectivi de tip alegere multiplă(cu un singur răspuns corect), iar Partea
a II-a cuprinde itemi semiobiectivi de tip rezolvare de probleme.
Timpul efectiv de lucru este de 50 de minute, iar punctajul maxim acordat este de 90 de puncte,
la care se adaugă 10 puncte din oficiu.
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu
 Timpul efectiv de lucru este de 50 minute
Partea I- Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 puncte)
(5p) 1.Rezultatul calculului 32 · (3 + 30) este :

A) 13 B) 24 C) 27 D) 36
(5p) 2. Soluţia ecuaţiei 5x  6  14 este:
8
A) B) 3 C) 4 D) 15
5
(5p) 3. Aria unui triunghi dreptunghic cu lungimile catetelor de 4 cm şi 3 cm este:
7
A) cm 2 B) 6cm 2 C) 7cm 2 D) 12cm 2
2
(5p) 4. Ștefan a constatat că după ce a parcurs 40% din tot drumul, mai are de parcurs 90 km. Lungimea
întregului drum este de:
A) 36km B) 130km C) 150km D) 225km
(5p) 5. Lungimea diagonalei unui pătrat cu latura de 7 cm este:
A ) 7cm B) 7 2cm D) 7 3cm D) 14 cm

(5p) 6. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei x 2  5 x  6  0 este:
A) {2,3} B) {-2,-3} C) {2,4} D) {3,1}
PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (60 de puncte)
 2x x  2x2  6x
1. Se consideră expresia E ( x)    : 2 , pentru x  R \ {3;1;0;1} .
 x  1 x  1  x  2x  1
(10p) a) Calculaţi valoarea expresiei pentru x  2.
6
x 1
(10p) b) Arătaţi că E ( x)  .
2( x  1)
(10p) c) Arătaţi că P = 2(a-1)E(a) este număr natural, oricare ar fi numărul natural a.
2. Se consideră funcţia f : R  R, f ( x)  3 x  6.
(10p) a) Reprezentaţi geometric graficul funcţiei f.
(10p) b) Determinaţi coordonatele punctelor de intersecţie ale graficului funcţiei f cu axele de
coordonate.
(10p) c) Calculaţi aria triunghiului determinat de axele de coordonate şi graficul funcţiei f.
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Partea I______________________________________________________ (30 puncte)

 Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul maxim
prevăzut în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte.
 Nu se acordă punctaje intermediare.
Nr. item 1 2 3 4 5 6
Răspuns D C B C B A
Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p
Partea a II-a______________________________________________________ (60 puncte)
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim
corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale,
în limita punctajului indicat în barem.
a) Înlocuirea lui x cu 2 5p
3
Finalizare E(2)= 2 5p
b) 𝑥 2 + 2x + 1 = (𝑥 + 1)2 3p
1 𝑥 2 +3x 2x(x+3) x+1 7p
E(x)= ∶ = 2(x−1)
x−1 x+1
c) P  a  1 , a  N. 7p
P este număr natural 3p
7
a) Determinarea a două puncte distincte ale graficului 6p
Trasarea graficului
4p
b) Rezolvarea ecuaţiei f ( x)  0 şi determinarea coordonatelor 5p

2 punctului de intersecţie cu axa Ox: A(2,0)
Calculul f (0)  6 şi determinarea coordonatelor punctului
de intersecţie cu axa Oy: B(0,-6) 5p
c) Triunghiul (OAB) care se formează este dreptunghic. 4p

OA  OB 2  6
AOAB    6.
2 2
6p
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
Competențele specifice evaluate
Partea I
1. VII.CS 3.1. Utilizarea unor algoritmi și a proprietăților operațiilor cu numere reale
2. VII.CS 3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor ecuații și sisteme de
ecuații liniare
3. VII.CS 5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării
unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri şi a unor arii
4. V.CS 6.4. Transpunerea, în limbaj matematic, a unei situaţii date, utilizând ecuaţii în
contextul numerelor raționale
5. VII.CS 3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor probleme
6. VII.CS 3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor algoritmi pentru
rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor
Partea a II-a
1.a) VIII.CS 2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere
1.b) VIII.CS 2.2. Aplicarea unor reguli de calcul cu numere reale exprimate prin litere
1.c) VII.CS 1.1. Recunoașterea apartenenței unui număr real la o mulțime
2.a) VIII.CS 3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora
2.b) VIII.CS 3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora
2.c) VII.CS 5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea optimizării calculării
unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri și a unor arii.
8
ANALIZA EVALUĂRII INIȚIALE LA CLASA a IX-a ÎN VEDEREA STABILIRII
INTERVENȚIILOR DE TIP REMEDIAL. EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
REMEDIALĂ
Analiza răspunsurilor de la partea I din testul de evaluare inițială:
ITEM 1. Rezultatul calculului 32 · (3 + 30) este :

A) 13 B) 18 C) 27 D) 36
PROFILUL ITEMULUI
Tipul itemului: Item cu alegere multiplă
Competența specifică vizată: VII.CS 3.1. Utilizarea unor algoritmi și a proprietăților operațiilor cu
numere reale
Conținuturi vizate: Operații cu numere reale
Domeniul aplicativ: Aplicare
Itemul verifică aplicarea corectă a regulilor de calcul cu puteri și ordinea efectuării operațiilor cu
numere reale.
Dacă elevul alege răspunsul A)13, cel mai probabil,
Interpretare alegere confundă operația de înmulțire cu operația de adunare:
variantă de răspuns 32 · (3 + 30) = 9 + (3 +1) = 9 + 4 = 13
Daca elevul alege răspunsul B)18, nu calculează corect
ridicarea la putere, înmulțește baza cu exponentul: 32 =
3·2 = 6 și 30 = 3·0 = 0, astfel obtinând în mod eronat:
32 · (3 + 30) = 6·(3 + 0) = 6·3 = 18
Dacă elevul alege răspunsul C)27, calculează corect
32=9, utilizează corect ordinea efectuării operațiilor,
dar greșește la 30 = 0 (neatenție)
Răspuns corect Dacă elevul alege răspunsul D)36, elevul stăpânește
regulile de calcul cu puteri și ordinea efectuării
operațiilor cu numere reale.
ITEM 2. Soluţia ecuaţiei 5x  6  14 este:

8
A) B) 3 C) 4 D) 15
5
9
PROFILUL ITEMULUI
Competența specifică vizată: VII.CS.3.2. Utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea unor
ecuații
și sisteme de ecuații liniare
Conținuturi vizate: Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identităţi.
Ecuaţii de forma ax + b = 0, a, b  R ;mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii
echivalente
Itemul verifică utilizarea transformărilor echivalente în rezolvarea ecuațiilor.
Dacă elevul alege răspunsul A) 8 , cel mai probabil,

5
Interpretare alegere
acesta nu utilizează transformări echivalente în
variantă de răspuns
rezolvarea ecuației date, trece termenul ”- 6” în partea
dreaptă a egalului fără a schimba semnul și obține:
5x = 14 – 6, deci 5x = 8, de unde soluția eronată x = 8

5
Daca elevul alege răspunsul B)3, elevul trece în mod
greșit pe ”- 6” în partea dreaptă a egalului, obține 8, iar
pentru a afla soluția ecuației, confundă operația de
împărțire cu scăderea și obține soluția 3.
Răspuns corect Dacă elevul alege răspunsul C)4, atunci aduce
egalitatea la o formă mai simplă prin transformări
echivalente și determină corect soluția ecuației.
Dacă elevul alege răspunsul D)15, acesta trece corect
termenul ”-6” în partea dreaptă a egalului, dar pentru a
determina soluția ecuației, efectuează x = 20 – 5,
confundând operația de împărțire cu scăderea.
ITEM 3. Aria unui triunghi dreptunghic cu lungimile catetelor de 4 cm şi 3 cm este:

7
A) cm 2 B) 6cm 2 C) 7cm 2 D) 12cm 2
2
PROFILUL ITEMULUI
10
Competența specifică vizată: VII. CS 5.4. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate în vederea
optimizării calculării unor lungimi de segmente, a unor măsuri de unghiuri
şi a unor arii
Conținuturi vizate: Aria unui triunghi dreptunghic
Domeniul aplicativ: Cunoaștere
Itemul verifică cunoașterea formulei pentru calculul ariei unui triunghi dreptunghic și utilizarea corectă
a acesteia.
7
Dacă elevul alege răspunsul A) 2 cm 2 , cel mai
Interpretare alegere
probabil, acesta nu stăpânește formula de calcul pentru
variantă de răspuns
aria unui triunghi dreptunghic, confundă operația de
4+3
înmulțire cu operația de adunare, calculând 2
Răspuns corect Daca elevul alege răspunsul B) 6 cm , acesta cunoaște

2
formula de calcul pentru aria unui triunghi dreptunghic,

determinând corect valoarea acesteia.
Dacă elevul alege răspunsul C) 7 cm2, atunci cel mai
probabil, cunoaște formula de calcul pentru aria unui
triunghi dreptunghic, dar greșește la operația de
4·3 14
înmulțire: A∆ = = = 7 cm2
2 2
Dacă elevul alege răspunsul D)12, cel mai probabil

calculează corect produsul catetelor, dar uită să facă
impărțirea la 2, sau află lungimea de 5 cm a ipotenuzei
triunghiului și confundă aria cu perimetrul triunghiului.
ITEM 4. Ștefan a constatat că după ce a parcurs 40% din tot drumul, mai are de parcurs 90 km.
Lungimea întregului drum este de:
A) 36km B) 130km C) 150km D) 225km
PROFILUL ITEMULUI
Competența specifică vizată: VI CS 6.4 Transpunerea, în limbaj matematic, a unei situaţii date, utilizând
ecuaţii în contextul numerelor raționale
Conținuturi vizate: Probleme care se rezolvă folosind ecuaţii de tipul: 𝑥 + 𝑎 = 𝑏, x ⋅ a = b, 𝑥 ∶ 𝑎 = 𝑏,
(𝑎 ≠ 0), 𝑎𝑥 + 𝑏 = 𝑐 , unde a , b și c sunt numere raţionale
11
Itemul verifică transpunerea, în limbaj matematic, a unei situaţii date, utilizând ecuaţii în contextul
numerelor raționale
Dacă elevul alege răspunsul A) 36 km, acesta nu

Interpretare alegere reușește să transpună corect în limbaj matematic
40
variantă de răspuns enunțul problemei, calculând 100 · 90 = 36
Daca elevul alege răspunsul B) 130 km, cel mai

probabil, acesta nu interpretează corect enunțul, face
greșeli de calcul
Răspuns corect Dacă elevul alege răspunsul C) 150 km, acesta
transpune corect în limbaj matematic enunțul
problemei și rezolvă corect ecuația obținută.
Dacă elevul alege răspunsul D) 225 km, acesta
interpretează greșit enunțul problemei, considerând că
40% din drum reprezintă cei 90 km.
ITEM 5. Lungimea diagonalei unui pătrat cu latura de 7 cm este:
A ) 7cm B) 7 2cm C) 7 3cm D) 14 cm
PROFILUL ITEMULUI
Competența specifică vizată: VII CS 3.4. Utilizarea proprietăţilor patrulaterelor în rezolvarea unor
probleme
Conținuturi vizate: Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi
Itemul verifică aplicarea formulei de calcul pentru diagonala unui pătrat.
Dacă elevul alege răspunsul A) 7cm , cel mai probabil,
Interpretare alegere elevul confundă diagonala pătratului cu latura
variantă de răspuns pătratului.
Răspuns corect Daca elevul alege răspunsul B) 7 2cm acesta
cunoaște formula de calcul pentru diagonala unui
pătrat, determinând corect valoarea acesteia.
12
Dacă elevul alege răspunsul C) 7 3cm , acesta
confundă formula de calcul a diagonalei unui pătrat cu
formula de calcul a diagonalei unui cub.
Dacă elevul alege răspunsul D)14 cm, nu stăpânește
formula de calcul pentru diagonala unui pătrat și
calculează: 7·2 = 14
ITEM 6. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei x 2  5 x  6  0 este:

A) {2,3} B) {-2,-3} C) {2,4} D) ecuația nu are soluții reale
PROFILUL ITEMULUI
Competența specifică vizată: VII. CS 3.2. Utilizarea formulelor de calcul prescurtat şi a unor
algoritmi pentru rezolvarea ecuaţiilor şi a inecuaţiilor
Conținuturi vizate: Ecuaţia de forma ax 2 + bx + c = 0, unde a, b, c ∈ 𝑅

Itemul verifică cunoașterea algoritmului de calcul pentru rezolvarea ecuației de gradul II.
Răspuns corect Dacă elevul alege răspunsul A) {2,3}, acesta stăpânește
Interpretare alegere algoritmul de calcul pentru rezolvarea ecuației de
variantă de răspuns gradul II.
Daca elevul alege răspunsul B) {-2,-3}, elevul nu
identifică corect coeficienții ecuației: b = + 5
Dacă elevul alege răspunsul C) {2,4}, acesta stăpânește
algoritmul de calcul pentru rezolvarea ecuației de
gradul II, află corect o soluție a acesteia, dar face
greșeli de calcul la cea de-a doua.
Dacă elevul alege răspunsul D) ecuația nu are soluții
reale, elevul nu stăpânește formula de calcul pentru
discriminantul ecuației : ∆ = b – 4ac , obținând astfel o
valoare negativă.
13
EVALUARE INIȚIALĂ
Exemple de activități remediale
Competența specifică Enunț și barem item Exemple de activități remediale

vizată
Partea I – Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect (30 puncte)
VII.CS 3.1. Utilizarea 1. Rezultatul calculului: ♥Reactualizarea proprietăților
adunării și înmulțirii numerelor reale
unor algoritmi și a 32 · (3 + 30) este :
și a ordinii efectuării operațiilor.
proprietăților operațiilor A) 13 ♥Rezolvarea unor exerciții care să
consolideze aplicarea corectă a
cu numere reale B) 18
proprietăților operațiilor cu numere
C) 27 reale și a ordinii efectuării
operațiilor.
D) 36
Exemple: 1. Calculați:
a) 10 – 8 : 4 – 8
b) (10 – 8) : (4 – 8)
Barem: Răspuns corect D)
c) 10 – 8 : (4 – 8)
(5 puncte)
Ce observați? Sunt egale rezultatele
obținute?
2. Calculați: a) – 22 + 4·(- 3)
b) (-2)2 + 4·(- 3)
c) 33+ (-2)2 – 30
d) 24 : 8 – (- 3)3 : 9
VII.CS 3.2. Utilizarea 2. Soluţia ecuaţiei 5x  6  14 este: ♥Reactualizarea cunoștințelor

transformărilor referitoare la rezolvarea ecuațiilor de
8
echivalente în A) gradul I:
rezolvarea unor ecuații 5 1.Ce este o ecuație de forma ax+b=0 ,
și sisteme de ecuații B) 3 a,bR ?
liniare O ecuație de forma ax+b=0, a,bR
C) 4
este o egalitate de aceiaşi formă .
D) 15 2.Ce înseamnă a rezolva o ecuație ?
A rezolva o ecuație înseamnă a-i
determina mulțimea soluțiilor.
3. Ce sunt ecuațiile echivalente ?
Barem: Răspuns corect C) 4
Două ecuații care au același domeniu
(5 puncte)
și aceiași mulțime de soluții se
numesc ecuații echivalente .
4.Care sunt etapele rezolvării unei
probleme cu ajutorul ecuațiilor?
a) Alegerea necunoscutei ;
b) Formarea modelului matematic
( ecuaţiei) ;
c) Rezolvarea modelui matematic
Interpretarea rezultatelor obţinute şi
alegerea soluţiei practice .
14
Exemple:
Rezolvați în R ecuațiile următoare:
a)8x + 3 = 27
b)(2x – 1) – 4 = 5x + 2
c)7(x – 1) + 2(3x + 8) = 9
d)4(x + 3) – 2x = 6 – 3(2 – x)
VII.CS 5.4. Alegerea 3. Aria unui triunghi dreptunghic ♥Reactualizarea cunoștințelor
reprezentărilor referitoare la triunghiul dreptunghic:
cu lungimile catetelor de 4 cm şi 3
geometrice adecvate în -Definiție: Triunghiul cu un unghi
vederea optimizării cm este: A)
7
cm 2 drept se numește triunghi
2
calculării unor lungimi dreptunghic
de segmente, a unor B) 6cm 2 -Denumirea laturilor: Laturile care
măsuri de unghiuri şi a formează unghiul drept se numesc
C) 7cm 2
unor arii catete, latura opusă unghiului drept
D) 12cm 2 se numește ipotenuză.
-Arie: Aria unui triunghi dreptunghic
este egală cu semiprodusul
lungimilor catetelor.
♥Rezolvarea unor probleme care să
consolideze aplicarea corectă a
noțiunilor recapitulate.
Exemple:
1.Aflați aria unui triunghi
dreptunghic cu lungimile catetelor
de:
a) 8cm și 6cm;
b) 2cm și 5 cm;
c) 7cm și 4 cm.
2. Știind că aria unui triunghi
drepunghic care are lungimea unei
catete de 6cm este egală cu 18 cm2,
aflați lungimea celeilate catete.
V.CS 6.4. 4.Ștefan a constatat că după ce a ♥Reactualizarea cunoștințelor
Transpunerea, în limbaj parcurs 40% din tot drumul, mai referitoare la rezolvarea unor
matematic, a unei are de parcurs 90 km. Lungimea probleme cu ajutorul ecuațiilor.
situaţii date, utilizând întregului drum este de: ♥Reactualizarea noțiunii de procent.
ecuaţii în contextul A) 36km Calcule cu procente: aflarea unui
numerelor raționale B) 130km procent dintr-un număr, aflarea unui
C) 150km număr cunoscând un procent din
D) 225km acesta.
Exemple:
1.Calculați:
a) 5% din 40
Barem: Răspuns corect C) 150km
b) 15% din 2500
(5 puncte)
c) 75% din 360
2.Aflaţi x știind că:
a) 10% din x = 320 ;
b) 25% din 10 = 400 ;
c) 75% din 250 = 100 ;
d) 12% din 30 = 360 .
3.Un autoturism avea de parcurs
4000 de km. În prima zi a parcurs
15
20%din drum, în a doua zi 75% din
cât a parcurs în prima zi, iar în a treia
zi restul. Să se afle câţi km a parcurs
în a treia zi.
4.Un elev a cheltuit în prima zi 20%
din suma pe care o avea iar în a doua
zi 10% din toată suma. Ştiind că i-au
mai rămas 140 lei, aflaţi suma
iniţială.
5.Tata a cumpărat un televizor de
Black Friday cu o reducere de 20%.
Dacă prețul întreg era de 1200 de lei,
aflați cât a costat televizorul?
6.Un laptop a costat anul trecut, 1600
de lei. Anul acesta s-a scumpit cu
20%, din cauza cererii mari ca
urmare a trecerii școlilor în online.
Cât costă acum laptopul?
VII.CS 3.4. Utilizarea 5. Lungimea diagonalei unui pătrat ♥Reactualizarea proprietăților
proprietăţilor pătratului, a formulei de calcul
cu latura de 7 cm este:
patrulaterelor în pentru lungimea diagonalei unui
rezolvarea unor A ) 7cm pătrat în funcție de latura acestuia.
probleme Exemple:
B) 7 2cm 1.Aflați lungimea diagonalei unui
pătrat cu latura de:
C) 7 3cm a) 8cm; b) 3cm; c) 9cm; d) 5 cm
D) 14 cm 2. Aflați lungimea laturii unui pătrat
știind că diagonal sa are lungimea
de:
Barem:Răspuns corect B) 7 2cm a) 10 cm; b) 3 cm; c) 16 cm; d) 18
(5 puncte) cm
VII.CS 3.2. Utilizarea 6. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei ♥Reactualizarea algoritmului de

formulelor de calcul rezolvare a unei ecuații de gradul al
x 2  5 x  6  0 este:
prescurtat şi a unor doilea
algoritmi pentru A){2,3} ♥ Recunoașterea unei ecuații de
rezolvarea ecuaţiilor şi gradul al II-lea.
B) {-2,-3}
a inecuaţiilor Exemple:
C) {2,4} Precizați care dintre ecuațiile
următoare este ecuație de gradul al
D) ecuația nu are soluții reale
II-lea:
a) 3x – 4 = 6
b) 5 + 4x = x2
c) x2 + 7x + 5 = 0
Barem: Răspuns corect A){2,3}
d) 8 – 6x + 2x2 = 2
(5 puncte)
e) x2 = 9
f) 6 + 2x = 7x – 9
16
g) 5x + x2 = 0
♥Identificarea coeficienților unei
ecuații de gradul al doilea
Exemple:
Completați tabelul următor:
ax2+bx+c=0 a b c
5x2+2x-7=0
8-4x+2x2=0
4x2+7=0
6x-3x2=0
x2=0
♥ Rezolvarea ecuației de gradul al
doilea
Exemple:
Rezolvați în R următoarele ecuații:
a) 5x2 – 10x + 5 = 0
b) 3 x2 – 5x + 2 = 0
c) x2 – 6x + 8 = 0
d) x2 – 11x + 28 = 0
e) 6x2 – 4x – 2 = 0
f) x2 + 3x – 1 = 0
g) 5 x2 + 10x + 1 = 0
h) 3x2 + 6x + 1 = 0
i) 3x(x – 1) + 4x – 4 = 0
j) (x – 2) ( x + 2) = 3x
𝑥 2 +5 −1−3𝑥
k) –4=
2 4
l) 3𝑥(𝑥 − 4) + 7 = 2x – 1
𝑥+2 2𝑥
m) =
𝑥−2 𝑥+1
n) (x + 3)2 – 5 = 1 + 2x2
Partea a II-a – La următoarele probleme se cer rezolvările complete (60 puncte)

1.Se consideră expresia ♥ Reactualizarea regulilor de calcul
 2x x  2x  6x
2 algebric și a formulelor de calcul
E ( x)    : 2 , prescurtat
 x  1 x  1  x  2 x  1 Exemple:
pentru x  R \ {3;1;0;1} . Calculați:
a)  x  9  ; b)  3 x  1 ; c)
2 2
VIII.CS 2.2. Aplicarea a)Calculaţi valoarea expresiei

 2  5x 
2
unor reguli de calcul cu pentru x  2.
 
numere reale exprimate 2
d) x  25 ; e)  6 x  5 y  ;
2 2
prin litere Barem: Înlocuirea lui x cu 2 (5 p)
3
f)  2a  5b  ; g)  x  6 2
Finalizare E(2)= 2 (5 p) 3 2
VIII.CS 2.2. Aplicarea x 1

unor reguli de calcul cu b)Arătaţi că E ( x)  . h)  2x  1 ; i)  4  5x 
2 2
2( x  1)
numere reale exprimate
prin litere j)  x  9  x  9 
Barem:
𝑥 2 + 2x + 1 = (𝑥 + 1)2 k)  4 x  5  4 x  5 
17
(3 puncte) l)  6 x  2 y 2  6 x  2 y 2 
𝑥 2 +3x 2x(x+3) x+1
E(x)= ∶ = 2(x−1)
(7 puncte)
x−1 x+1

m) 2 7 x  1 2 7  1  
VII.CS 1.1. c)Arătaţi că P = 2(a-1)E(a) este ♥Amplificarea și simplificarea unui
număr natural, oricare ar fi numărul raport de numere reale reprezentat
Recunoașterea
natural a. prin litere
apartenenței unui număr Exemple:
Barem: P  a  1 , a  N . (7 p) Simplificați fracțiile:
real la o mulțime
P este număr natural (3 p) x2  6 x  9
a)
2.Se consideră funcţia x2  9
f : R  R, f ( x)  3 x  6.
x2  4 x  4
VIII.CS 3.3. a)Reprezentaţi geometric graficul b)
Reprezentarea în funcţiei f. x2  4
diverse moduri a unor x 2  x  12
funcții cu scopul Barem: c) 2
x  3x  4
caracterizării acestora Determinarea a două puncte
distincte ale graficului (6 p) 2 x2  x  1
d)
Trasarea graficului (4 p) 2 x2  5 x  3
VIII.CS 3.3. b)Determinaţi coordonatele ♥Efectuarea unor calcule algebrice
Reprezentarea în punctelor de intersecţie ale cu numere reale reprezentate prin
diverse moduri a unor graficului funcţiei f cu axele de litere care presupun metode de
funcții cu scopul coordonate. descompunere în factori studiate
caracterizării acestora Exemple:
Barem: Descompuneți în factori expresiile:
Rezolvarea ecuaţiei f ( x)  0 şi
determinarea coordonatelor a)𝑥 2 − 9
punctului de intersecţie cu axa Ox: b) 2𝑥 2 + 4𝑥
A(2,0) (5 p)
Calculul f (0)  6 şi determinarea c)4 − 𝑥 2
coordonatelor punctului de d) 𝑥 2 − 4𝑥 + 4
intersecţie cu axa Oy: B(0,-6)
(5 p) e) 4𝑥 + 8
f)𝑥 2 + 5𝑥 + 6
VII.CS 5.4. Alegerea c)Calculaţi aria triunghiului ♥Rezolvarea unor exerciții pentru
reprezentărilor determinat de axele de coordonate consolidarea noțiunilor actualizate
geometrice adecvate în şi graficul funcţiei f. Exemple:
vederea optimizării 1.Aduceți la forma cea mai simplă
calculării unor lungimi expresia:
de segmente, a unor Barem: 𝑥 4−𝑥 𝑥 + 2 4𝑥 + 13
𝐸(𝑥) = ( + )⋅( + )
măsuri de unghiuri și a Triunghiul (OAB) care se formează 𝑥 + 3 𝑥2 − 9 𝑥−2 4 − 𝑥2
unor arii. 1 1
este dreptunghic. (4 p) :( − 2 )
4𝑥 + 8 2𝑥 + 4𝑥
OA  OB 2  6
AOAB    6. (6 p)
2 2 2.Rezolvați ecuația (𝑥 2 + 5𝑥 +
6)𝐸(𝑥) = 0.
3.Determinați numerele întregi pentru
𝐸(𝑥)
care 𝑥 2 +3𝑥 ∈ ℤ.
18
4.Arătați că expresia 𝑥 2 + 𝐸(𝑥) + 4
este pătrat perfect pentru orice
numere întregi x pentru care expresia
𝐸(𝑥) are sens.
♥Reactualizarea noțiunilor legate de
funcții: definiție, proprietăți,
reprezentare grafică, intersecția cu
axele, aria triunghiului determinat de
graficul funcției și axele de
coordonate
Exemple:
1.Descrieți printr-o diagramă, apoi
printr-un tabel funcțiile următoare:
a) f : {-1; 0; 1}  {2; 3; 4},
f(x) = x + 3
b) g : {0; 1; 2}  {0; 2; 4; 6},
g(x) = 2x + 2
c) h : {-2; -1; 0; 1; 2}  {0; 1;
2; 3; 4},
h(x) = x2
2.Reprezentați grafic funcțiile:
a)f : R  R, f(x) = 2x + 1;
b) f : R  R, f(x) = 2x;
c) f : R  R, f(x) = 1;
d) f : R  R, f(x) = - x;
e) f : R  R, f(x) = -3x + 2;
f) f : R  R, f(x) = - x + 3.
3.Reprezentați grafic funcția f : R 
R, determinând punctele de
intersecție ale graficului cu axele
sistemului:
a) f(x) = x + 2;
b) f(x) = - x – 1;
c) f(x) = x – 3;
d) f(x) = 2x – 4;
e) f(x) = 2x + 1
4.Determinați aria triunghiului AOB,
unde A și B sunt punctele de
intersecție ale funcției f : R  R cu
axele de coordonate, în fiecare din
cazurile: a) f(x) = x + 4; b) f(x) = 2x
– 5; c) f(x) = -2x – 4.
19
TESTUL 2
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerinţelor din Partea I şi din Partea a II-a se acordă 90 de puncte.
Din oficiu se acordă 10 puncte.
• Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 45 minute.
PARTEA I Scrieţi litera corespunzătoare singurului răspunsului corect. (30 de puncte)

1 10 3
5p 1. Rezultatul calculului 1   este:
6 9 20
113 11 7
A. B. C. D. 1
180 6 6
5p 2. Soluţia ecuaţiei 3x 13  2 este:
A. x  1 B. x  3 C. x  5 D. x  7
5p 3. Aria dreptunghiului cu lungimile laturilor de 12 cm şi 8 cm este egală cu:
A. 120 cm2 B. 48 cm2 C. 48 2 cm2 D. 96 cm2
5p 4. Media aritmetică a numerelor 3  2 şi 3  2 este:
A. 3 B. 6 C. 2 D. 2 2
5p 5. Lungimea laturii unui pătrat dacă lungimea diagonalei sale este 5 2
A. 10 cm B. 5cm C. 10 2 cm D. 20 2 cm
5p 6. Suma soluţiilor ecuaţiei x 2  5 x  6  0
A. 3 B. 4 C. 5 D. 6
PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (60 de puncte)
1. Se consideră expresia E  x    x  2   2  x  3 x  2    x  3 unde x .

2 2
10p a) Calculaţi valoarea expresiei pentru x  2 .
b) Arătaţi că  x  3 x  2   x  x  6 .
2
10p
10p c) Demonstrați că E  n  este pătrat perfect, pentru orice număr întreg n .
2. Se consideră funcţia f : R  R, f  x   2 x  6 .
10p a) Determinaţi coordonatele punctelor de intersecţie ale graficului funcţiei f cu axele de

coordonate.
10p b) Determinaţi perimetrul triunghiului determinat de graficul funcţiei f şi axele de
coordonate.
10p c) Determinaţi tangenta unghiului format de graficul funcţiei f cu axa absciselor.
20
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
PARTEA I ________________________________________________________ (30 de puncte)

• Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie punctajul maxim
prevăzut în dreptul fiecărei cerinţe, fie 0 puncte.
• Nu se acordă punctaje intermediare.
Nr. Item 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Rezultate D. C. D. A. B. C.
Punctaj 5p 5p 5p 5p 5p 5p
PARTEA a II-a _____________________________________________________ (60 de puncte)

• Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim
corespunzător.
1.a) E  x    2  2   2  2  3 2  2    2  3 5p
2 2
E  2   25 5p
b)  x  3 x  2  x2  2 x  3x  6  5p
 x2  x  6
5p
c) E  n    n  2   2  n  3 n  2    n  3
2 2
1p
 n  2  n2  4n  4 ,  n  3  n2  6n  9
2 2
4p
E  n   25 3p
Finalizare 2p
2.a) f  x   0  2 x  6  0  A  3,0   G  Ox 5p
f
f  0   6  B  0, 6   G f  Oy 5p
OAB  OA  OB  AB
b) P 2p
OA  3, OB  6 3p
OAB este dreptunghic  AB  3 5

3p
POAB  9  3 5 2p
21
c) OB
tg  OAB   5p
OA
tg  OAB   2
5p
• Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale,
în limitele punctajului indicat în barem.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului obţinut la 10.
22
TESTUL 3
SUBIECTUL I. (30p) Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:

(5p) 1. Rezultatul calculului: 2021 - 3·(2022° - 2022) este:
a) 4042 b) 8084 c) - 4042 d) 2021
𝒙𝟐 −𝟑 𝟏
(5p) 2. Mulțimea soluțiilor reale ale ecuației: = 𝟐 este:
𝟒𝟒
a) {-5, +5} b) {-2, +2} c) {-1, +1} d) {-4, +4}

(5p) 3. Calculând 4,5% din 120 obținem:
a) 54 b) 2,4 c) 5,4 d) 30
(5p) 4. În ∆ABC din figura alăturată, AB = 10 cm, AC =12 cm și BC = 16 cm, iar M, N și P sunt
mijloacele laturilor AB, AC și BC. Perimetrul ∆MNP este egal cu:
A
M N
B P C
a) 19 cm b) 20 cm c) 38 cm d) 10 cm
(5p) 5. În figura alăturată, dreapta AB este tangentă la cercul C(O, 5cm) în punctul A și unghiul
ABO are măsura de 30°. Lungimea segmentului AB este egală cu:
a) 10 cm b) √5 cm c) √10 cm d) 5√3 cm
(5p) 6. În ∆ABC echilateral, punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB și BC și AN ∩ CM =

{𝐺}. Dacă AN = 6 cm, atunci MG =….
23
a) 2 cm b) 6 cm c) 4 cm d) 10 cm
SUBIECTUL al II- lea. (60p) Scrieți rezolvările complete:

1. (10p) Determinaţi media aritmetică și media geometrică a numerelor:
2 2
𝑎 = (√7 − √5) şi 𝑏 = (√7 + √5) .
2. (10) Rezolvați în R:
a) 𝑥 2 − 5𝑥 + 6 = 0
2𝑥 + 3𝑦 = 14
b) {
𝑥 − 2𝑦 = 0
3. (10p) Se consideră funcția f : R→R, f(x) = 2x – 6. Să se calculeze distanța de la originea sistemului
de coordonate la reprezentarea geometrică a graficului funcției f.
1
4. Trapezul isoscel ABCD are AB ∣∣ CD, AB > CD, CD = 12 cm, ˂ B de 45° și 𝐴𝐵 = 3 2 ∙ 𝐶𝐷.
(5p) a) Aflați lungimea înălțimii trapezului.

(5p) b) Calculați perimetrul trapezului.
5. În figura alăturată, punctele A, B, C și D aprțin cercului C(O, r ) , AB = 6 cm, AE = 4 cm și DE =

2 cm.
(5p) a) Arătați că ∆AEB ~ ∆DEC.

(5p) b) Calculați lungimea segmentului DC.
6. În dreptunghiul ABCD, cu AB > CD, se consideră AE BD, E ∈ BD.

Se știe că DE = 2√2 𝑐𝑚 și EB = 4√2 𝑐𝑚.
(5p) a) Calculați perimetrul dreptunghiului ABCD..
(5p) b) Calculați raportul ariilor triunghiurilor AED și AEB.
24
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
SUBIECTUL I.
1. b) 8084
2. a) {-5, +5}
3. c) 5,4
4. a) 19 cm
5. d) 5√3 cm
6. a) 2 cm
SUBIECTUL al II- lea.
1. 𝑎 = 12 − 2√35 ................................................................................................3p
𝑏 = 12 + 2√35 ................................................................................................3p
𝑎+𝑏
= 12 ................................................................................................2p
2
2 2
√𝑎 ∙ 𝑏 = √(√7 − √5) ∙ (√7 + √5) = (√7 − √5) ∙ (√7 + √5) = 7 − 5 = 2 ………….2p
2. a) ∆ = 1 ................................................................................................2p
S = {2,3} ................................................................................................3p
Obs. Ecuația se poate rezolva și prin descompunere în factori.
b) Aplicăm metoda reducerii sau metoda substituției .........................................................3p
x=4 ..........................................................1p
y=2 ..........................................................1p
3. 𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑥 = {𝐴} => 𝐴(3, 0) ………………………………………....................………..2p
𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑦 = {𝐵} => 𝐵(0, −6) …………………………………................……………..2p
𝐴𝐵 = 3√5 u ……………………………….…...............…………….3p
6√5
d(O, AB) = u ……………………………...............……………..….3p
5
𝟏 𝟕
4. a) AB = 𝟑 𝟐 ∙ 𝑪𝑫 <=> 𝑨𝑩 = ∙ 𝟏𝟐 <=> 𝑨𝑩 = 𝟒𝟐 𝒄𝒎
𝟐
Fie DD' ┴ AB, CC'┴AB, 𝑪′, 𝑫′ ∈ 𝑨𝑩 =>
=> DD' și CC' sunt înălțimi în trapez, CC'D'D – dreptunghi , C'D'=CD=12 cm ....................3p
𝑨𝑩−𝑫′𝑪′ 𝟒𝟐−𝟏𝟐
AD'=BC'= <=> 𝑩𝑪′ = <=> 𝑩𝑪′ = 𝟏𝟓 𝒄𝒎
𝟐 𝟐
∆BCC' – dreptunghic, ˂ C'-drept, ˂B=45° => ∆BCC' –isoscel, BC'=CC'=15 cm................2p
b) Apl. T.Pitagora în ∆BCC', 𝑩𝑪𝟐 = 𝑪𝑪′𝟐 + 𝑩𝑪′𝟐
25
<=> 𝑩𝑪𝟐 = 𝟏𝟓𝟐 + 𝟏𝟓𝟐 <=> 𝑩𝑪 = 𝟏𝟓√𝟐 𝒄𝒎 ..........................................................2p
𝑷𝑨𝑩𝑪𝑫 = 𝑨𝑩 + 𝑩𝑪 + 𝑪𝑫 + 𝑫𝑨 ............................................................2p
ABCD trapez isoscel => AD = BC = 𝟏𝟓√𝟐 𝒄𝒎
=>𝑷𝑨𝑩𝑪𝑫 = (𝟓𝟒 + 𝟑𝟎√𝟐)𝒄𝒎 = 𝟔 ∙ (𝟗 + 𝟓√𝟐) 𝒄𝒎 ...........................................................1p
5. a) ˂ A ≡ ˂ D, ˂ AEB ≡ ˂ DEC ( Criteriul de asemănare U.U.) => ∆AEB ~ ∆DEC .............5p

b) DC = 3 cm .............5p
6. a) 𝑃𝐴𝐵𝐶𝐷 = 4 ∙ (√6 + 2√3)𝑐𝑚 .............................................................5p
𝐴 1
b) 𝐴𝐴𝐸𝐷 = 2 ...........................................................5p
𝐴𝐸𝐵
26
TESTUL 4
1. (2p)Calculați:
a)(√3 + 1)(√3 − 1) + (−3)2;

2
b)(2√2 + 1) ;
2
c)(3 − 2√3) ;
d)√144 − √81 + √1;
2.(2p) Rezolvați următoarele ecuații:

a) -1,5x + 5 = 9,5;
2 −4 1
b) 3x + = 10;
5
c) 2√5x-√20=√80;
d) 2𝑥 2 +3x-5=0
3.(2p) Fie triunghiul dreptunghic ABC având lungimile catetelor AB=12cm și AC=12√3 cm.
a) Aflați aria si perimetrul triunghiului;
b) Aflați măsurile unghiurilor triunghiului.
4. (3p)Aduceți la forma cea mai simplă:

a) 2x-7+(3-2x)-(3x-5);
b)(3𝑥 − 2)(3𝑥 + 2) + 4;
c)(2𝑥 + 4)2 − (1 − 2𝑥)2 ;
27
BAREM DE EVALUARE ȘI NOTARE
1.
a)(√3 + 1)(√3 − 1) + (−3)2=3-1+9=11 (0,5p)

2
b)(2√2 + 1) =8+4√2+1=9+4√2 (0,5p)
2
c)(3 − 2√3) =9-12√3+12=21-12√3 (0,5p)
d)√144 − √81 + √1=12-9+1=4 (0,5p)
2.
a) -1,5x + 5 = 9,5 <=> -1,5x = 9,5-5 <=> -1,5x =4,5 <=>x=-3 (0,5p)
2 −4 1 2 1 −4 2 9 27
b) 3x + = 10<=>3x = 10 -  3x =10x=20; (0,5p)
5 5
c) 2√5x-√20=√802√5x=√80+√20=4√5 + 2√5 = 6√5x=3 (0,5p)

5
d) 2𝑥 2 +3x-5=0∆= 9 + 40 = 49, 𝑥1 = 1, 𝑥2 = − 2 (0,5p)
3.(2p) Fie triunghiul dreptunghic ABC având lungimile catetelor AB=12cm si AC=12√3 cm.
a) Aflați aria și perimetrul triunghiului;
Din teorema lui Pitagora: 𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵 2 + 𝐴𝐶 2 BC=24cm (0,5p)
P= 12cm+24cm+12√3cm=36+12√3=12(3+√3)𝑐𝑚 (0,5p)
A = ABxAC/2 = 12x12√3: 2=72√3𝑐𝑚2 (0,5p)

b) Aflați măsurile unghiurilor triunghiului.
Cum AB =BC/2 se obține măsura unghiului opus catetei AB de 30𝑜 , ∢C=30𝑜 , ∢B=60𝑜 (0,5p).
4. (3p)Aduceți la forma cea mai simplă:

a) 2x-7+(3-2x)-(3x-5)=2x-7+3-2x-3x+5=-3x+1 (1p)
28
b)(3𝑥 − 2)(3𝑥 + 2) + 4= 9𝑥 2 -4+4=9𝑥 2 (1p)
c)(2𝑥 + 4)2 − (1 − 2𝑥)2 =4𝑥 2 +4x+16-(1-4x+4𝑥 2 )= 4𝑥 2 +4x+16-1+4x - 4𝑥 2 =8x+15 (1p)
29
TESTUL 5
NR I
1. Se dă:
2 2
E(x)= (√2𝑥 − √7) + (√2𝑥 + √7) − (2𝑥 + 3)(2𝑥 − 3)
a) Calculați E(2021).
b) Determinați cel mai mic număr ≠ 0 natural n pentru care
𝑛 · 𝐸(7) · 𝐸(8) · … · 𝐸(2021) este pătrat perfect.
2. Se dau 𝑓: ℝ → ℝ 𝑓(𝑥) = 𝑥 − 2 și 𝑔: ℝ → ℝ 𝑔(𝑥) = −𝑥 + 5
a) Să se determine aria suprafeței cuprinse între graficul lui 𝑓, graficul lui 𝑔, și axa 𝑂𝑥.
b) Rezolvați înℝ inecuația: 2𝑓(2𝑥 + 1) − 3𝑔(𝑥 + 2) ≤ 2.
3. Fie ABCD un dreptunghi și punctele M și P mijloacele laturilor AB, respectiv BC. Să se calculeze
raportul dintre aria triunghiului DMP și aria dreptunghiului ABCD.
NR II
1. Se dă:
2 2
E(x)= (√2𝑥 + √5) + (√2𝑥 − 5) − (2𝑥 − 5)(2𝑥 + 5)
a) Calculați E(2021).
b) Determinați cel mai mic număr ≠ 0 natural n pentru care
𝑛 · 𝐸(17) · 𝐸(18) · … · 𝐸(2021) este pătrat perfect.
2. Se dau 𝑓: ℝ → ℝ 𝑓(𝑥) = 𝑥 − 3 și 𝑔: ℝ → ℝ 𝑔(𝑥) = −𝑥 + 6
a) Să se determine aria suprafeței cuprinse între graficul lui 𝑓, graficul lui 𝑔, și axa 𝑂𝑥.
b) Rezolvați înℝ inecuația: 3𝑓(2𝑥 − 1) − 2𝑔(𝑥 + 3) ≤ 3.
3. Fie ABCD un paralelogram și fie P mijlocul segmentului AD. Să se calculeze raportul dintre aria
triunghiului PBC și aria paralelogramului ABCD.
30
MODEL DE TEST INIȚIAL IN KAHOOT
https://create.kahoot.it/details/fa7abb2b-03f7-49b1-9e47-7fba0b864aca
31
32
33
34
35
36
MULȚIMI ȘI ELEMENTE DE LOGICĂ
MATEMATICĂ
37
TEST DE EVALUARE
ECUAȚII CU MODUL ȘI CU PARTE ÎNTREAGĂ
INECUAȚII CU MODUL
SUBIECTE
1. Aflați x real pentru care există inegalitățile:

a) |−2x+3| ≥ 7 (5 p)
b) |−2x−5| ≤ |2x+1| (10 p)
2. Rezolvați în R ecuațiile:
a) [2𝑥−1]=7 (5 p)
b) [3𝑥−5]=x+18 (10 p)
2𝑥+13
c) [ ] = 3𝑥 − 11 (15 p)
5
3. Rezolvați în R ecuațiile:
1 1 −1
a) |𝑥 −3,25 + 4| + |6−2𝑥| + |5𝑥 +3 − (18) | = 72. (10 p)
b) ||2𝑥−3| −3| = 5 (10 p)

c) |2𝑥+7| = 𝑥 + 12 (15 p)
d) |7𝑥−5| = |−2𝑥+4| (10 p)
REZOLVAREA SUBIECTELOR
1.
a) |−2x+3| ≥ 7 ⇒2x − 3 ≤ −7 sau 2x − 3 ≥ 7
Din 2x − 3 ≤ −7 ⇒ 2x ≤ −4 ⇒ x ≤ −2 ⇒ 𝑥 ∈ (−∞; −2]
Din 2x − 3 ≥ 7 ⇒ 2x ≥ 10 ⇒ x ≥ 5 ⇒ 𝑥 ∈ [5; +∞)
38
Deci 𝑥 ∈ (−∞; −2] ∪ [5; +∞) ⇒ 𝑆 = (−∞; −2] ∪ [5; +∞).
b) |−2x−5| ≤ |2x+1| ⇒ (−2𝑥 − 5)2 ≤ (2𝑥 + 1)2

3 3
⇒ 4𝑥 2 + 20𝑥 + 25 ≤ 4𝑥 2 + 4𝑥 + 1 ⇒ 16𝑥 ≤ −24 ⇒ 𝑥 ≤ − 2 ⇒ 𝑥 ∈ (−∞; − 2].
2.
9
a) [2𝑥−1] = 7 ∈ 𝒁⇒ 7 ≤ 2𝑥 − 1 < 8 ⇒ 8 ≤ 2𝑥 < 9 ⇒ 4 ≤ 𝑥 < 2
9
⇒ 𝑥 ∈ [4; 2).
b) [3x−5] = x + 18
Cum [3x−5] ∈ Z ⇒ x + 18 ∈ Z ⇒ 𝑥 ∈ Z ⇒ 3x − 5 ∈ Z ⇒ [3x−5] = 3x − 5
23
Din [3x−5] = x + 18 ⇒ 3x − 5 = x + 18 ⇒ 2x = 23 ⇒ x = ∉ Z ⇒ S = ∅.
2
2𝑥+13
c) [ ] = 3𝑥 − 11
5
2𝑥+13 𝑘+11
Din [ ] = 𝑘, 𝑘 ∈ 𝑍 ⇒3𝑥 − 11 = 𝑘 ⇒ 𝑥 = .
5 3
𝑘+11
2𝑥+13 2∙ +13 2𝑘+22+39
3
Avem [ ] = 𝑘, 𝑘 ∈ 𝑍 ⇒ 𝑘 ≤ <𝑘+1⇒𝑘 ≤ <𝑘+1⇒
5 5 15
2𝑘+61 46 61
⇒ 𝑘≤ < 𝑘 + 1⇒15𝑘 ≤ 2𝑘 + 61 < 15𝑘 + 15 ⇒ <𝑘≤ .
15 13 13
46 61
< 𝑘 ≤ 13
13 | ⇒ 𝑘 = 4 ⇒ 𝑥 = 5 ⇒ 𝑆 = {5}.
𝑘∈𝑍
39
3.
1 1 −1
a) |𝑥 −3,25 + 4| + |6−2𝑥| + |5𝑥 +3 − (18) | = 72 ⇒
⇒|𝑥−3,25 + 0,25| + |6−2𝑥| + |5𝑥+3 − 18| = 72

⇒|𝑥−3| + |−2(𝑥 − 3)| + |5(𝑥 − 3)| = 72 ⇒ |𝑥−3| + 2|𝑥−3| + 5|𝑥−3| = 72 ⇒
⇒8|𝑥−3| = 72 ⇒ |𝑥−3|=9 ⇒ 𝑥 − 3 = ±9 ⇒ 𝑥1 = 12, 𝑥2 = −6.
⇒𝑆 = {−6; 12}.
b) ||2𝑥−3| −3| = 5 ⇒ |2𝑥−3| − 3 = ±5

11 5
Din |2𝑥−3| − 3 = 5 ⇒ |2𝑥−3| = 8 ⇒ 2𝑥 − 3 = ±8 ⇒ 𝑥1 = , 𝑥2 = − 2.
2
Din |2𝑥−3| − 3 = −5 ⇒ |2𝑥−3| = −2 < 0 ⇒ x∈ ∅.

5 11
Deci 𝑆 = {− 2 , 2 }.
c) |2𝑥+7| = 𝑥 + 12
C.E. : 𝑥 + 12 ≥ 0 ⇒ 𝑥 ≥ −12 ⇒ 𝑥 ∈ [−12, +∞)
Avem 2𝑥 + 7 = ±(𝑥 + 12)
Din 2𝑥 + 7 = 𝑥 + 12 ⇒ 𝑥 = 5 ∈ [−12, +∞)
19
Din 2𝑥 + 7 = −𝑥 − 12 ⇒ 3𝑥 = −19 ⇒ 𝑥 = − ∈ [−12, +∞)
3
19
Deci 𝑆 = {− ; 5}.
3
40
d) |7𝑥−5| = |−2𝑥+4|
Dacă |𝑥| = |𝑦| atunci 𝑥 = 𝑦 sau 𝑥 = −𝑦.
Din 7𝑥 − 5 = −2𝑥 + 4 ⇒ 9𝑥 = 9 ⇒ 𝑥 = 1.
1
Din 7𝑥 − 5 = 2𝑥 − 4 ⇒ 5𝑥 = 1 ⇒ 𝑥 = 5 .
1
Deci 𝑆 = {5 ; 1}.
BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE

SUBIECTUL 1
a) |−2x+3| ≥ 7 ⇒2x − 3 ≤ −7 sau 2x − 3 ≥ 7………………………………………………..2p
Din 2x − 3 ≤ −7 ⇒ 2x ≤ −4 ⇒ x ≤ −2 ⇒ 𝑥 ∈ (−∞; −2]……………………...1p
Din 2x − 3 ≥ 7 ⇒ 2x ≥ 10 ⇒ x ≥ 5 ⇒ 𝑥 ∈ [5; +∞)…………………………….1p
Deci 𝑥 ∈ (−∞; −2] ∪ [5; +∞) ⇒ 𝑆 = (−∞; −2] ∪ [5; +∞)………………………1p
b) |−2x−5| ≤ |2x+1| ⇒ (−2𝑥 − 5)2 ≤ (2𝑥 + 1)2 ……………………….………..1p
⇒ 4𝑥 2 + 20𝑥 + 25 ≤ 4𝑥 2 + 4𝑥 + 1………………………………….…………..4p
⇒ 16𝑥 ≤ −24 ……………………………………………………………………2p
3 3
⇒ 𝑥 ≤ − 2 ⇒ 𝑥 ∈ (−∞; − 2]……………………………………………………….3p
SUBIECTUL 2
a) [2𝑥−1] = 7 ∈ 𝒁⇒7 ≤ 2𝑥 − 1 < 8……………………………..………………………………..2p
9
⇒ 8 ≤ 2𝑥 < 9 ⇒ 4 ≤ 𝑥 < 2…………………...…………………………………2p
9
⇒ 𝑥 ∈ [4; 2)………………………………………………………………………1p
b) [3x−5] = x + 18
Cum [3x−5] ∈ 𝐙 ⇒ x + 18 ∈ 𝐙 ⇒ 𝑥 ∈ 𝐙 …………….……………….…………3p
41
⇒ 3x − 5 ∈ 𝐙 ⇒ [3x−5] = 3x − 5………………………………………….……2p
Din [3x−5] = x + 18 ⇒ 3x − 5 = x + 18 ………………………………………3p
23
⇒ 2x = 23 ⇒ x = ∉ Z ⇒ S = ∅ ……………………………………………….2p
2
c) 2𝑥 + 13
[ ] = 3𝑥 − 11
5
2𝑥+13 𝑘+11
Din [ ] = 𝑘, 𝑘 ∈ 𝒁⇒3𝑥 − 11 = 𝑘 ⇒ 𝑥 = …………………………………3p
5 3
𝑘+11
2𝑥+13 2∙ +13
3
Avem [ ] = 𝑘, 𝑘 ∈ 𝒁 ⇒ 𝑘 ≤ < 𝑘 + 1………………………..……2p
5 5
2𝑘+22+39 2𝑘+61
⇒𝑘≤ <𝑘+1⇒ 𝑘 ≤ < 𝑘 + 1………………………….…...…2p
15 15
46 61
⇒15𝑘 ≤ 2𝑘 + 61 < 15𝑘 + 15 ⇒ 13 < 𝑘 ≤ 13……………………………………………….4p
46 61
< 𝑘 ≤ 13
13 | ⇒ 𝑘 = 4 ⇒ 𝑥 = 5 ⇒ 𝑆 = {5}……………………..………………4p
𝑘∈𝒁
SUBIECTUL 3
a) 1 1 −1
|𝑥 −3,25 + | + |6−2𝑥| + |5𝑥 +3 − ( ) | = 72 ⇒
4 18
⇒|𝑥−3,25 + 0,25| + |6−2𝑥| + |5𝑥+3 − 18| = 72………………………………….…..3p
⇒⇒ |𝑥−3| + 2|𝑥−3| + 5|𝑥−3| = 72……………………………………….………….……..3p
⇒8|𝑥−3| = 72 ⇒ |𝑥−3|=9 ⇒ 𝑥 − 3 = ±9 ……………………………………….……….3p
⇒ 𝑥1 = 12, 𝑥2 = −6.⇒𝑆 = {−6; 12} …………………………………………………………1p
b) ||2𝑥−3| −3| = 5 ⇒ |2𝑥−3| − 3 = ±5 ………………………………………...2p
11 5
Din |2𝑥−3| − 3 = 5 ⇒ |2𝑥−3| = 8 ⇒ 2𝑥 − 3 = ±8 ⇒ 𝑥1 = , 𝑥2 = − 2…...4p
2
Din |2𝑥−3| − 3 = −5 ⇒ |2𝑥−3| = −2 < 0 ⇒ x∈ ∅ …………………………....3p

5 11
Deci 𝑆 = {− 2 , 2 } ………………………………………………………………...1p
c) |2𝑥+7| = 𝑥 + 12
C.E. : 𝑥 + 12 ≥ 0 ⇒ 𝑥 ≥ −12 ⇒ 𝑥 ∈ [−12, +∞)………………………………3p
Avem 2𝑥 + 7 = ±(𝑥 + 12)……………………………………………………….3p
42
Din 2𝑥 + 7 = 𝑥 + 12 ⇒ 𝑥 = 5 ∈ [−12, +∞)…………………………………….4p
19
Din 2𝑥 + 7 = −𝑥 − 12 ⇒ 3𝑥 = −19 ⇒ 𝑥 = − ∈ [−12, +∞)……….…….…4p
3
19
Deci 𝑆 = {− ; 5}…………………………………………………………………1p
3
d) |7𝑥−5| = |−2𝑥+4|
Dacă |𝑎| = |𝑏|, 𝑎, 𝑏 ∈ 𝑹 atunci 𝑎 = 𝑏 sau 𝑎 = −𝑏………………….………1p
Din 7𝑥 − 5 = −2𝑥 + 4 ⇒ 9𝑥 = 9 ⇒ 𝑥 = 1 ……………………………………..4p
1
Din 7𝑥 − 5 = 2𝑥 − 4 ⇒ 5𝑥 = 1 ⇒ 𝑥 = …………………………………….....4p
5
1
Deci 𝑆 = {5 ; 1}……………………………………………………………………1p
43
PROIECT DIDACTIC-INTERVALE DE NUMERE REALE
Profesor:
Data:
Clasa:
Obiectul: Matematica
Subiectul lectiei: INTERVALE DE NUMERE REALE
Tipul lectiei: predare-invatare
Obiective operationale: In urma participarii la lectie elevii trebuie:
O1:- sa recunoasca tipurile de intervale;
O2:-sa reprezinte pe axa numerelor reale intervalele;
O3:-să efectueze operaţii cu intervale,

44
Metode si procedee: explicatia, exercitiul, munca independentă, conversaţia,
Mijloace didactice: manual clasa a IX-a (C. Nastasescu,I. Chitescu,C. Nita, D. Mihalca),culegere clasa a IX-a (Marius Burtea), fisa
de lucru
1 2 3 4 5
Secventele Obiective Activitatea profesorului Activitatea Metode şi
lecţiei elevilor procedee
1.Moment Profesorul verifica prezenţa, verifică dacă este cretă burete şi cere elevilor să-şi Elevii îşi Conversaţia
organizatoric. pregătească materialele necesare desfăşurării lecţiei în condiţii optime. pregătesc
Pregatirea manualele,
clasei pentru caietele şi
lecţie instrumentele de
scris.
2.Captarea Verificarea efectuarii temei pentru acasa prin sondaj folosind dialogul profesor- Elevii răspund. Conversatia
atentiei. elev; elev-elev, prin confruntarea rezultatelor (în cazul în care apar diferenţe se euristica
Verificarea rezolvă exerciţiile la tablă ).
cunostintelor
predate in
45
lectia Se actualizeaza cunostinte teoretice referitoare la mulţimi de numere, în special
precedenta. numere reale.
3.Anunţarea Lecţia de astăzi se numeşte “Intervale de numere reale” şi vom face o recapitulare Elevii ascultă. Conversaţia
lecţiei noi şi a din clasa a VIII-a la intervalele de numere reale şi la operaţiile dintre intervale.
obiectivelor
urmărite
4.Prezentarea O1, O2, O3, “ Intervale de numere reale” Explicatia,
continutului demonstraţia,
Intre doua numere rationale date, exista o infinitate de numere rationale. Multimea
nou si dirijarea
de numere reale cuprinse intre doua numere reale date o numim interval. Avem munca
invatarii
mai multe tipuri de intervale: marginite si nemarginite. independenta
Intervale marginite
a, b  x  R a xbInterval deschis in ambele capete.

a, b  x  R a  x  bInterval inchis in ambele capete.
46
a, b  x  R a  xbInterval inchis in stanga si deschis in dreapta.
a, b  x  R a x  bInterval deschis in stanga si inchis in dreapta
Exemple.
-6 -3 -1 4 9 25
 6,3  1,4 9,25

Intervale nemarginite
Elevii ascultă si
Interval deschis la stanga in a si nemarginit la dreapta
noteaza
a,   x  R a x
observaţiile
47
Interval inchis la stanga in a si nemarginit la dreapta
a,  x  R a  x
Interval nemarginit la stanga si deschis la dreapta in a
 , a   x  R x a
Interval nemarginit a stanga si inchis la dreapta in a.
 , a  x  R x  a
Operaţii cu intervale
Intersecţia A B   x / x  A şi x  B
Reuniunea A B   x / x  A sau x  B
Conversaţia
euristică.
Diferenţa A \ B   x / x  A şi x  B
48
Observatii Elevii vor trasa Explicaţia.
intervalele Exerciţiul.
 Multimea numerelor reale R se scrie ca interval:  ,
Observaţia
Daca
 x  p   p x p  x   p, p 
p 0  
 x  p  p x p  x   , p    p, 
Se vor rezolva în continuare exerciţii din fişa de lucru

5.Aprecierea Profesorul face aprecieri, notează si menţionează eleviii (nominal) care au Elevii sunt
elevilor si participat activ la desfăşurarea lecţiei. atenţi.
evaluarea
cunoştinţelor
6.Incheierea Tema pentru acasă: exerciţiile nerezolvate din fişa de lucru Elevii notează
lecţiei tema
49
FIŞA DE LUCRU: INTERVALE DE NUMERE REALE
1) Fie multimile:
a) Enumerati elementele multimilor A, B, C

b) Calculati : A  B , A  B, A  C, B  C, A \ C
2) Efectuati:
a)
b)
3) Stabiliti valoarea de adevar a propozitiilor :
a) – 1   1;5 A F
b)    3;4 A F
4) Notaţi mulţimile următoare folosind simboluri:
a) interval închis de la 3 la 15 …………..
b) interval de la 93 la 2006, închis la stânga şi deschis la dreapta …………..
c) interval închis de la –2 la + ∞ …………..
50
d) interval deschis de la –5,7 la 12 …………..
e) interval de la 93 la 2006, închis la stânga şi deschis la dreapta …………..
f) interval deschis de la – ∞; la –21 …………..
5) Precizati cel mai mic numar intreg care apartine intervalului I daca:
a)I=[-2;5) b)I=(-7;-3]
6) Precizati cel mai mare numar intreg care apartine intervalului I daca:
a)I=[-4;3) b)I=(-2;5]
51
MODUL – PARTE ÎNTREAGĂ – PARTE FRACŢIONARĂ
I. Rezolvaţi ecuaţiile:
 x  1  x  1  6 x  1
1.  3   x  2 2.  2   x  2 3.  3   x  6
 3x  4  4 x  3  4 x  1 x  1  5x  3  x  3
4.   5.   6.  
 5  5  5  2  4  2
 x  1  x  1
7.   8. 9. x 2

 x 1  x 1
 2   3 
 x 3  2006 2a  1  x  1  2 x  1  2 x  1  x 2  5x  6  2
10.   , a  N * ,a  1 11.  
 2   3   3   x 12.  
 x 2 
2
a  2  x  90 
5
3
II. Rezolvaţi ecuaţiile:
a. x 1  x  2  7 b. x 3  x  2 1 c. x  1  2 x  1  3x  1  3
d. x 2  3x  2  2 e. x 1  x 1  2 f. 2 x  1  x  1  x  m , m  R.
g. x 2006  x 5  1989x  1  3  0 h. x  1  x 2  1  ...  x 2009  1  0 i. x  1  x  1
III. Arătaţi că:
1. [ x]  0 , x  R 2. x  0 , x  R 3. x  x , x  R

4. x  x , x  R 5. x  y  x  y, x  Z, y  R 6.  n    n  1  ...   (n  1)  1  n,
2 2 2
nN
52
 x  x   399 1   359 1 
7.  n    n  , n  Z * 8.   =0 9.    = 17
 k 1 k  1  k   K 1 k 1  k 
 n  3
Indicaţii: I) 1. Notez x  2  n, n  Z . Avem că x  n  2 . Înlocuind, obţinem:   n.
 3 
n3
Deci n   n  1  3n  n  3  3n  3  2n  3  2n  3  n  1  x  3.
3
4x  3 5n  3 15n  7  15n  7
2. Fie  n  Z. Deci x  . Înlocuind obţinem:    n. Deci n   n  1  20n  15n  7  20n  20 
5 4  20  20
 13 3 1
5n  7  5n  20  n   2,1,0,1  x   ,2, ,  ; 10,11,12 – Proprietăţi ale părţii întregi şi părţii fracţionare.
 4 4 2
II) Soluţiile se găsesc aplicând proprietăţile modulului + explicitarea acestuia.
III) Vezi proprietăţile părţii întregi şi a părţii fracţionare
53
TEST-MULȚIMEA NUMERELOR REALE
(operații cu numere reale, aproximări, partea întreagă, partea fracționară, inegalități, modul, intervale)
2
2 −1
(1,5p) 1. Efectuați în R: a) [(3) ∙ √8 − √32] =
2
b) |√3 − 2 | + √(5 + √3) =
c) (−∞, 1] \ (−1, 3] =
(1p) 2. Calculați media aritmetică a numerelor: 𝑎 = |√5 − 3| și 𝑏 = |√5 − 1|.
(1p) 3. Să se scrie în ordine crescătoare numerele:
𝑎 = 5, 𝑏 = 3√2 , 𝑐 = 2√6
6
(0,5p) 4. Dacă 𝑥 = 7 , să se determine rotunjirile la a doua și a treia zecimală a lui x.
(1,5p) 5. a) Determinați parte întreagă și partea fracționară a numerelor:
𝒂 = 𝟐 + √𝟓 și 𝒃 = 𝟐 − √𝟓
b) Rezolvaţi în N* ecuaţia:
[ 1 2 ] + [ 2  3 ] + … + [ n  n  1 ] = 45 , unde [x] este partea întreagă a lui x.
1
(1,5p) 6. a) Arătaţi că: x  2 , pentru oricare x număr real pozitiv.
x
2 3 3 5 5 2
b) Arătaţi că:   > 6.
5 2 3
(2p) 7. Efectuați în R: a) 2𝑥 2 − 3𝑥 − 2 = 0
b) ∣ x – 4 ∣ + ∣ x – 6 ∣ = 6
c) ∣ x – 3 ∣ - 1 ˂ 2
𝑥+1 𝑥−3
d) [ ]=
3 2
54
BAREM- TEST-MULȚIMEA NUMERELOR REALE
2
2 −1 3 2
1. a) [(3) ∙ √8 − √32] = (2 ∙ 2√2 − 4√2) .................................................................0,25p
2
= (3√2 − 4√2)
2
= (−√2) = 2 ................................................................................................................... 0,25p
b) √3 −2 = √3 − √4 < 0 => |√3 − 2| = 2 − √3 .............................................................0,25p
2
|√3 − 2 | + √(5 + √3) = 2 − √3 + |5 + √3|
= 2 − √3 + 5 + √3 = 7 ...................................................................................................0,25p
c) (−∞, 1] \ (−1, 3] = (−∞, −1] .......................................................................................0,5p
2. 𝑎 = 3 − √5 , 𝑏 = √5 − 1 ........................................................................................0,5p
𝑎+𝑏 3−√5+√5−1 2
𝑚𝑎 = = = = 1 .....................................................................................0,5p
2 2 2
3. 𝑎 = √25, 𝑏 = √18, 𝑐 = √24 .......................................................................................0,5p

𝑏<𝑐<𝑎 .......................................................................................0,5p
4. 𝑥 = 0, (857142) ........................................................................................0,25p
𝑥 ≈ 0,86
𝑥 ≈ 0,857 .........................................................................................0,25p
5. a) 2 < √5 < 3 <=> 4 < 2 + √5 < 5 =>

[𝑎] = [2 + √5] = 4 și {𝑎} = {2 + √5} = 2 + √5 − 4 = √5 − 2 ...........................0,25p
2 < √5 < 3 <=> −3 < −√5 < −2 <=> −1 < 2 − √5 < 0 =>
[𝑏] = [2 − √5] = −1 și {𝑏} = {2 − √5} = 2 − √5 + 1 = 3 − √5 .........................0,25p
b) n2 < n  n  1 < n  12 , n  N*

55
<=> n < n  n  1 < n  1 => [ n  n  1 ] = n ...........................................0,5p
nn  1
Ecuaţia devine: 1 + 2 + … + n = 45 <=> = 45 => n = 9. ......................0,5p
2
1 1
6. a) ma  mg  x  2· x = 2 .......................................................................0,5p
x x
1 x2 1
Sau: x  2   2  x 2  1  2x
x x
x 2  2 x  1  0  x  12  0 (A)
2 3 3 5 5 2 2 5 3 5 3 2
b)   =  +  +  ...................0,5p
5 2 3 5 2 5 3 2 3
2 5 3 5 3 2
 > 2,  > 2,  >2
5 2 5 3 2 3
2 3 3 5 5 2
   > 6 ................................................................0,5p
5 2 3
1
7. a) ∆ = 25 , S = {2, - 2 } ............................................................0,5p
b) explicitarea modulelor ...........................................................0,25p
𝑥 ∈ (−∞, 4) => −𝑥 + 4 − 𝑥 + 6 = 6 <=> −2𝑥 = −4 <=> 𝑥 = 2 ∈ (−∞, 4)
𝑥 ∈ [4, 6) => 𝑥 − 4 − 𝑥 + 6 = 6 <=> 2 = 6 <=> 𝑥 ∈ ∅
𝑥 ∈ [6, +∞) => 𝑥 − 4 + 𝑥 − 6 = 6 <=> 2𝑥 = 16 <=> 𝑥 = 8 ∈ [6, +∞)
S= {2, 8} ................................................................................................................0,25p
c) ∣ x – 3 ∣ - 1 ˂ 2 <=> |𝑥 − 3| < 3 <=> −3 < 𝑥 − 3 < 3 <=> 0 < 𝑥 < 6 <=>

𝑥 ∈ (0, 6) .............................0,5p
𝑥−3
d) Notăm = 𝑘 ∈ 𝑍 <=> 𝑥 = 2𝑘 + 3
2
𝑥−3 𝑥+1 𝑥−3 𝑥−3 𝑥+1 𝑥−1

2
≤ 3
< 2
+ 1 <=> 2
≤ 3
< 2
..........................0,25p
56
𝑥−3 𝑥+1 𝑥−1
<=> ≤ < <=> 3𝑥 − 9 ≤ 2𝑥 + 2 < 3𝑥 − 3
2 3 2
<=> −9 ≤ −𝑥 + 2 < −3 <=> −11 ≤ −𝑥 < −5 <=> 11 ≥ 𝑥 > 5
<=> 5 < 2𝑘 + 3 ≤ 11 ≤> 2 < 2𝑘 ≤ 8 ≤> 1 < 𝑘 ≤ 4, dar 𝑘 ∈ 𝑍
=> 𝑘 ∈ {2,3,4} => 𝑥 ∈ {7, 9, 11} ........................0,25p
57
TEST DE EVALUARE – NUMERE REALE
Competenţe vizate:
1. Identificarea în limbaj cotidian sau în probleme de matematică a unor noţiuni specifice logicii
matematice şi teoriei mulţimilor
2. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor algebrice ale numerelor, a estimărilor şi aproximărilor în
contexte variate, inclusiv folosind calculatorul
3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr real şi utilizarea unor algoritmi pentru optimizarea
calculelor cu numere reale
4. Deducerea unor rezultate şi verificarea acestora utilizând inducţia matematică sau alte raţionamente
logice
5. Redactarea rezolvării unei probleme, corelând limbajul uzual cu cel al logicii matematice şi al
teoriei mulţimilor
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei obţinute şi
interpretarea rezultatului
(20p) 1. Calculaţi:
   
2
a) 3 2  3 42 3
 17 
b) 2, 25 :1,5  0,5    7,5    5 
 2   
c) media aritmetică, media geometrică și media armonică a numerelor a  3  2 2 şi
b  3 2 2
2 3 3 4 4 5
d)  
6 12 20
 2  3x 
(20p) 2. Se dă mulţimea A  x  R 4  2  3x  5 şi B   x  R  5 .
 4 
a) Scrieţi mulţimile A şi B sub formă de interval.
b) Calculaţi A  B, A  B, A \ B, B \ A .
(20p) 3. Să se rezolve:
a) 2 x  3  5
 3x  2  2 x  3
b)  
 4  5
(20p) 4. Demonstraţi inegalitatea ab  bc  ac  a  b  c , pentru orice a, b, c  0,  
58
INEGALITĂŢI
I. Pentru a, b, c  R * arătaţi că:
ab ab 4 1 1
13. a  b  2 ab 14.  15.  
ab 4 ab a b
a2  b2 a  b ab 11 1 a b
16.  17. 2     18.   2
ab 2 a b 2
2 a b b a
  
19. a 2  b 2 a 4  b 4  a 2b 2 (a  b) 2   
20. a 2  1 b 2  1  8ab1  ab 21.
a  b a 2  b 2 a 3  b3
 
2 2 2
3 a 2  b2 b2  c2 c2  a 2 ab bc ac 1 1 1
22. a 2  b 2  c 2  a  b  c  23.    abc 24. 2  2  2   
4 ab bc ca a b 2
b c 2
a c 2
a b c
ab bc ac
25.
c

a

b
6 26. a  b c  b  c  a  a  c  b  6 abc      
27. a 2  b 2 c  b 2  c 2 a  a 2  c 2 b  6abc
 b  c  a
   
28. a 2  b 2 b 2  c 2 a 2  c 2  8a 2b 2c 2 29.  a   b   c    8 30. a 2b 2  b 2c 2  a 2c 2  abc(a  b  c)
 ac  ab  bc 
2 2 2
bc ac ab a b c a c b
31.    abc 32. 2  2  2    33. ab  bc  ca  c ab  a bc  b ac
a b c b c a c b a
34. a  b  c  ab  bc  ca 35. a  b  c  abc(a  b  c)
4 4 4
36. a 2  b 2  8  4(a  b)
II. Arătaţi că inegalităţile următoare sunt adevărate, ştiind că a, b, c  R * verifică relaţiile din dreptul fiecărei inegalităţi corespunzătoare:
ab bc ca 1 1 1 1
1.    , pentru a  b  c  1 . 5. a 2  b 2  c 2    pentru abc  1.
ab bc ca 2 a b c
59
bc ac ab
2.    1 pentru a  b  c  1 . 6. ab  bc  ca  a  b  c pentru abc  1.
a b c
1
3. a 2  b 2  c 2  pentru a  b  c  1 . 7. ab  bc  ca  1 pentru a 2  b 2  c 2  1 .
4
a2 b2 b2 c2 c2 a2

   1 pentru a  b  c  1 . 8. a  b  c   3 pentru a 2  b 2  c 2  1 .
2
4.
ab bc ca
Indicaţii:
I) 1. ma  mg 2,3,4,6 Eliminarea numitorilor 5. Răsturnata inegalităţii 4 + 3 6. ma  mg 7. 4 + 1 pentru a4, b4 8. Calcule + sumă de pătrate 9.
a b
a 3  b 3  (a  b)(a 2  ab  b 2 ) 10. Sumă de pătrate 11. Vezi 4 12. Vezi 5 13.   2 14, 16,17,18,19,20,21,22 ma  mg 15. Vezi 14
b a
21. Vezi 18 23. Vezi 22 + 18 24. Sumă de pătrate
II) 1. Vezi I.2 2. Vezi I.19 3. Vezi I.10 4. Vezi I.11 5,7,8 a 2  b 2  c 2  ab  bc  ca 6. Vezi I.18
60
TEST – LOGICĂ MATEMATICĂ
propoziții, predicate, operații logice, inducție matematică – clasa a IX-a tehnologic
1. (1p) Dați exemple de două enunțuri care sunt propoziții logice și de două care nu sunt.
2. (2p) Pentru fiecare dintre propozițiile logice următoare, determinați valoarea de adevăr:
p: ” Doi vectori liberi sunt opuși dacă au aceeași: direcție, sens și modul”
q: ” [−1, 2) ∪ (0, 3] = [−1, 0 ] ”
r:” |x| = 5 ⇨ x ∈ {± 5} ”
t:” [x] = 2 ⇨ x ∈ [2, 3) ”
3. (2,5p) Se consideră propozițiile:
2
p: „2+22√5 − (√2) − 4√5 = 0”
q: „Diagonalele unui paralelogram sunt egale.”
Stabiliți valoarea de adevăr pentru q, p, q , p v q, p  q, p  q, q  p, p  q,
p v q, p  q.
4. (2p) Se dă predicatul predicatul p(x): ,,|x + 1| = x + 1, x  R’’.
a) Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției p(-3).
b) Determinați mulțimea de adevăr a predicatului p(x).
𝑛(𝑛+1)(2𝑛+1)
5. (1,5p) Demonstrați că 12 + 22 + 32 + … + 𝑛2 = (∀)𝑛 număr natural nenul.
6
61
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE
Obs. Orice soluție corectă, diferită de cea din barem, se punctează.

Item Indicații de rezolvare Punctaj
1 Exemplul 1 de enunț propoziție logică 0,25p
Exemplul 2 de enunț propoziție logică 0,25p
Exemplul 1 de enunț care nu e propoziție logică 0,25p
Exemplul 2 de enunț care nu e propoziție logică 0,25p
2 v(p) = 0 0,5p
v(q) = 0 0,5p
v(r) = 1 0,5p
v(t) = 1 0,5p
3 v(q) = 0 0,25p
v(p) = 0 0,25p
v(q) = 1 0,25p
v(p v q) = 1 0,25p
v(p  q) = 0 0,25p
v(p  q) = 0 0,25p
v(q  p) = 1 0,25p
v(p  q) = 0 0,25p
0,25p
v(p v q) = 0
0,25p
v(p  q) = 1
4 a) p(-3): ,,|-2| = -2 0,5p
v(p) = 0 0,5p
b) 𝑥 + 1 ≥ 0 0,25
𝑥 + 1 = ±(𝑥 + 1) și rezolvarea fiecărei ecuații 0,5
Finalizare: 𝑥 ∈ [−1, ∞) 0,25
5 Etapa de verificare pentru 𝑛 = 1 și, eventual, alte valori 0,25p
consecutive lui 1
Etapa de demonstrație 𝑝(𝑘) → 𝑝(𝑘 + 1) 1p
Finalizare 0,25p
62
INDUCŢIA MATEMATICĂ IX
I. Folosind metoda inducţiei matematice, să se demonstreze că pentru orice număr n natural nenul :
n(3n  1)
37. 1 + 3 + 5 + ... + (2n - 1) = n2 38. 1  4  7  ...  (3n  2) 
2
 n(n  1)  n(n  1)(n  2)(n  3)
2
39. 1  2  3  ...  n  
3 3 3 3
40. 1  2  3  2  3  4  ...  n( n  1)(n  2) 
 2  4
41. 1  4  2  7  3  10  ...  n(3n  1)  n(n  1) 2 42. 1  2  3  3  4  5  ...  (2n  1)2n(2n  1)  n(n  1)(2n 2  2n  1)
1 1 1 n n
k2 n(n  1)
43. 
1 5 5  9
 ...  
(4n  3)(4n  1) 4n  1
44. 
k 1 ( 2k  1)(2k  1)

2(2n  1)
n
7 1

1 1 1 1 1 1 1 1
45. 1     ...      ...  46.  1
2 3 4 2n  1 2n n  1 n  2 2n k 1 (7k  6)(7k  1) 7n  1
47. n  11n  3
3
48. n 3  5n  6
49. 5 n 3  113n 1 17 50. 12 n  110n - 1 121
1 1 1 13 7(10n1  9n  10)
51.   ...   52. 7  77  777  ...  777
... 7 
n 1 n  2 2n 24 n 81
II. Calculaţi sumele următoare şi apoi demonstraţi prin inducţie matematică formulele găsite:
n n
 1 n
1.  (3k  1) 2.  k  k  k  1)  3. k 2
(3k  1)
k 1 k 1  2 k 1
n n n
4
4. 
k 1 k ( k  2)
5.  (2k  1)
k 1
2
6.  k  k!, unde k! 1 2  3  ...  k
k 1
n n n
k 4k
7.  (k 2  k  1)  k!
k 1
8. 
k 1 (k  1)!
9.  4k
k 1
4
1
63
Indicaţii:
2 1 1
II) 1,2,3,5 se efectuează calculele , se distribuie suma şi se aplică formulele; 4.   ; 6.
k (k  2) k k  2
n n n
 k  k!   (k  1  1)  k!   (k  1)!k!
k 1 k 1 k 1
 
 (k 2  k  1)  k!   k 2  2k  1  k  k!  (k  1) 2  k  k! (k  1)  (k  1)!k  k!; 8.
n n n n
7.
k 1 k 1 k 1 k 1
n
k n
k 11 n
1 1 
 (k  1)!   (k  1)!    k!  (k  1)!
k 1 k 1 k 1  
n
4k n
(2k 2  2k  1)  (2k 2  2k  1) n
 1 1 
9. 
k 1 4k  1
4
 
k 1 (2k  2k  1)(2k  2k  1)
2 2
  
k 1  2k  2k  1
2

2k  2k  1
2
Folosind metoda inducţiei matematice, demonstraţi că:
n( n  1) n( n  1)(2n  1)
1. a) 1  2  3  ...  n  ; b) 1  3  5  ...  (2n  1)  n 2 ; c) 12  2 2  ...  n 2  ;
2 6
 n(n  1)  n(n  1)(n  2)
2
d) 1  2  ...  n  
3 3
 ; e) 1  2  2  3  ...  n(n  1) 
3
;
 2  3
1 1 1 n n(n  1)
f)   ...   ; g) 12  2 2  3 2  4 2  ...  (1) n 1  n 2  ( 1) n 1  , n  N , n  2 ;
1 3 3  5 (2n  1)(2n  1) 2n  1 2
n(4n 2  1) n(n 2  1)(3n  2)

h) 1  3  5  ...  (2n  1)  , n  1 ; i) 1  2 2  2  32  ...  (n  1)  n 2  ,n  2 ;
2 2 2 2
3 12
64
12 22 n2 n(n  1) n(2n 2  9n  1)
j)   ...   , n  1 ; k) 2  7  14  ...  (n 2  2n  1)  , n  1;
1 3 3  5 (2n  1)(2n  1) 2(2n  1) 6
4 5 6 n3 5 2n  5
l)    ...    , n  1;
1 2  3 2  3  4 3  4  5 n(n  1)(n  2) 4 2(n  1)(n  2)
1 2 3 n 4 3n  4 
m) 13  2 3  ...  (2n  1) 3  n 2 (2n 2  1), n  1 ; n)  3  5  ...  2 n1   2  2 n1 , n  N  ;
2 2 2 2 9 2 
1 2 3 4 n 1 3n  2 
o)  2  3  4  ...  (1) n1  n  2  (1) n1  ,n  1;
2 2 2 2 2 9 2 n 
2n 2 (2n  3)  1 1 1 1 1 n
p) 13  2 3  33  4 3  ...  (1) n 1  n 3  (1) n 1   , n  1 ; r)   ...   ; s)
8 8 1 5 5  9 (4n  3)(4n  1) 4n  1
5 12 n(n  4) (n  3)(n  4) 1 2 n 1 1
  ...   ; ş)   ...   1  , n  2 ; t) 1  1!2  2!...  n  n! (n  1)!1 , unde n  N  , iar n! 1 2  3  ...  n (
9 16 (n  2) 2
6(n  1)(n  2) 2! 3! n! n!
5 7 2n  3 7 3 1
n! n factorial), pentru n  N  ; 0! 1(convenţie) ; ţ)   ...     , n  N  ; u)
1 2  3 2  3  4 n(n  1)(n  2) 4 2(n  1) 2(n  2)
1 2 3 n 2 n  (n!) 2
   ...   ,n N;
3 5 7 2n  1 (2n  1)!
v) 2  6  10  ...  (4n  2)  (n  1)(n  2)...( 2n), n  N  .
2. a) (5 n 3  113n 1 ) 17, n  N ; b) (11n  2  122 n 1 ) 133, n  N ; c) (2n 3  3n 2  7n)  6, n  N ; d) (n 5  n) 30, n  N ; e)

24 | (13n 1  6  3 n  5), n  N ; f) 5 nu divide 11n  6 n  1 , n  N ; g) 9 | 4 n 1  15n  14, n  N ; h) (2 8 n 5  2) 30, n  N ; i)
6 | (n 3  11n), n  N ; j) 9 | (4 n  15n  1), n  N ; k) (n  1)(n  2)...( 2n)  2 n , n  N  ;
l) 10 | 32 n2

1 , n  N .
65
1 3 2n  1 1
3. a)   ...   , n  N  ; b) 13  2 3  ...  (2n  1) 3  2n 4 , n  1 ;
2 4 2n 2n  1
n 2 x  nx  2n 1 1 1 1 5n  2
c) 1  2  3  ...  n  , x  0, n  1 - inducţie după n  N  ; d)    ...   ,n N ;
4 x 1! 2! 3! n! 2n
3 7 4n  1 1 1 1 1
e)   ...   , n  N  ; f) n  1    ...   2 n, n  2 ;
5 9 4n  1 4n  3 2 3 n
5 13 21 8n  3 5 1 1 1
g)    ...   , n  N  ; h)   ...   1, n  N  ; i) (1  a) n  2 n 1  (1  a n ), n  N  , a  0 ; j)
9 17 25 8n  1 8n  5 n n  1 3 n  2
2!4!...  (2n)! (n  1)! , n  2 ; k)

1 1 1
n
  ...   1, n  N 
n 1 n  2 3n  1
       
l) 1  a12 1  a22 ... 1  an2  1  a12 1  a22 ... 1  an2  2 n , n  N  , a1 , a2 ,..., an  [0,1) ;
1 1 1 1 13
m) | a1  a2  ...  an || a1 |  | a2 | ... | an |, n  N  , a1 , a2 ,..., an  R ; n)    ...   , n  1.
n 1 n  2 n  3 2n 24
n ( n 1)
4. a) Arătaţi că 2 n  n  1, n  1 ; b) Demonstraţi că 2  n!, unde n! 1 2  3  ....  n , pentru n  N , n  3 .
2
1 1 1
5. a) Arătaţi că k! 2 k 1 , k  N , k  3 ; b) Demonstraţi că 1    ...   3, n  N  , unde n! 1 2  3  ....  n pentru n  N , n  3 .
1! 2! n!
m 3
6. Rezolvaţi inecuaţia m! 2 , m  N .
2n 1
, n  N , demonstrând prin inducţie matematică relaţiile de ordine dintre ele.
n
7. Ordonaţi numerele: n,2 ,
2
1 2  n   n   n  1
8. Demonstraţi identitatea:       ...          ,n N.
   
2 2     
2 2 2 
66
1 1 1
9. a) Dacă x  R astfel încât x   Z , atunci arătaţi că x n  n  Z , n  N  ; b) Fie x  R . Dacă x 2  2  Z , demonstraţi că
x x x
1
x 2n   Z , n  N  ( folosind inducţia matematică).
x 2n
10. Determinaţi numerele strict pozitive a1 , a 2 ,..., a n astfel încât a13  a23  ...  an3  (a1  a2  ...  an ) 2 , n  N  .
11. Determinaţi funcţia f : N   N  , astfel încât f ( p )  p, p prim şi f (mn)  f (m)  f (n), m, n  N  .
12. Fie f : R  R, f ( x)  x 2  3 x  5 , iar x1 , x2 rădăcinile ecuaţiei f ( x )  0 . a) Determinaţi natura rădăcinilor ecuaţiei f ( x )  0 ; b)Calculaţi
x1  x2 şi x1  x2 ; c)Arătaţi că x12  x 22  Z ; d) Arătaţi că x1n  x2n  Z , n  N ; e) Determinaţi a  R \ Q astfel încât f ( a )  N ; f) Arătaţi că
( x13  x1  x 23  x 2 )  7 .
13. Fie f : R  R, f ( x)  x 2  2 x  5 , iar x1 , x2 rădăcinile ecuaţiei f ( x )  0 . a) Determinaţi natura rădăcinilor ecuaţiei f ( x )  0 ; b)Calculaţi
x1  x2 şi x1  x2 ; c) Arătaţi că x12  x 22  Z ; d) Arătaţi că x1n  x2n  Z , n  N ; e) Determinaţi a  R \ Q astfel încât f ( a )  N ; f)Arătaţi că
( x15  x1  x 25  x 2 ) 5 .
14. Arătaţi că: a) (1   ) n  1  n ,   1, n  N ; b) x1  x 2  ...  x n  n dacă x1  x 2  ...  x n  1 şi xi  0, i  1, n .
15. Fie n  N  ,   1 şi x1 , x 2 ,.., x n fie din (1,0] , fie din [0,  ) .
a) Arătaţi că (1  x1 )(1  x 2 )...(1  x n )  1  x1  x 2  ...  x n ; b) Dovediţi că (1   ) n  1  n , cu egalitate dacă şi numai dacă   0 sau n  1 (
n
 1
INEGALITATEA LUI BERNOULLI) ; c) Arătaţi că 1    2 .
 n
 1  2  n  1
16. Fie n  N şi funcţia f : R  R, f ( x)  x   x     x    ...   x   nx, x  R .
 n  n  n 
 1
a) Arătaţi că x  R şi k  Z avem: [ x  k ]  [ x]  k ; b) Demonstraţi că x  0,  , avem f ( x )  0 ;
 n
 1 
c) Dovediţi că f  x    f ( x), x  R ; d) Demonstraţi că f ( x)  0, x  R ; e) Arătaţi că n  N , x  R are loc:
 n
67
x   x  1    x  2   ...   x  n  1  nx ( IDENTITATEA LUI HERMITE).
 n  n  n 
x 2 y 2 ( x  y ) 2 ( xb  ya) 2
17. a) Să se arate că    , x, y  R, a, b  (0, ) ; b) Rezolvaţi în R ecuaţia
a b ab ab(a  b)
x2 x4 (x  x2 )2 x 2 y 2 ( x  y) 2
  ; c) Arătaţi că   , x, y  R, a, b  (0, ) ; d) Utilizând metoda inducţiei matematice, să se arate că
2 3 5 a b ab
( x  x2  ...  xn ) 2
2 2 2
 x1 x2 xn
n  N , x1 , x2 ,..., xn  R şi a1 , a 2 ,..., a n  (0, ) avem inegalitatea   ...   1 ; e) Să se arate că
a1 a2 an a1  a 2  ...  a n
x2 y2 z2 x yz
   , x, y, z  (0, ) ;
yz xz x y 2
68
Progresii aritmetice și geometrice
69
PROIECT DIDACTIC
Data:
Clasa:
Profesor:
Disciplina:Matematică
Tema lecţiei: PROGRESII ARITMETICE
Tipul lecţiei: Lecţie de dobândire de noi cunoştinţe
Competenţe generale:
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost
definite.
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţurile
matematice.
3. Utilizarea algoritmilor şi conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situaţii concrete.
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora.
5. Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii – problemă.
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din
diferite domenii.
Competenţe specifice:
 Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri, progresii.
 Recunoaşterea unor proprietăţi ale unor şiruri în scopul caracterizării acestora ca fiind
progresii.
 Identificarea unor formule de recurenţă pe bază de raţionamente de tip inductiv.
 Analiza datelor în vederea aplicării unor formule de recurenţă sau a raţionamentului de tip
inductiv în rezolvarea problemelor legate de calculul sumei şi a anumitor termeni dintr-o
progresie.
 Asocierea unei situaţii – problemă cu un model matematic de tip şir, progresie.
Valori şi atitudini:
1. Dezvoltarea unei gândiri deschise, creative, a independenţei în gândire şi acţiune.
2. Manifestarea iniţiativei, a disponibilităţii de a aborda sarcini variate, a tenacităţii, a perseverenţei
şi a capacităţii de concentrare.
3. Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia rigoarea, ordinea şi eleganţa în
arhitectura rezolvării unei probleme sau a construirii unei teorii.
4. Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice în abordarea unor situaţii
cotidiene sau pentru rezolvarea unor probleme practice.
70
5. Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant pentru viaţa socială şi profesională.
STRATEGII DIDACTICE:
 Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, problematizarea, lucrul individual, descoperirea dirijată
 Modul de organizare al clasei: frontal, individual
 Procedee de evaluare : analiza răspunsurilor primite; analiza şi compararea rezultatelor elevilor; aprecierea corectitudinii rezolvării
aplicaţiilor (verbală / notarea activităţii elevilor).
RESURSE:
 Materiale didactice: manualul, fişe cu probleme, calculator
Locul: sala de clasă.
Bibliografie: programa şcolară, planificarea, manual matematică clasa a IX M. Burtea, G.Burtea, Ed. Carminis, culegere probleme clasa
a IX Ed. Campion.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Modul de Procedee de
Etapele lecţiei Conţinutul lecţiei Metode
organizare evaluare
1. Moment Verificarea prezenţei elevilor, notarea absenţelor în catalog. Frontal
Conversaţie
organizatoric
71
Verificarea temei prin sondaj, prin confruntarea rezultatelor, Frontal Analiza
2. Captarea
iar dacă există probleme nerezolvate, acestea se rezolvă la Conversaţie răspunsurilor
atenţiei Individual
tablă.
Frontal Observarea
Se anunţă clasa că lecţia prezentată se intitulează Progresii elevilor
3. Anunţarea aritmetice, se prezintă competenţele Conversaţie
temei
Frontal Analiza
Definiţie. Un şir (a n ) n1 pentru care fiecare termen, începând răspunsurilor
Individual
cu al doilea, se obţine din precedentul prin adăugarea
aceluiaşi număr r se numeşte progresie aritmetică. Numărul r
se numeşte raţia progresiei.
Dacă (a n ) n1 este progresie aritmetică avem Conversaţie
4. Dirijarea a2  a1  r , a3  a2  r ,…, a n  a n 1  r , n  2 (relaţia de Explicaţie

învăţării recurenţă) Problematizarea
Şirul (a n ) n1 este progresie aritmetică dacă arătam că diferenţa
Exerciţiul
a doi termeni consecutivi a n 1 , a n este constantă.
Orice progresie aritmetică este bine definită dacă se cunosc

primul termen şi raţia.
Aplicaţii:
72
 Şirul cu termenul general an  n  3, n  2 , este
progresie aritmetică.
 Şirul cu termenul general bn  2  3n , n  2 nu este

progresie aritmetică.
Progresia aritmetică (a n ) n1 este un şir strict crescător, dacă

raţia r >0 şi strict descrescător dacă raţia r <0.
Formula termenului general. Dacă şirul (a n ) n1 este o

progresie aritmetică având primul termen a1 şi raţia r, atunci
termenul general a n are forma a n  a1  (n  1)r , n  2 .
Demonstraţia se realizează prin metoda inducţiei matematice.
Aplicaţii:
 Scrieţi primii trei termeni ai progresiei aritmetice,
unde a1  2, r  3 .
 Scrie termenii a4 , a11 pentru progresia ce are

a1  1, r  2
O proprietate importantă a progresiilor aritmetice este cea

legată de faptul că şirul (a n ) n1 este o progresie aritmetică
dacă şi numai dacă orice termen al său, începând cu al doilea,
73
este medie aritmetică a termenilor vecini lui, adică dacă
a  a n1
a n  n1 , n  2 .
2
Trei numere x, y, z sunt în progresie aritmetică dacă şi numai
xz
dacă y  .
2
Aplicaţii:
 Să se determine al 21-lea termen al progresiei
aritmetice (a n ) n1 , unde a3  12, a10  54 ,.
 Să se determine numărul real x, ştiind că numerele x –
4, x+2 şi 2x + 2 sunt termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice.
Suma oricăror două numere egal depărtate de numerele
extreme (a k  a n  k 1 ) este egală cu suma numerelor extreme
a1  a n .
Suma primilor n termeni ai progresiei aritmetice (a n ) n1
este dată de formula
n
(a  a )n
Sn   ak  1 n , n  2 , sau
k 1 2
Sn 
2a1  n  1r n .
2
Aplicaţie:
 Să se calculeze suma primilor 20 de termeni ai
progresiei aritmetice dacă a1  4, r  3 .
74
Fişă de lucru Conversaţie Frontal Analiza
răspunsurilor
Explicaţie Individual
5.Intensificarea Problematizarea
retenţiei Exerciţiul
Învăţarea prin
descoperire
6. Asigurarea Fişă de lucru Muncă Individual Analiza

feed – back-ului independentă răspunsurilor
Aprecierea elevilor care au răspuns în timpul lecţiei Conversaţie Frontal

7. Evaluare
Individual
8. Tema pentru Problemele rămase nerezolvate din fişă Conversaţie Frontal

acasă Explicaţia
75
Fişă de lucru
Completaţi
a1  ....... a30  .......

1.
Fie progresia
aritmetică în care
a50  80 , r  2
S12  .......
S100  .......
2. Completaţi tabelul
a₂ = -1 a₃ = 4 r= S14=
a5  12 a19  19 a31  a9  a7 
a1  33 S26  1053 r= a11 
n 
3. Într-o progresie aritmetică suma primilor n termeni este de forma Sn  n   1 . Să se
4 
determine primul termen şi raţia progresiei.
 a1  a5  50
4. Termenii unei progresii aritmetice satisfac relaţiile  . Să se determine n ştiind
a2  a6  120
că S n  30 .
5. Determină x ştiind că numerele x+1, 2x – 3 şi x – 3 sunt în progresie aritmetică.
6. Să se rezolve ecuaţia: 1  5  9  ...  x  780 .
76
PROGRESII - EXERCIȚII REZOLVATE
1. Completați șirurile de mai jos cu următorii 4 termeni: a) 2, 8, 14, 20, … b) 1, -3, 9, -27, …
2. Într-o progresie aritmetica știm că 𝑎1 = 5 ș𝑖 𝑟 = 3. Scrieți primii 6 termeni.
3. Calculați rația unei progresii aritmetice, în care primii trei termeni sunt: -6, -9, -12.
4. Calculați rația unei progresii geometrice, în care primii trei termeni sunt: -6, 24, -96.
5. Să se afle primii doi termeni ai progresiei geometrice (bn )n≥1 dată astfel: b1, b2, 24, 36, 54,..
6. Se consideră progresia aritmetică (an )n≥1, cu 𝑎1 = 3 și r = -2. Determinați 𝑎6 și 𝑆8 .
7. Se consideră progresia geometrică (bn )n≥1, cu 𝑏1 = 2 și q = -2. Determinați 𝑏5 și 𝑆6 .
8. Fie progresia aritmetică (an )n≥1 cu 𝑎7 = 6 și 𝑎23 = 14. Calculați 𝑎85 și 𝑆85 .
9. Să se afle numărul real x, pentru care numerele date formează, în ordinea considerată, o progresie
aritmetică: x + 1, 2x – 3, x – 3.
10.Să se calculeze numărul real y, știind că următoarele numerele 3y+2, y+4, 8-y sunt termeni
consecutivi (pozitivi) ai unei progresii geometrice.
11. Determinați măsurile unghiurilor unui triunghi, știind că acestea sunt în progresie aritmetică și că
al doilea unghi este de două ori mai mare decât primul.
REZOLVARE:
1) a) Se observă că șirul dat reprezintă o progresie aritmetică cu primul termen 𝑎1 = 2 și rația 𝑟 =

6 (𝑎2 − 𝑎1 = 8 − 2 = 6). Următorii 4 termeni sunt: 26, 32, 38, 44.
b) Se observă că șirul dat reprezintă o progresie geometrică cu primul termen 𝑏1 = 1 și rația 𝑞 =

𝑏 −3
−3 (𝑏12 = = −3). Următorii 4 termeni sunt: 81, -243, 729, -2187.
1
2) Primii 6 termeni ai progresiei aritmetice sunt: 5, 8, 11, 14, 17, 20.
77
3) Dacă șirul dat reprezintă o progresie aritmetică, atunci:
r = a2 − a1 = −9 − (−6) = −9 + 6 = −3
4) Dacă șirul dat reprezintă o progresie geometrică, atunci:
b 24
q = b2 = −6 = −4
1
b 36 3
q = b4 = 24 = 2 = 1,5
3
𝑏3 = 𝑏2 q=24 => 𝑏2 = 24: 1,5; 𝑏2 =16
32
16=𝑏1 q ; 𝑏1 = 16 :1,5= .
3
6) Dacă șirul dat reprezintă o progresie aritmetică, atunci:
𝑎6 = 𝑎1 + 5r = 3 + 5·(-2)= -7
(𝑎1 +𝑎8 )·8 (3+𝑎1 +7𝑟)·8 (6−14)·8

𝑆8 = = = = -8·4 = -32
2 2 2
𝑏5 = 𝑏1 ·𝑞 4 = 2 · (−2)4 = 25 =32
𝑞 6 −1 64−1
𝑆6 = 𝑏1 = 2 · −2−1 = 2 · (−21) = −42
𝑞−1
𝑎7 = 𝑎1 + 6𝑟 6 = 𝑎1 + 6𝑟
8) { => {
𝑎23 = 𝑎1 + 22𝑟 14 = 𝑎1 + 22𝑟
1
Scădem cele doua ecuații: 8 = 16𝑟 => 𝑟 = 2
1
Înlocuim în prima ecuație: 6 = 𝑎1 + 6 · 2 => 𝑎1 = 3
𝑎85 = 𝑎1 + 84𝑟 = 3 + 42 = 45
78
(𝑎1 +𝑎𝑛 )𝑛 (𝑎1 +𝑎85 )·85 (3+45)·85
𝑆𝑛 = ; 𝑆85 = = = 2040
2 2 2
9) Utilizăm formula termenilor consecutivi:
2𝑥 − 3 = (𝑥 + 1 + 𝑥 − 3):2
2𝑥 − 3 = 𝑥 − 1 => 𝑥 = 2
10) 3y+2, y+4, 8-y
↓ ↓ ↓
𝑏𝑛−1 𝑏𝑛 𝑏𝑛+1
(𝑦 + 4)2 = (3𝑦 + 2)(8 − 𝑦) <=> 𝑦 2 + 8𝑦 + 16 = 24𝑦 − 3𝑦 2 + 16 − 2𝑦 <=>
7
4𝑦 2 − 14𝑦 = 0 / :2 <=> 𝑦(2𝑦 − 7) = 0 <=> 𝑦 = 0; 𝑦 = 2 .
11) Notăm y, y + r, y + 2r măsurile celor trei unghiuri.
Știind că: y + y + 𝑟 + y + 2𝑟 = 1800
3𝑦 + 3𝑟 = 1800 => 𝑦 + 𝑟 = 600
𝑦 + 𝑟 = 2𝑦 => 𝑦 = 𝑟
𝑦 + 𝑦 = 600 => 𝑦 = 300 = 𝑟
Măsurile celor trei unghiuri sunt: 300 , 600 , 900 .
79
Nr. a, b, c sunt
termeni
Suma primilor n consecutivi ai unei
Termenul termeni
Rația general (𝒂𝟏 +𝒂𝒏 )𝒏
progresii
𝑺𝒏 = aritmetice dacă și
𝒓 = 𝒂𝟐 − 𝒂𝟏 𝟐 numai dacă:
𝒂𝒏 = 𝒂𝟏 + 𝒏 − 𝟏 𝒓
PROGRESIA ARITMETICĂ 𝒃=
𝒂+𝒄
𝟐
(𝒂𝒏 )𝒏≥𝟏
PROGRESIA GEOMETRICĂ
(𝒃𝒏 )𝒏≥𝟏
Suma 𝒃𝒏 progresie
Rația Termenul primilor n geometrică <=> orice

termen, începând cu
general termeni al doilea, este media
geometrică a
𝒃𝟐
𝒒= 𝒃𝒏 = 𝒃𝟏 · 𝒒𝒏−𝟏 𝒒𝒏 − 𝟏 termenilor vecini lui.
𝒃𝟏 𝑺𝒏 = 𝒃𝟏 𝒃𝒏−𝟏 · 𝒃𝒏+𝟏 = 𝒃𝟐𝒏
𝒒−𝟏
80
FIȘA DE LUCRU
PROGRESII ARITMETICE
1. Determinați al zecelea termen al șirului 1, 8,15, 22, ... .

2. Fie progresia aritmetică  an n1 în care a3  7 și a6  12 . Calculați a12 .
4. Fie progresia aritmetică  an n1 în care a1  3 și a2  5 . Calculați a27 .
5. Fie progresia aritmetică  an n1 în care a2  3 și r  4 . Calculați a7 .
9. Fie progresia aritmetică  an n1 în care a2  5 și r  3 . Calculați a8 .
10. Determinați al zecelea termen al șirului 1, 7, 13, 19, ... .
11. Calculați al cincilea termen al unei progresii aritmetice, știind că primul termen al progresiei este 7 și al
doilea termen este 9.
12. Calculați al cincilea termen al unei progresii aritmetice știind că primul termen este 5 și al treilea termen
este 15.
13. Determinați termenul al patrulea al unei progresii aritmetice știind că primul termen este 13 și rația este
2 .
14. Determinați al patrulea termen al unei progresii aritmetice, știind că primul termen este 2 și rația este 3.
15. Determinați rația unei progresii aritmetice în care primul termen este 10 și al patrulea termen este 19.
16. Determinați rația progresiei aritmetice  an n1 , știind că a10  a2  16 .
17. Determinați rația progresiei aritmetice  an n1 , știind că a13  a3  30 .
18. Determinați primul termen al progresiei aritmetice a1 , a2 ,13,17, ... .
19. Determinați primul termen al unei progresii aritmetice cu rația 4, știind că suma primilor doi termeni este
10.
20. Determinați primul termen al progresiei aritmetice a1 , a2 ,11,16, ... .
21. Se consideră progresia aritmetică  an n1 de rație 3 cu a4  a5  15 . Determinați a1 .
22. Fie progresia aritmetică  an n1 în care a4  a18  24 . Calculați a9  a13 .
23. Determinați suma primilor trei termeni ai progresiei aritmetice  an n1 , știind că a2  4 .
24. Se consideră progresia aritmetică de rație 3. Aflați primul termen al progresiei dacă suma primilor 10
termeni ai progresiei este 250.
25. Fie progresia aritmetică  an n1 de rație 2 și cu a3  a4  8 . Determinați a1 .
26. Determinați numărul elementelor mulțimii A  1, 4,7,..., 40 .
27. Determinați suma elementelor mulțimii A  1,3,5,...,13 .
81
28. Determinați numărul real x , știind că șirul 1, 2 x  1,9,13, ... este progresie aritmetică.
29. Determinați numărul real x , știind că șirul 1, x, x  2, 7, ... este progresie aritmetică.
30. Determinați numărul real x , știind că x  3 , 4 și x  3 sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
31. Determinați numărul real x , știind că x  1 , 2 x  3 și x  3 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
32. Determinați numărul real x , știind că x  1 , x  1 și 2 x  1 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
33. Determinați numărul real x , știind că x  1 , 2 x  2 și x  3 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
34. Determinați numărul real x , știind că x  1 , x  1 și 2 x  5 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
35. Determinați numărul real x , știind că x  1 , 1  x și 4 sunt termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
36. Determinați numerele reale x , știind că x  5 , x 2  x  1 și x  1 sunt trei termeni consecutivi ai unei
37. Determinați numărul real x , știind că x  2 , 3x  4 și x  6 sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
38. Determinați numărul real x , știind că 2 x  1 , 3x  1 și 5 x  11 sunt trei termeni consecutivi ai unei
39. Determinați numerele reale x , știind că x 2  4 x  1 , x  7 și 4 x 2  3 sunt trei termeni consecutivi ai unei
40. Determinați numărul real x , știind că șirul 3, 5 x  1,9 x, 66, ... este o progresie aritmetică.
41. Calculați suma primilor 5 termeni ai unei progresii aritmetice  an n1 , știind că a1  1 și a2  3 .
43. Fie progresia aritmetică  an n1 în care a1  2 și a2  4 . Calculați suma primilor 10 termeni ai progresiei.
46. Fie progresia aritmetică  an n1 de rație 2 și cu suma primilor 10 termeni ai progresiei egală cu 150.
Determinați a1 .
47. Calculați;
a) 1  3  5  ...  19 ; b) 1  4  7  ...  100 ; c) 1  5  9  ...  25 ;
d) 1  11  21  31  ...  111 e) 4  1  2  5  8  ...  32 .
48. Calculați suma primilor 20 de termeni ai unei progresii aritmetice  an n1 , știind că a4  a2  4 și
a1  a3  a5  a6  30 .
49. Fie  an n1 o progresie aritmetică. Calculați a6  a16 , știind că a3  a19  10 .
82
52. Fie progresia aritmetică  an n1 în care a1  4 și a6  24 . Calculați suma primilor 24 de termeni ai
progresiei.
53. Calculați suma primilor 30 de termeni ai progresiei aritmetice  an n1 , știind că a6  a3  15 și
a2  a3  a6  a7  38.
54. Determinați numărul natural x din egalitatea 1  5  9  ...  x  231 .
55. Determinați numărul natural x din egalitatea 1  3  5  ...  x  225 .
56. Determinați numărul natural n din egalitatea 1  6  11  ...  n  1071 .
83
TEST DE EVALUARE PROGRESII ARITMETICE
Unitatea de învățare: Șiruri
Competențe specifice:
1. Recunoaşterea unor corespondenţe care sunt şiruri, progresii aritmetice sau geometrice
2. Calcularea valorilor unor şiruri care modelează situaţii practice în scopul caracterizării acestora
3. Alegerea şi utilizarea unor modalităţi adecvate de calculare a elementelor unui şir
4. Interpretarea grafică a unor relaţii provenite din probleme practice
5. Analizarea datelor în vederea aplicării unor formule de recurenţă sau a raţionamentului de tip
inductiv în rezolvarea problemelor
6. Analizarea şi adaptarea scrierii termenilor unui şir în funcţie de context
Activități de învățare:
• Utilizarea formulelor standardizate în înțelegerea ipotezei.
• Exprimarea prin simboluri specifice a relațiilor matematice dintr-o problemă.
• Folosirea regulilor de generare logică a reperelor sau a formulelor invariante în analizarea
unor probleme.
• Identificarea și formularea a cât mai multor consecințe posibile ce decurg dintr-un set de
ipoteze.
Conținuturile evaluate:
 Modalități de a defini un șir; șiruri mărginite, șiruri monotone
 Progresii aritmetice; formula termenului general în funcție de un termen dat și rație; suma
primilor n termeni ai unei progresii aritmetice; condiția ca n termeni să fie în progresie
aritmetică
 Progresii geometrice; formula termenului general în funcție de un termen dat și rație; suma
primilor n termeni ai unei progresii geometrice; condiția ca n termeni să fie în progresie
geometrică
 Evaluare
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.

 Timpul de lucru efectiv este de 40 de minute.
(15p) 1. Scrieți următorii doi termeni care urmează, pentru fiecare șir:
84
a) 2, 4, 6, 8, 10,…….
1 1  2  7
b) , , , ,......
3 6 3 6
c) 1, 5, 9, 13, 17, ……..
(10p) 2.Completaţi spaţiile punctate pentru a obţine o propoziţie adevărată:
Fie a n n 1 o progresie aritmetică cu a2  3 şi a1  6 . Atunci raţia progresiei aritmetice este egală

cu …………………. .
Pentru problema 3 asociaţi fiecărui element din coloana A un element din coloana B pentru a
obţine propoziţii adevărate:
a1  a 3  8
(20p) 3.Fie a n n 1 o progresie aritmetică cu  .
a 5  a 2  9
A B
1) a1 a)7
2) r b)1
3) a 3 c)35
4) S 5 d)-3
e)3
(5p) 4. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiei (încercuind răspunsul corect):
“Şirul a n n 1 cu a n  2n 2  5 este progresie aritmetică.”
a) adevărat b) fals
Problema 5 este item de tip grila cu un singur răspuns corect din 4 posibile: încercuiţi
răspunsul corect:
(15p) 5. Valoarea numărului real x pentru care numerele 3 x  6, 2 x  5,7 x  2 sunt în progresie
aritmetică este:
1
a) x  0 b) x  3 c ) x =1 d) x  
2
(25p) 6. Calculați suma 3+7+…+403.
85
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului
total acordat pentru lucrare.
La problemele 1 și 2:
• Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie câte 5 puncte pentru
itemul 1, fie 10 puncte pentru itemul 2.
La problema 3:
• Se punctează doar asocierea corectă, astfel: pentru fiecare asociere se acordă fie 5 puncte, fie
0 puncte.
La problema 4:
• Se punctează doar alegerea corectă, astfel se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte.
La problema 5:
• Se punctează doar alegerea corectă, astfel se acordă fie 15 puncte, fie 0 puncte.
La problema 6:
• Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
• Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parțiale, în limitele punctajului indicat în barem.
Problema 1 (15p)
a) 12, 14.........................................5p
 5  13
b) , ,...... …………………5p
3 6
c) 21, 25.........................................5p
Problema 2 (10p)
r  3 ...........................................10p
Problema 3 (20p)
1-b...............................................5p
2-e...............................................5p
3-a...............................................5p
4-c............................................... 5p
Problema 4 (5p)
86
b) fals.............................................5p
Problema 5 (15p)
b) x  3 …………………………………15p
Problema 6 (25p)
a1  3 5p
r4 5p
a n  403 5p
a n  a1  (n  1)r  n  101 5p
(a1  a n )n
Sn   S n  20503 5p
2
87
FIȘA DE LUCRU
PROGRESII GEOMETRICE
1
1. Determinați al nouălea termen al unei progresii geometrice, știind că rația este și primul termen este
2
128.
1
2. Determinați al patrulea termen al unei progresii geometrice, știind că rația este egală cu și primul termen
3
este 27.
3. Fie progresia geometrică  bn n1 în care b1  3 și b2  6 . Calculați b7 .
b1 1
7. Determinați primul termen al unei progresii geometrice  bn n1 știind că  și b2  4
b5 81
8. Determinați rația progresiei geometrice  bn n1 știind că b1  5 și b2  4 .
9. Determinați al patrulea termen al unei progresii geometrice în care primul termen este egal cu 125, iar rația
1
este .
5
1
10. Determinați al patrulea termen al unei progresii geometrice care are primul termen egal cu 16 și rația .
2
11. Determinați modulul celui de-al cincilea termen al progresiei geometrice  bn n1 , știind că b1  1
și b2  3 .
12. Determinați rația progresiei geometrice  bn n1 , știind că b2  b1  6 și b1  2 .
13. Determinați rația progresiei geometrice  bn n1 , știind că b3  4b2  8 și b1  2 .
14. Determinați rația progresiei geometrice  bn n1 , știind că b1  3 și b2  b1  3 .
15. Se consideră progresia geometrică  bn n1 cu b1  2 și rația q  3 . Calculați partea întreagă a lui b6 .
16. Determinați primul termen al progresiei geometrice cu termeni pozitivi b1 , 6, b3 , 24, ... .
17. Determinați primul termen al progresiei geometrice cu termeni pozitivi b1 ,6, b3 , 25,... .
1
18. Într-o progresie geometrică, al doilea termen este 3 și raportul dintre primul și al patrulea termen este .
8
Determinați primul termen al progresiei.
19. Determinați termenul b7 al progresiei geometrice  bn n1 , știind că b5  5 și b6  10 .
20. Determinați suma primilor trei termeni ai unei progresii geometrice, știind că suma primilor doi termeni
ai progresiei este egală cu 8, iar diferența dintre al doilea termen și primul termen este egală cu 4.
88
21. Calculați produsul primilor trei termeni ai unei progresii geometrice, care are primul termen 3 și rația
egală cu  3 .
22. Determinați produsul primilor trei termeni ai progresiei geometrice  bn n1 , știind că b2  4 .
23. Determinați produsul primilor trei termeni ai unei progresii geometrice știind că primul termen este egal
cu 1 și rația este egală cu 2 .
24. Calculați produsul primilor trei termeni ai unei progresii geometrice, care are primul termen 2 și rația
egală cu  2 .
25. Determinați numărul real pozitiv x , știind că șirul 1, x, x  6, 27, ... este o progresie geometrică.
26. Determinați x  0 știind că numerele x , 6 și x  5 sunt în progresie geometrică.
27. Determinați valorile reale ale numărului x știind că numerele 4  x, 8  x,10 x  17 sunt termeni
consecutivi ai unei progresii geometrice.
28. Determinați valorile reale ale numărului x știind că numerele 4 x  7, 5x  8, 7 x  10 sunt termeni
29. Determinați valorile reale ale numărului x știind că numerele 5  x , 7  x și 3 x  11 sunt termeni
30. Determinați valorile reale ale numărului x știind că numerele x  1, 9 x  6, 2 x sunt termeni consecutivi
ai unei progresii geometrice.
31. Calculați sumele:
1 1 1
a) 1  3  9  ...  729 ; b) 1    ...  ; c) 1  2  22  ...  28 .
2 4 64
1 1 1 1
32. Se consideră numărul real s  1   2  3  ...  2019 . Demonstrați că s  1, 2  .
2 2 2 2
33. Arătați că 
2 1  3  32
 
...  38
 39
.
34. Determinați suma primilor trei termeni ai unei progresii geometrice, știind că suma primilor doi termeni
ai progresiei este egală cu 12, iar diferența dintre al doilea termen și primul termen este egală cu 6.
35. Determinați a, b știind că numerele 4, a, b sunt în progresie geometrică și 2, 7, a sunt în progresie
aritmetică.
36. Numerele reale pozitive a, b, c, d sunt în progresie geometrică. Știind că d  a  7 și c  b  2 ,
determinați rația progresiei.
37. Fie a, b, c numere naturale nenule în progresie geometrică. Știind că a  b  c este un număr par, arătați
că numerele a, b, c sunt pare.
38. Determinați a, b știind că numerele 2, a, b sunt în progresie geometrică și 2,17,a sunt în progresie
aritmetică.
89
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
- Elemente de logică matematică și progresii matematice-
Nr.1
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Timpul efectiv de lucru este de 45 minute.
 Se acordă 2 puncte din oficiu.
1. (1,20p) Fie propozițiile:

p: „Orice triunghi echilateral are laturile congruente.” și
q: „105 se divide cu 10.”
Să se afle: v(p), v(q), v(non p ) și v(pVq).

p: ,,Diagonalele unui dreptunghi sunt egale.”
q: ,, 1  3  | 3  2 | Q .”
Să se stabilească valoarea de adevăr pentru p și q, apoi să se completeze tabelul cu valorile
de adevăr ale propozițiilor respective.
p q p̅ q̅ pVq p∧q p̅ V q p ⇾q
3. (0,50p) a) Să se determine al optulea termen al șirului: 3, 9, 15, 21, ….

(0,50p) b) Să se găsească primii termeni din progresia aritmetică: a1; a2; 9; 13; 17; …
(0,60p) c) Să se determine numărul real x, ştiind că numerele următoare sunt termeni consecutivi
ai unei
progresii aritmetice: x – 1, x + 1 şi 2x – 1.
(0,60p) d) Să se calculeze suma: S = 1 + 11 + 21 + 31 + … + 111.
4. (0,50p) a) Să se determine al șaptelea termen al șirului: -1, 3, -9, 27, ….

(0,50p) b) Să se găsească primii termeni din progresia geometrică: b1; b2; 24; 36; 54; …
(0,60p) c) Într-o progresie geometrică se cunosc b1  2 și b2  6 . Să se afle b5.
(0,60p) d) Să se calculeze suma: S=1 + 2 + 22 + … + 210.
90
Nr.2

1. (1,20p) Fie propozițiile:

p: „Orice triunghi are două laturi congruente.” și
q: „435 este multiplu al lui 5.”
Să se afle: v(p), v(q), v(non p ) și v(pVq).

p: ,,Diagonalele unui paralelogram sunt egale.”
 
2
q: ,, 1  5  5  Z .”
Să se stabilească valoarea de adevăr pentru p și q, apoi să se completeze tabelul cu valorile
de adevăr ale propozițiilor respective.
3. (0,50p) a) Să se
determine al șaptelea termen al șirului: 5, 9, 13, 17, ….
(0,50p) b) Să se găsească primii termeni din progresia aritmetică: a1; a2; 15; 21; 27;…
(0,60p) c) Să se determine numărul real x, ştiind că numerele următoare sunt termeni consecutivi
ai unei
progresii aritmetice: x + 1, x + 3 şi 2x – 1.
4. (0,50p) a) Să se determine al optulea termen al șirului: 2, -4, 8, -16, ….

(0,50p) b) Să se găsească primii termeni din progresia geometrică: b1; b2; 12; 18; 27; …
(0,60p) c) Într-o progresie geometrică se cunosc b1  3 și b2  6 . Să se afle b5.
91
-BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE-
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
maxim corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări
parţiale, în limita punctajului indicat în barem.
Nr.1
1. v(p) =0, v(q) =0, Câte

v(non p) =1, v(pVq) =0 0,30p
2. Câte
0,30p
1 0 0 1 1 0 0 0
a) Se identifică termenii șirului a1=3, a2=9, a3=15, a4=21 și se observă că acest șir
formează o progresie aritmetică. a2 - a1= a3 – a2= a4– a3= 6. 0,10p
3.
Cum r = ak – ak-1, rezultă că r = 6. 0,10p
Se scrie formula termenului general:an =a1+(n-1)r și se înlocuiește n=8, a1=3, r= 6. 0,15p
Se obține: a8 =3+7.6=3+42=45. 0,15p
b) Se identifică termenii progresiei a3=9, a4=13 a5=17 și se obține raţia
0,20p
r = 13 - 9 = 17 - 13 = 4
De unde a2= a3 -r = 9-4=5, 0,15p
a1 = a2 -r = 5-4 =1. 0,15p
c) x – 1, x+1 şi 2x – 1 respectă condiția: x+1= (x-1+2x-1)/2, 0,20p
Se rezolvă ecuația: 2(x+1) = 3x-2 0,20p
și se obține x = 4 0,20p
d) 1, 11, 21, 31, …, 111 sunt primii 12 termeni ai progresiei aritmetice cu raţia r=10 și
primul termen a1=1. 0,20p
Se scrie formula sumei primilor n termeni Sn =(a1+an) . n/2 0,10p
Prin înlocuire se obține: S12 = (a1+a12) . 12/2 0,10p
De unde S = (1+111) . 12/2 = 112 . 6 = 672 0,20p
a) Se identifică termenii șirului b1=-1, b2=3, b3=-9, b4=27 și se observă că acest șir 0,10p
formează o progresie geometică. b2 : b1= b3 : b2= b4: b3= -3. 0,10p
4.
Se scrie formula termenului general: bn=b1.qn-1 și se înlocuiește n=7, q=-3, b1=-1. 0,15p
Se obține: b7=b1 . q7-1=(-1) .( -3)6=-36 =-729. 0,15p
92
b) Se identifică termenii b3=24, b4=36, b5=54.
Din q =bk : bk-1 , rezultă q =b5 :b4=54:36=3/2 sau q=b4 :b3=36:24=3/2. 0,20p
Se scrie formula de recurență: bn =bn-1 . q și se înlocuiește n = 3, q=3/2, b3=24.
Se obține 24= b2 . 3/2 de unde: b2 =24: 3/2 =16. 0,15p
La fel se obține: 16 =b1 . 3/2 de unde: b1 =16: 3/2 =32/3. 0,15p
c) Se scrie q =bk /bk-1 , 0,10p
Știind că b1=2 și b2=6 se află q=b2 /b1=6:2=3. 0,10p
Se scrie formula termenului general: bn=b1 . qn-1 și se înlocuiește n =5, q=3, b1=2. 0,20p
Se obține b5 = b1 . q4-1= 2 .35-1=2 .81=162. 0,20p
d) 1, 2, 22, …, 210 sunt primii 11 termeni ai progresiei geometrice cu raţia q=2 și
primul termen b1=1. 0,20p
Se scrie atunci formula sumei primilor n termeni S n  1

b  qn 1  
q 1 0,10p
și prin înlocuire se obține: S11 

 
b1  q 11  1
0,10p
q 1
De unde: S 

1  211  1 
= 2047 0,20p
2 1
Nr.2
1. v(p) =0, v(q) =1, Câte

v(non p) =1, v(pVq) =1 0,30p
2. Câte
0,30p
0 0 1 1 0 0 1 1
a) Se identifică termenii șirului a1=5, a2=9, a3=13, a4=17 și se observă că acest șir
formează o progresie aritmetică. a2 - a1= a3 – a2= a4– a3= 4. 0,10p
3.
Cum r = ak – ak-1, rezultă că r = 4. 0,10p
Se scrie formula termenului general: an =a1+(n-1)r și se înlocuiește n=7, a1=5, r= 4. 0,15p
Se obține: a7 =5+6.4=5+24=29. 0,15p
b) Se identifică termenii progresiei a3 =15, a4 =21 a5 =27 și se obține raţia
0,20p
r = 21-15 = 27-21 = 6
De unde a2 = a3 -r = 15-6=9, 0,15p
a1 = a2 -r = 9-6=3. 0,15p
c) x + 1, x+3 şi 2x – 1 respectă condiția: x+3 = (x+1+2x-1)/2, 0,20p
Se rezolvă ecuația: 2(x+3) = 3x 0,20p
și se obține x = 3 0,20p
93
d) 2, 12, 22, 32, …, 112 sunt primii 12 termeni ai progresiei aritmetice cu raţia r = 10
și primul termen a1 = 2. 0,20p
Se scrie formula sumei primilor n termeni Sn =(a1+an) . n/2 0,10p
Prin înlocuire se obține: S12 = (a1+a12) . 12/2 0,10p
De unde S = (2+112) . 12/2 = 114 . 6 = 684 0,20p
a) Se identifică termenii șirului b1=2, b2=-4, b3=8, b4=-16 și se observă că acest șir 0,10p
formează o progresie geometică. b2 : b1= b3 : b2= b4: b3= -2. 0,10p
4.
Se scrie formula termenului general:bn=b1.qn-1 și se înlocuiește n=8, q=-2, b1=2. 0,15p
Se obține: b8=b1 .q8-1=2 .( -2)7=-28 =-256. 0,15p
b) Se identifică termenii b3=12, b4=18, b5=27.
Din q = bk : bk-1 , rezultă q = b5 :b4=27:18=3/2 sau q =b4 :b3=18:12=3/2. 0,20p
Se scrie formula de recurență: bn = bn-1 . q și se înlocuiește n = 3, q=3/2, b3=12.
Se obține 12 = b2 . 3/2 de unde: b2 =12: 3/2 =8. 0,15p
La fel se obține: 8 =b1 . 3/2 de unde: b1 =8: 3/2 =16/3. 0,15p
c) Se scrie că q=bk /bk-1 , 0,10p
Știind că b1=3 și b3=6 se află q =b2 /b1=6:3=2. 0,10p
Se scrie formula termenului general: bn =b1 . qn-1 și se înlocuiește n =5, q=2, b1=3. 0,20p
Se obține b5= b1 . q5-1= 3 .25-1=3 .16 =48. 0,20p
d) 1, 3, 32, …, 310 sunt primii 11 termeni ai progresiei geometrice cu raţia q =3 și
primul termen b1 =1. 0,20p
Se scrie atunci formula sumei primilor n termeni S n  1

 
b  qn 1
q 1 0,10p
și prin înlocuire se obține: S11 

 
b1  q 11  1
0,10p
q 1
De unde: S 
 
1  311  1 311  1
 0,20p
3 1 2
94
TEST DE EVALUARE – PROGRESII
Clasa a IX-a tehnologic
1.(2p) Fie (an) n 1 o progresie aritmetică, cu a2 = 3 şi a5 = 16; calculaţi: a) a1 şi raţia r. b) suma primilor
30 de termeni ai progresiei.
2. (1p) Să se calculeze produsul primilor 3 termeni ai unei progresii geometrice care are primul termen
√2 şi raţia egală cu −√2.
3.(1,5p) a) Să se determine numărul real x, ştiind că x-3; 4; x+3 sunt termenii consecutivi ai unei
(1,5p) b) Să se determine numărul real x,ştiind că 5-x,x+7si 3x+11sunt termenii consecutivi ai unei
progresii geometrice.
4. (1,5p) Să se determine suma primilor trei termeni ai unei progresii geometrice, ştiind că suma
primilor doi termeni ai progresiei este egală cu 8, iar diferenţa dintre al doilea termen şi primul termen
este egală cu 4.
5. (1,5p) Se ştie cǎ suma primilor termeni ai unui şir an n 1 este 𝑆𝑛 = 𝑛2 + 3𝑛.
a) Sǎ se determine formula temenului general al şirului. b)Sǎ se demonstreze cǎ şirul este o

progresie aritmeticǎ.
Timp de lucru: 50minute
Toate subiectele sunt obligatorii.
BAREM DE CORECTARE ȘI NOTARE

Obs. Orice rezolvare corectă, alta decât cea din barem, se punctează.
Item Indicații de rezolvare Punctaj
1 a) 𝑎1 + 𝑟 = 3 și 𝑎1 + 4𝑟 = 16 0,5p
13 4 0,5p
𝑟= , 𝑎1 = − 3
3
(𝑎1 +𝑎30 )∙30 0,5p
b) 𝑆30 = 2
95
373 0,25p
𝑎30 = 3
0,25p
Finalizare: 𝑆30 = 1845
2 𝑏2 = −2, 𝑏3 = 2√2 0,5p
𝑏1 ∙ 𝑏2 ∙ 𝑏3 = −8 0,5p
3 𝑥−3+𝑥+3 0,75p
a) 4 = 2
0,75
𝑥=4
0,5p
b) (𝑥 + 7)2 = (5 − 𝑥)(3𝑥 + 11)
0,5p
4𝑥 2 + 10𝑥 − 6 = 0
1 0,5p
𝑥 = −3 sau 𝑥 = 2
4 𝑏1 + 𝑏2 = 8 ; 𝑏2 − 𝑏1 = 4 0,25p
𝑏2 = 6; 𝑏1 = 2 0,5p
rația 𝑞 = 3; 𝑏3 = 18 0,5p
𝑏1 + 𝑏2 + 𝑏3 = 26 0,25p
5 a) 𝑎𝑛+1 = 𝑆𝑛+1 − 𝑆𝑛 0,25p
𝑎𝑛+1 = (𝑛 + 1)2 + 3(𝑛 + 1) − (𝑛2 + 3𝑛) 0,25p
𝑎𝑛+1 = 2𝑛 + 4 0,25p
𝑎𝑘−1 +𝑎𝑘+1 0,25p
b) 𝑎𝑘 = ,𝑘≥2
2
0,25p
Verificarea relației
0,25p
Finalizare
96
TEST RECAPITULATIV
Nr. 1

SUBIECTUL I (33 p) – Pe foaia de test se trec numai rezultatele.
1 
1. (6p)a) Rezultatul calculului 15    0, 6  0,7  este ...
2 
(5p)b) Media geometrică a numerelor 5  3 2 și 5  3 2 este …
2. (6p)a) Suma numerelor întregi din intervalul [-2, 4) este egală cu ...
(5p)b) Dacă p: ”Triunghiul cu un unghi de 600 şi unul de 450 este dreptunghic”, atunci v(p) =…
3. (6p)a) Primul termen al progresiei geometrice b1, b2, 28, 56, 112,… este...
(5p)b) Reprezentarea geometrică a funcției f : [1, 2]  R, f x  x  1 este…
SUBIECTUL II (47 p) – Pe foaia de test se trec rezolvările complete.

1. (9p) a) Se consideră A=(-1, 4) și B=[0, 6]. Să se reprezinte intervalele pe aceeași axă și să se
determine A  B, A  B, A \ B și (A  B)  Z.
(9p) b) Se consideră propozițiile:
1
p: ”  4  
3 ” și q: ” (2 3  2)  (1  3)  0 ”.
3 4
Să se afle valorile de adevăr pentru: p, q, p, q, p  q, p  q, p  q.

(8p) c) Se consideră o progresie aritmetică (an)n≥1 în care a3 = 5 şi a5 = 9.
Să se determine al șaptelea termen și suma primilor 10 termeni.
2. Se consideră funcţia f : R  R, f x   2 x  1.
(6p) a) Să se calculeze f (2)  f  1  f 0  f 1  f (2) .
(8p) b) Să se determine coordonatele punctului de intersecţie dintre graficul funcției f şi axa

absciselor Ox .
(7p) c) Să se reprezinte grafic funcția în sistemul de axe xOy.
97
TEST RECAPITULATIV
Nr. 2

SUBIECTUL I (33 p) – Pe foaia de test se trec numai rezultatele.
1. (6p)a) Rezultatul calculului 15    0, 3  0,3  este …

1
2 
(5p)b) Media geometrică a numerelor 5  2 3 și 5  2 3 este …
2. (6p)a) Suma numerelor naturale din intervalul [-1, 4) este egală cu ...
(5p)b) Dacă p: ”Triunghiul cu două unghiuri de 600 este echilateral”, atunci v(p) =…
3. (6p)a) Primul termen al progresiei geometrice b1, b2, 36, 108, 324,… este...
(5p)b) Reprezentarea geometrică a funcției f : (1, )  R, f x   x  2 este…
SUBIECTUL II (47 p) – Pe foaia de test se trec rezolvările complete.

1. (9p) a) Se consideră A=(-4, 3) și B=[-1, 4]. Să se reprezinte intervalele pe aceeași axă și să se
determine A  B, A  B, A \ B și (A  B)  Z.
(9p) b) Se consideră propozițiile:
1
p: ”  3  
3
” și q: ” ( 2  5 ) 2  (2  5 ) 2  N ”.
2 2
Să se afle valorile de adevăr pentru: p, q, p, q, p  q, p  q, p  q.

(8p) c) Se consideră o progresie aritmetică (an)n≥1 în care a2 =4 şi a4 =10.
Să se determine al şaselea termen și suma primilor 10 termeni.
2. Se consideră funcţia f : R  R, f x   3x  1.
(6p) a) Să se calculeze f (2)  f  1  f 0  f 1  f (2) .
(8p) b) Să se determine coordonatele punctului de intersecţie dintre graficul funcției f şi axa

absciselor Ox .
(7p) c) Să se reprezinte grafic funcția în sistemul de axe xOy.
98
-BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE -
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul maxim
corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale,
în limita punctajului indicat în barem.
Nr.1
Subiectul I (33p)
1 2 3
6p 5p 6p 5p 6p 5p
8 7 3 0 7 un segment închis
Subiectul II (47p)
a) A=(-1, 4) și B=[0, 6]
Reprezintă intervalele pe axă
2p
A  B= (-1, 6]
2p
A  B=[0, 4) 2p
1 A \ B =(-1, 0) 2p
(A  B)  Z= 0, 1, 2, 3 1p
99
1
b) p: ”  4  
3 ” și q: ” (2 3  2)  (1  3 )  0 ”
3 4
v(p)=1, v(q)=1,
v( p)  0, v( q)  0, 3p
v( p  q)  1, 2p
v( p  q)  0,
1p
v( p  q)  1
1p
2p
c) a3 = 5, a5 = 9.
a5= a3+(5-3)r  9=5+2r  r=2
2p
a7=a5+2r=9+4=13
2p
a1= a3-2r=5-4=1
1p
.
Sn=(a1+an) n/2
1p
 S10=( a1+ a10) 10/2 =(1+1+9 2) 5=100
. . .
2p
a)
f(-2)+f(-1)+f(0)+f(1)+ f(2)=2(-2)-1+2(-1)-1+2.0-1+2.1-1+2.2-1=
5 x 1p
= -5
1p
b) Gf  Ox: y=0  f(x)=0  2x-1=0  x=1/2  A(1/2, 0) 4p

2 Gf  Oy: x=0  f(0)= 2.0-1=-1  B(0, -1) 4p
c) Reprezintă cele două puncte de intersecţie A(1/2, 0) și B(0, -1). 2x2p

Trasează corect graficul.
3p
100
Nr.2
Subiectul I (33p)
1 2 3
5p 5p 5p 5p 5p 5p
7 13 6 1 4 o semidreaptă deschisă
Subiectul II (47p)
a) A=(-4, 3) și B=[-1, 4]
Reprezintă intervalele pe axă
2p
A  B= (-4, 4] 2p
A  B=[-1, 3) 2p
1 A \ B =(-4, -1) 2p
(A  B)  Z=  1, 0, 1, 2 1p
b) p: ” 3
 
1

3” și q: ” ( 2  5 ) 2  (2  5 ) 2  N ”.
2 2
v(p)=0, v(q)=1,
v( p )  1, v( q )  0, 3p
v( p  q )  1,
2p
v( p  q )  0,
v( p  q)  0 1p
1p
2p
101
c) a2 = 4, a4 = 10.
a4= a2+(4-2)r  10=4+2r  r=3
2p
a6=a4+2r=10+6=16
2p
a1= a2-r=4-3=1
1p
.
Sn=(a1+an) n/2
1p
 S10=( a1+ a10) 10/2 =(1+1+9 3) 5=145
. . .
2p
a)
f(-2)+f(-1)+f(0)+f(1)+ f(2)=3(-2)+1+3(-1)+1+3.0+1+3.1+1+3.2+1=
5x1p
=5
1p
b) Gf  Ox: y=0  f(x)=0  3x+1=0  x=-1/3  A(-1/3, 0) 4p

2 Gf  Oy: x=0  f(0)= 3.0+1=1  B(0, 1) 4p
c) Reprezintă cele două puncte de intersecţie A(-1/3, 0) și B(0, 1). 2x2p

Trasează corect graficul.
3p
102
TEST
SUME. PROGRESII
Nr.1
1) Să se calculeze suma:
1 · 2 · 3 + 2 · 3 · 4 + 3 · 4 · 5+. . . +𝑛(𝑛 + 1)(𝑛 + 2)
2) Determinați 𝑝, 𝑙 ∈ ℝ știind că rădăcinile reale ale ecuațiilor:
𝑥 2 − 4𝑥 − 𝑝 = 0 și 𝑥 2 − 36𝑥 − 𝑙 = 0
în această ordine sunt termenii consecutivi a unei progresii geometrice crescătoare.
3) Să se calculeze 𝑆100 pentru o progresie aritmetică (𝑐𝑛 )𝑛≥1 știind că:
𝑐1 + 𝑐2 + 𝑐4 = 22
{
𝑐2 + 𝑐3 + 𝑐5 = 34
TEST
SUME. PROGRESII
Nr. 2
1) Să se calculeze suma:
1 · 3 · 4 + 2 · 4 · 5 + 3 · 5 · 6+. . . +𝑛(𝑛 + 2)(𝑛 + 3)
2) Determinați 𝑝, 𝑙 ∈ ℝ știind că rădăcinile reale ale ecuațiilor:
𝑥 2 − 4𝑥 − 𝑝 = 0 și 𝑥 2 − 36𝑥 − 𝑙 = 0
în această ordine sunt termenii consecutivi a unei progresii geometrice crescătoare.
3) Să se calculeze 𝑆100 pentru o progresie aritmetică (𝑥𝑛 )𝑛≥1 știind că:
𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 = 12
{
𝑥2 + 𝑥3 + 𝑥4 = 18
103
TEST – PROGRESII
Nr.1
1. Să se determine primul termen și rația unei progresii aritmetice (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , știind că:
𝑎 − 𝑎6 + 𝑎4 = −7
{ 2 . Calculați 𝑆20 . (2p)
𝑎8 − 𝑎7 = 2𝑎4
2. Să se rezolve ecuația:
x+2x+3x+4x+…+x2 = 288. (1p)
3. Să se găsească formula termenului general, pentru fiecare dintre șirurile:

𝜋 𝜋 𝜋
a) 𝑠𝑖𝑛𝜋, 𝑠𝑖𝑛 3 , 𝑠𝑖𝑛 9 , 𝑠𝑖𝑛 27 , …
1 1 1 1
b) , − 4 , 8 , − 16 , … (1p)
2
4. Să se calculeze suma:
1 - 2 + 22 -23 + 24 - … - 22019 . (1p)
5. Arătați că numerele √2, √3, √7 nu pot fi termenii unei progresii geometrice. (1p)
∙∙
6. Să se determine 𝑥 ∈ ℝ, știind că ∙∙ 𝑥 − 1, 𝑥 + 1, 4𝑥 + 1. (2p)
∙∙
7. Să se determine 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ, știind că ÷ 2, 17, 𝑎 și 2, 𝑎, 𝑏. (1p)
∙∙
Nr.2
1. Să se determine primul termen și rația unei progresii aritmetice (𝑎𝑛 )𝑛≥1 , știind că:
𝑎 − 𝑎4 = 12
{ 3 . Calculați 𝑆34 . (2p)
𝑎2 + 𝑎6 = 14
2. Să se rezolve ecuația:
(x+1)+(x+4)+(x+ 7)+…+(x+43)=390. (1p)
3. Să se găsească formula termenului general, pentru fiecare dintre șirurile:

4𝜋 5𝜋
a) 𝑠𝑖𝑛𝜋, 𝑠𝑖𝑛 3
, 𝑠𝑖𝑛 3
, 𝑠𝑖𝑛2𝜋, …
1 1 3 5
b) 2
,−2,−2,−2,… (1p)
4. Să se calculeze suma:
1 - 5 + 52 -53 + 54 - … - 5999 . (1p)
5. Arătați că numerele √3, √6, √14 nu pot fi termenii unei progresii geometrice. (1p)
104
∙∙
6. Să se determine 𝑥 ∈ ℝ, știind că 𝑥 + 1, 4𝑥 + 1, 8𝑥 + 11. (2p)
∙∙
∙∙
7. Să se determine 𝑥, 𝑦 ∈ ℝ, știind că ÷ 1, 𝑥, 9 și 1, 𝑦, 𝑥 . (1p)
∙∙
FUNCȚIA DE GRADUL I
105
FIȘĂ DE LUCRU
Conținuturi:
 Definiție
 Reprezentarea grafică a funcției f : ℝ→ℝ, f(x) = ax+b, a,b ∈ ℝ, intersecția graficului cu
axele de coordonate, ecuația f(x) = 0
 Interpretarea grafică a proprietăților algebrice ale funcției: monotonie, semnul funcției
 Inecuații de forma ax + b ≤ 0 (≥, ˂, ˃), a,b ϵ ℝ, studiate pe ℝ sau pe intervale de numere reale
𝑎𝑥 + 𝑏𝑦 = 𝑐
 Poziția relativă a două drepte, sisteme de tipul { , a, b, c, m, n, p ∈ ℝ
𝑚𝑥 + 𝑛𝑦 = 𝑝
1. Recunoașterea funcției de gradul I descrisă în moduri diferite
2. Utilizarea unor metode algebrice sau grafice pentru rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor,
sistemelor
3. Descrierea unor proprietăți desprinse din rezolvarea ecuațiilor, inecuațiilor, sistemelor și
reprezentarea grafică a funcției de gradul I
4. Exprimarea legăturii între funcția de gradul I și reprezentarea ei geometrică
5. Interpretarea graficului funcției de gradul I utilizând proprietățile algebrice ale funcției
6. Rezolvarea cu ajutorul funcțiilor a unei situații-problemă și interpretarea rezultatului.
Noțiuni teoretice
Funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = ax+b, a,b ∈ ℝ, a ≠ 0, se numește funcție de gradul I.
Graficul funcției de gradul I este o dreaptă, de pantă a.
b
Intersecția graficului cu axele de coordonate sunt punctele A(0,b) și B (− a , 0).
Monotonia funcției de gradul I:

- Dacă a ˃ 0, funcția este strict crescătoare pe ℝ.
- Dacă a ˂ 0, funcția este strict descrescătoare pe ℝ.
Semnul funcției de gradul I:
x b
-∞ − +∞
a
f(x) - sgn(a) 0 sgn(a)

unde sgn(a) este semnul lui a.
Punctul A(x,y) ∈ Gf ⇔ f(x) = y.
106
EXERCIȚII PROPUSE - I
1. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = x - 3. Să se calculeze: P = f(1) ∙ f(2) ∙ ... ∙ f(2021).

2. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = 3x – 2. Să se calculeze: S = f(1) + f(2) + ... + f(5).
3. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = 2012 - x. Să se calculeze: P = f(1) ∙ f(2) ∙ ... ∙ f(2021).
4. Se consideră funcțiile f,g : ℝ→ℝ, f(x) = 2x + 1 și g(x) = 10 – x. Să se determine coordonatele
punctului de intersecție al graficelor funcțiilor f și g.
5. Să se determine punctele de intersecție ale graficului funcției f : ℝ→ℝ, f(x) = 3x+1 – 1 cu
axele de coordonate.
6. Să se determine punctele de intersecție ale graficului funcției f : ℝ→ℝ, f(x) = 2x – 1 cu axele
de coordonate.
7. Să se calculeze aria triunghiului determinat de graficul funcției f : ℝ→ℝ, f(x) = 3x – 5 și
8. Să se calculeze aria triunghiului determinat de graficul funcției f : ℝ→ℝ, f(x) = 2 + 5x și
9. Să se determine valoarea maximă a funcției f : [-2; 3] →ℝ, f(x) = - 3x + 2.
10. Să se determine valoarea minimă a funcției f : [-1; 4] →ℝ, f(x) = 2x - 3.
11. Să se determine valoarea maximă a funcției f : {-1; 0; 1; 2} →ℝ, f(x) = - 2x + 1.
12. Să se determine funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = ax + b, a,b ∈ ℝ, pentru care f(1) + f(2) + f(3) = 6a +
b și f(5) = 15.
13. Să se determine funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = ax + b, a,b ∈ ℝ, pentru care f(1) = 4 și f(3) = 20.
14. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = x + 3. Să se arate că S = f(2) + f(22) + ... + f(26) este
pătrat perfect.
15. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = 2x – 3. Să se determine numărul real a, care verifică
relația f(a – 1) + f(a + 1) = 14.
16. Să se determine funcția de gradul I pentru care punctele A(4; 7) și B(2; 2) aparțin graficului
funcției f.
17. Se consideră funcțiile f,g : ℝ→ℝ, f(x) = x + 2 și g(x) = 3x – 2. Să se determine coordonatele
punctului de intersecție ale graficelor funcțiilor f și g.
18. Să se determine m ϵ ℝ, știind că funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = (m2 – 4)x + 2 este strict crescătoare.
19. Să se determine m ∈ ℝ, știind că funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = (m2 – 2)x – 3 este strict
descrescătoare.
a−2 1
20. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = 𝑥 + 2, a ∈ ℝ \ {- 3}. Să se determine a știind că
3a+1
punctul A(1; 0) aparține graficului funcției f.
21. Fie funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = 3x + 8. Să se determine punctul de pe graficul funcției f care are
abscisa egală cu ordonata.
22. Se consideră funcțiile f,g : ℝ→ℝ, f(x) = x + m și g(x) = x2 + nx + 2. Să se determine
numerele reale m și n, știind că graficele funcțiilor f și g se intersectează în punctul A(- 1; 3).
107
23. Se consideră funcțiile f,g : ℝ→ℝ, f(x) = 6 – 5x și g(x) = x + 8.
a) Să se calculeze f(-1) + f(1) – g(-1) – g(1).
b) Să se rezolve ecuația (f ᵒ g)(x) = 1.
24. Să se determine funcția de gradul I, f : ℝ→ℝ, f(x) = ax + b, a,b ∈ ℝ, știind că au loc relațiile
f(-1) = - 4 și (f ᵒ f)(-1) = - 5.
25. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = (m + 1)x – 9. Să se determine m ∈ ℝ+ astfel încât A(m
– 2; m – 3) să aparțină graficului funcției f.
m−2 1
26. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = 𝑥 + 2, a ∈ ℝ \ {- 3}. Să se determine m știind că
3m+1
f(1) = f(2).
2m+3
27. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care funcția f:ℝ→ℝ, f(x)= 𝑥 − 4𝑚 să fie
4
strict descrescătoare.
28. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = 2x – 3. Să se verifice dacă punctele A(1; - 1) și B(0; - 2)
aparțin graficului funcției f.
29. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = 4x – 3. Să se rezolve în ℝ inecuația 2f(x) – 3 ≤ 1.
30. Se consideră funcția f : ℝ→ℝ, f(x) = x + 3. Să se rezolve ecuația (f(x))2 – 5 = x, x ∈ ℝ.
Indicații și răspunsuri
1. f(3) = 0 ⇒ P = 0.
2. 35
3. f(2012) = 0 ⇒ P = 0
4. A(3;7)
5. A(-1; 0), B(0; 2)
1
6. A( 2; 0), B(0; -1)
5 25
7. A( 3; 0), B(0; -5) ⇒ AABC = 6
2
8. AABC = 5
9. fmax = 8
10. fmin = -5
11. fmax = 3
12. a = 3, b = 0 ⇒ f(x) = 3x
13. a = 8, b = - 4 ⇒ f(x) = 8x – 4
14. S = 144 = 122 pătrat perfect
15. a = 5
5 5
16. A ∈ Gf ⇒ f(4) = 7 și B ∈ Gf ⇒ f(2) = 2. Atunci a = 2, b = - 3 și f(x) = 2x – 3
17. f(x) = g(x) ⇒ x = 2, y = 4 ⇒ A(2;4)
18. f strict crescătoare ⇒ m2 – 4 ˃ 0 ⇒ m ϵ (- ∞; - 2) ᵕ (2; ∞)
19. f strict descrescătoare ⇒ m2 – 2 ˂ 0 ⇒ m ∈ (- √2; √2)
a−2
20. A ∈ Gf ⇒ f(1) = 0 ⇒ +2=0⇒a=0
3a+1
108
21. A(x; y) ∈ Gf , x = y ⇔ x = f(x) ⇔ x = 3x + 8 ⇒ x = - 4, y = - 4 ⇒ A(-4; -4)
22. Gf ∩ Gg = A(-1; 3) ⇒ f(-1) = 3 ⇒ a = 0 și g(-1) = 3 ⇒ b = 4
23. a) f(-1) + f(1) – g(-1) – g(1) = 11 + 1 – 7 – 9 = - 4;
b) (f ᵒ g)(x) = - 5x – 34, (f ᵒ g)(x) = 1 ⇔ - 5x – 34 = 1 ⇒ x = - 7
24. f(-1) = - 4 ⇔ - a + b = - 4 (1) și (f ᵒ f)(-1) = - 5 ⇔ - a + ab + b = - 5 (2). Din
relațiile (1) și (2) ⇒ a = 3, b = - 1 ⇒ f(x) = 3x – 1
25. A(m – 2; m – 3) ∈ Gf ⇒ f(m - 2) = m – 3 ⇔ m2 – 2m – 8 = 0 ⇒ m = 4, m ∈ ℝ+
m−2 m−2
26. f(1) = f(2) ⇔ 3m+1 + 2 = 3m+1 2 + 2 ⇒ m = 2
2m+2 3 3
27. f strict descrescătoare ⇒ ˂ 0 ⇒ m ˂ - 2 ⇒ m ∈ (- ∞; - 2 )
4
28. f(1) = - 1 ⇒ A(1; - 1) ∈Gf ; f(0) = - 3 ≠ 2 ⇒ B(0; - 2) ∉ Gf

5
29. 2f(x) – 3 = 8x – 9 ⇒ 2f(x) – 3 ≤ 1 ⇔ 8x – 9 ≤ 1 ⇒ x ∈ (- ∞; ]
4
30. (f(x))2 – 5 = x ⇔ x2 + 5x + 4 = 0 ⇒ x1 = - 4, x2 = - 1.
109
EXERCIȚII PROPUSE - II
1. Fie funcția f :  , f  x   x  2 . Determinați f  5  f  4   ...  f  4   f  5 .

2. Fie funcția f :  , f  x   3x  2 . Calculați f  2   f  1  f  0   f 1  f  2  .
3. Se consideră funcția f :  , f  x   2 x  6 . Calculați f 1  f  2   ...  f  2022  .
4. Fie funcția f :  , f  x   x  3 . Determinați f  4   f  3  ...  f  3  f  4  .
5. Fie funcția f :  , f  x   5  x . Determinați f  0   f 1  f  2   ...  f  5 .
6. Fie funcția f :  , f  x   2  x . Determinați f 1  f  2   ...  f 10  .
7. Fie funcția f :  , f  x   7  x . Calculați f 1  f  2   ...  f  7  .
8. Fie funcția f :  , f  x   2 x  1 . Calculați f  2   f  1  f  0   f 1 .
9. Fie funcția f :  , f  x   x  3 . Calculați f  6   f  0   f  6   f 12  .
10. Fie funcția f :  , f  x   x  1 . Calculați f  0   f 1  f  2   ...  f 10  .
11. Fie funcția f :  , f  x   2 x  1 . Calculați f 1  f  2   ...  f  6  .
12. Fie funcția f :  , f  x   2  x . Calculați f 1  f  2   ...  f  20  .
13. Fie funcția f :  , f  x   2 x  3 . Calculați f  0   f 1  ...  f  5  .
14. Fie funcția f :  , f  x   3  2 x . Calculați f  0   f 1  ...  f  6  .
15. Fie funcția f :  , f  x   3x  4 . Calculați f 1  f  2   ...  f 10  .
16. Fie funcția f :  , f  x   2 x  1 . Calculați f 1  f  2   ...  f  50  .
17. Fie funcția f :  , f  x   1  x . Calculați f  1  f  2   f  3  ...  f  10  .
18. Fie funcția f :  , f  x   x  5 . Calculați f  2   f  22   ...  f  25  .
19. Fie funcția f :  , f  x   x  3 . Calculați f  2   f  22   ...  f  27  .
20. Fie funcția f :  , f  x   x  2 . Calculați f  3  f  32   ...  f  35  .

21. Fie funcțiile f :  , f  x   x  3 și g :  , g  x   2 x  1 . Determinați soluția reală a
ecuației 2 f  x   3g  x   5 .
22. Fie funcția f :  , f  x   3  4 x . Determinați soluțiile reale ale inecuației f  x   1  4 x .
23. Se consideră funcția f :  , f  x   2 x  3 . Determinați coordonatele punctelor de intersecție a
graficului funcției f cu axele de coordonate.
24. Se consideră funcția f :  0,    , f  x   x  2m  2 . Determinați m  astfel încât graficul
funcției f să nu intersecteze axa Ox .
25. Se consideră funcția f :  , f  x   2 x  3 . Determinați coordonatele punctului de intersecție a
graficului funcției f cu axa Oy .
110
26. Se consideră funcția f :  , f  x   3x  6 . Determinați coordonatele punctului de intersecție a
graficului funcției f cu axa Ox .
27. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficului funcției f :  , f  x   2 x  3 cu
dreapta d de ecuație y   x  3 .
28. Fie funcția f :  , f  x   3x  6 . Determinați punctul care aparține graficului funcției f și are
abscisa egală cu ordonata.
29. Se consideră funcția f :  , f  x   2 x  3 . Determinați punctul care aparține graficului funcției
f și care are abscisa egală cu ordonata.
30. Se consideră funcția f :  , f  x   3x  5 . Determinați punctul care aparține graficului funcției
f și care are ordonata egală cu dublul abscisei.
31. Determinați funcția de gradul întâi al cărei grafic trece prin punctele A  2,10  și B  2, 4  .
32. Determinați coordonatele punctului de intersecție a graficelor funcțiilor f :  , f  x   x  3 și
g:  , g  x  5  x .
33. Fie funcțiile f :  , f  x   2 x  1 și g :  , g  x   4 x  1 . Determinați coordonatele
punctului de intersecție a graficelor celor două funcții.
34. Calculați  g f  0  , unde f :  , f  x   x  2022 și g :  , g  x   x  2022 .
35. Determinați valoarea maximă a funcției f : 2, 1,0,1  , f  x   3x  1 .
36. Determinați valoarea maximă a funcției f : 1,5  , f  x   x  3 .
37. Determinați valoarea minimă a funcției f :  2,3  , f  x   4 x  5 .
38. Se consideră funcția f :  1,3  , f  x   2 x  1 . Determinați mulțimea valorilor funcției f .
39. Determinați numărul real a, știind că punctul A 1,0  aparține graficului funcției
f:  , f  x  x  a .
40. Determinați numărul real a , știind că punctul A  2, 2  aparține graficului funcției f :  ,
f  x   3x  a  1 .
41. Se consideră funcția f:  , f  x   2 x  5 . Determinați numărul real a pentru care
f  a   f  2  2 f  4 .
42. Determinați m  pentru care funcția f :  , f  x    9  m  x  7 este strict crescătoare.
43. Determinați m  pentru care funcția f :  , f  x    m  3 x  5 este strict descrescătoare.
44. Se consideră funcțiile f :  , f  x   1  x și g :  , g  x   2 x  1 . Arătați că funcția f g
este descrescătoare.
45. Se consideră funcția f :  , f  x   3x  2 . Determinați numerele naturale n , pentru care
f  n   8.
46. Se consideră funcția f :  , f  x   3x  5 . Determinați mulțimea valorilor reale ale lui x pentru
care f  x   2 f 1  4 .
111
47. Se consideră funcțiile f :  , f  x   11  x și g :  , g  x   1  11x . Rezolvați în mulțimea
numerelor reale inecuația f  x   g  x  .
48. Determinați numerele reale a și b , pentru care graficele funcțiilor f :  , f  x   2 x  a și
g:  , g  x   bx  2 se intersectează în punctul M  2,8  .
49. Se consideră funcția f :  , f  x   2 x  m , unde m este număr real. Determinați numărul real
m , astfel încât  f  x   2 f  x  1 , pentru orice număr real x .
f
50. Determinați funcția f :  , f  x   ax  b al cărei grafic conține punctele A  2,7  și B  1, 2  .
51. Determinați funcția de gradul întâi, pentru care f  f  x    2 f  x   1 , oricare ar fi x  .
52. Rezolvați ecuația f  f  x    0 , știind că f :  , f  x   3x  2 .
53. Fie funcția f :  , f  x   3x  4 . Determinați valorile reale ale lui x pentru care f  x   f 1  1
.
54. Determinați funcția f:  , f  x   ax  b , cu a și b numere reale, pentru care
f 1  f  2   f  3  6a  2b și f  4   8 .
55. Fie funcțiile f , g :  , f  x   ax  b , g  x   bx  a , unde a și b sunt numere reale. Arătați că
dacă f  1  g  1 , atunci f  g .
56. Fie funcția f:  , f  x   ax  b . Determinați numerele reale a și b știind că
3 f  x   2  3x  5 , pentru orice număr real x .
57. Fie funcțiile f , g :  , f  x   2  x , g  x   3x  2 . Calculați  f g  x    g f  x  .
58. Fie funcția f :  , f  x   x  2 . Rezolvați ecuația f  f  x    f 2  x  .
 2020 
59. Arătați că punctul A  ,3  aparține graficului funcției f :  , f  x   2021x  2017 .
 2021 
60. Determinați funcțiile de gradul întâi f :  , care sunt strict crescătoare și îndeplinesc condiția
f  f  x    4 x  3 , oricare ar fi x  .
61. Fie funcțiile f , g :  , f  x   1  x , g  x   2 x  1 . Arătați că funcția f g este descrescătoare.
62. Arătați că funcția f f este strict crescătoare, unde f este o funcție de gradul întâi.
63. Fie funcția f :  , f  x   1  2 x . Arătați că funcția f f f este strict descrescătoare.
64. Fie funcțiile f , g , h :  , f  x   x  1 , g  x   2 x  2 și h  x   3x  3 . Determinați numărul real
a astfel încât a  f  x   h  x    g  x  , oricare ar fi x  .
65. Determinați funcția f :  știind că graficul său și graficul funcției g :  , g  x   3x  3
sunt simetrice față de dreapta x  1 .
66. Rezolvați în mulțimea numerelor reale următoarele sisteme de ecuații:
112
1 1
 y  2x  8 4 x  2 y  3  x  y  1 6 x  5 y  16  0
a)  ; b)  ; c)  2 4 ; d)  ;
 y  5x  2 3x  2 y  4 8 x  2 y  0  x  4y  7  0
 x2 x y  x 1 y  x 1
3 x  2   2  y  1  1
  7  4  8  x  6  3  2   6
e)  ; f)  ; g)  .
2 2  x  4 y  x  1
 3x  2 y  3x    9  y   2x  5  1  y  y  5
 2  4 2 4
113
TEST DE EVALUARE
Competenţe vizate:
1. Identificarea valorilor unei funcţii folosind reprezentarea grafică a unei funcţii
2.2. Identificarea unor puncte semnificative de pe graficul unei funcţii
3.2. Folosirea proprietăţilor unei funcţii pentru completarea graficului unei funcţii pare, impare sau
periodice
4.1. Exprimarea monotoniei unei funcţii prin condiţii algebrice sau geometrice
5. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximarea acestuia printr-o curbă continuă
1. (30p) Se dă funcţia f : R  R, f  x   2 x  1 .
a) f  2  …
b) Dacă punctul P  a, 5  G f , atunci a = ……
c) Din punct de vedere al monotoniei, funcția f este strict ......……..
2. (30p) Se dă funcţia liniară f : RR, f  x   ax  b , a, bR.
a) Să se determine a şi b ştiind că graficul funcţiei f conţine punctele A  1, 8 şi B  2, 2 
.
b) Pentru a  2 şi b  6 să se reprezinte grafic funcţia f .
c) Pentru a  2 şi b  6 să se calculeze distanţa de la originea axelor la graficul funcţiei,
precum şi aria triunghiului determinat de reprezentarea grafică şi axele de coordonate.
3. (30p) Să se rezolve:
29  2 x 3 x  11
a) 7  x;
3 4
b) x  2  3x  1 ;
3( x  2)  2(1  y )  1
c)  .
2  2  x   4  y  x   1
114
FUNCȚIA DE GRADUL AL DOILEA
115
CONSECINȚELE FORMEI CANONICE A FUNCTIEI DE GRADUL al II-lea
Odatӑ cu ȋnceperea studiului matematicii ȋntr-un nou ciclu, cel liceal, elevul trebuie sӑ
deprindӑ sub ȋndrumarea profesorului un salt calitativ ce constӑ ȋn interpretarea matematicӑ a
teoremelor și consecinṭelor acestora.
Ȋn cele de faṭӑ , o sa exemplific un asemenea fapt , pentru un capitol din clasa a IX-a , funcṭia
de gradul II .
Prin definiṭie, funcṭia de gradul II este funcṭia f : R →R , f (x)=𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 ; 𝑎, 𝑏, 𝑐𝜖𝑅, 𝑎 ≠ 0.
Este suficient sӑ incercӑm sӑ grupӑm termenii de grad II, respectiv I intr – un binom de gradul II:
𝑏 𝑏 𝑏2 𝑏2
𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 𝑎 (𝑥 2 + 𝑥) + 𝑐 = 𝑎 (𝑥 2 + 2 ∙ 𝑥 ∙ + 2) + 𝑐 − =
𝑎 2𝑎 4𝑎 4𝑎
𝑏 2 4𝑎𝑐−𝑏 2 𝑏 2 −∆
=𝑎 (𝑥 + 2𝑎) + =𝑎 (𝑥 + 2𝑎) + 4𝑎 , 𝑎 ≠ 0 .Astfel am obṭinut forma canonicӑ a funcṭiei de
4𝑎
gradul II , folosind formule de calcul prescurtat din gimnaziu (𝑥 ± 𝑦)2 = 𝑥 2 + 𝑦 2 ± 2𝑥𝑦.
𝑏 2 −∆
Iatӑ interpretari matematice vizavi de forma canonicӑ 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 𝑎 (𝑥 + 2𝑎) + 4𝑎 , 𝑎 ≠ 0 a
funcției de gradul II :
1.
−∆
 Dacӑ a>0 atunci 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 ≥ adicӑ funcṭia de gradul II cu a>o admite
4𝑎
−∆ 𝑏
minimul , realizat dacӑ 𝑥 + 2𝑎 = 0.
4𝑎
−∆
 Dacӑ a <0 atunci 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 ≤ adicӑ funcṭia de gradul II cu a<0 admite
4𝑎
−∆ 𝑏
maximul 4𝑎 , realizat dacӑ 𝑥 + 2𝑎 = 0.
Exemplu: Demonstraṭi cӑ 𝑎) 𝐷𝑒𝑡𝑒𝑟𝑚𝑖𝑛𝑎ṭ𝑖 𝑚 𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑥 2 + 𝑥 ≥ 𝑚 , ∀𝑥𝜖𝑅
5 3
b) Arӑtaṭi cӑ 5𝑎2 + 3𝑎 + 4𝑎2 + 2𝑎 + 1 ≥ 0, ∀𝑎 ∈ 𝑅, 𝑎 ≠ 0
116
1 2 −1
a) Este suficient sӑ scriem sub forma canonicӑ expresia de gradul II : 𝑥 2 + 𝑥 = (𝑥 + 2) + și
4
1 2 −1 −1
cum (𝑥 + 2) ≥ 0 avem cӑ 𝑥 2 + 𝑥 ≥ , ∀𝑥𝜖𝑅. Deci 𝑚 ≤ real .
4 4
1
b) De la punctul a) deducem cӑ 𝑥 2 + 𝑥 + 4 ≥ 0 , ∀𝑥 ∈ 𝑅 .
1
Fie 𝑥 = 𝑎. Atunci : 𝑎2 + 𝑎 + 4 ≥ 0 ∀𝑎 ∈ 𝑅, 𝑎 ≠ 0 .
1 1 2 1 1 1
Analog , pentru 𝑥 = 𝑎, obṭinem :(𝑎) + 𝑎 + 4 ≥ 0 , pentru x=2a obṭinem (2𝑎)2 + 2𝑎 + 4 ≥ 0 iar
1 1 2 1 1
pentru x = 2𝑎 obṭinem (2𝑎) + 2𝑎 + 4 ≥ 0 .
Prin adunarea membru cu membru a celor 4 inegalitӑṭi , obṭinem cӑ 5𝑎2 +

5 3
3𝑎 + 4𝑎2 + 2𝑎 + 1 ≥ 0, ∀𝑎 ∈ 𝑅, 𝑎 ≠ 0.
2. Pentru a determina coordonatele punctelor de intersecṭie a graficului funcṭiei de gradul II cu

axa Ox , rezolvӑm ȋn R ecuaṭia f(x)=0 .
𝑏 2 −∆
Astfel 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 0 este echivalentӑ ecuaṭiei 𝑎 (𝑥 + ) + =0 , respectiv ecuaṭiei
2𝑎 4𝑎
𝑏 2 +∆ 𝑏 2 Δ Δ √∆ 𝑏
𝑎 (𝑥 + 2𝑎) = , adicӑ (𝑥 + 2𝑎) = 4𝑎2 cu soluṭiile reale pentru 4𝑎2 ≥ 0 :𝑥1,2 = ± 2𝑎 − 2𝑎 .
4𝑎
Practic, tot prin forma canonicӑ a funcṭiei de gradul II , am demonstrat teorema de calcul a
√∆ 𝑏
rӑdӑcinilor reale ale unei ecuaṭii de gradul II pentru ∆≥ 0 : 𝑥1,2 = ± 2𝑎 − 2𝑎.
O funcṭie de gradul II nu intersecteazӑ axa Ox dacӑ ∆< 0 , aflându- se integral deasupra axei Ox
𝑎>0 𝑎<0
dacӑ { sau integral sub axa Ox dacӑ { .
∆< 0 ∆< 0
O funcṭie de gradul II intersecteazӑ axa Ox intr –un singur punct (axa Ox fiind astfel tangentӑ
𝑏
parabolei asociate) dacӑ ∆= 0 ȋn punctul de abscisa − .
2𝑎
√∆ 𝑏
O funcṭie de gradul II cu ∆> 0 intersecteazӑ axa Ox ȋn douӑ puncte de abscisӑ 𝑥1,2 = ± 2𝑎 − 2𝑎.
3.Sӑ studiem acum situaṭia cand o dreaptӑ din plan de ecuatie cartezianӑ y=mx+n poate fi tangentӑ
parabolei asociate funcṭiei de gradul II f : R →R , f (x)=𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 ; 𝑎, 𝑏, 𝑐𝜖𝑅, 𝑎 ≠ 0.
Acest fapt inseamnӑ a determina când un sistem de ecuaṭii de forma
117
𝑦 = 𝑚𝑥 + 𝑛
{ are solutie unicӑ.
𝑦 = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 , 𝑎 ≠ 0
Se obṭine ecuatia de gradul II de forma 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 𝑚𝑥 + 𝑛 , echivalentӑ ecuaṭiei
𝑏−𝑚 2 (𝑏−𝑚)2 −4𝑎(𝑐−𝑛)
𝑎𝑥 2 + (𝑏 − 𝑚)𝑥 + 𝑐 − 𝑛 = 0 , care scrisӑ sub forma canonicӑ 𝑎 (𝑥 + ) =
2𝑎 4𝑎
observӑm cӑ pentru (𝑏 − 𝑚)2 − 4𝑎(𝑐 − 𝑛) = 0 are soluṭia unicӑ a abscisei punctului de tangenṭӑ x0
𝑏−𝑚
= - 2𝑎
In concluzie , datӑ fiind o funcṭie de gradul II f : R →R , f (x)= 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 ; 𝑎, 𝑏, 𝑐𝜖𝑅, 𝑎 ≠ 0

putem duce in fiecare punct x0 al graficului ei o singurӑ tangentӑ de ecuaṭie y=mx+n cu m
𝑏−𝑚
determinat din relaṭia x0 = - și n din relația (𝑏 − 𝑚)2 − 4𝑎(𝑐 − 𝑛) = 0.
2𝑎
3. Pentru a reprezenta o funcṭie pӑtraticӑ putem folosi translaṭii și omotetie ale funcṭiei g: R
→R, g(x)=x2, plecând de la forma canonicӑ a funcṭiei f .
𝑏 2 −∆
f (x)=𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐 = 𝑎 (𝑥 + 2𝑎) + 4𝑎 , 𝑎 ≠ 0.
𝑏
La graficul funcṭiei g se face o translaṭie x→ 𝑥 + 2𝑎 de -a lungul axei Ox , apoi o omotetie care
−∆
multiplicӑ valorile obtinute de a ori : 𝑦 → 𝑎𝑦 , apoi o translaṭie de a lungul axei Oy :𝑦 → 𝑦 + 4𝑎
, 𝑎 ≠ 0.
118
EXERCIȚII PROPUSE
1. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  1 . Calculați f 1  f  1 .

2. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  1 . Calculați f 1  f  1 .
3. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  16 . Calculați f  0   f 1  ...  f  7  .
4. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  4 x  5 . Calculați f  4   f  3  ...  f  3  f  4  .
5. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  1 . Calculați  f f 1 .
6. Fie funcția f :  , f  x   x  11x  30 . Determinați f  0   f 1  ...  f  6  .
2
7. Fie funcția f :  , f  x   x 2  3x  2 . Calculați f  f  0    f  2  .

8. Fie funcția f :  , f  x   x 2  3x  2 . Calculați f  0   f 1  ...  f  2021 .
9. Fie funcția f :  , f  x   x 2  3x  2 . Calculați f  2   f  1  f  0   f 1  f  2  .
10. Fie funcția f :  , f  x   x 2  25 . Calculați f  5  f  4   ...  f  4   f  5 .
11. Fie funcția f :  , f  x   x 2  x  2 . Calculați f  2  f  1  .
12. Fie funcția f :  , f  x   2 x  1 . Determinați soluțiile reale ale ecuației f 2  x   2 f  x   3  0 .
13. Fie funcțiile f , g :  , f  x   3x 2  3x  1 și g  x   x  1 . Determinați soluțiile reale ale ecuației
f  x  g  x .
14. Fie funcțiile f , g :  , f  x   4 x 2  4 x  1 , g  x   2 x  1 . Rezolvați în mulțimea numerelor reale
ecuația f  x   2 g  x   1 .
15. Fie funcțiile f , g :  , f  x   x 2  3x  2 , g  x   2 x  1 . Rezolvați în mulțimea numerelor reale
ecuația  f g  x   0 .
16. Determinați numărul real m , știind că punctul M  2, m  aparține graficului funcției
f:  , f  x   x2  3 .
17. Determinați numărul real m , știind că punctul A 1, m  aparține graficului funcției f :  ,
f  x   x2  2x  3 .
18. Determinați numerele reale a , știind că punctul A  a, a  aparține graficului funcției f :  ,
f  x   2  x2 .
19. Determinați numărul real m , știind că punctul A  m, 1 aparține graficului funcției f :  ,
f  x   x 2  3x  1 .
20. Determinați numărul real m , știind că punctul A  m, 4  aparține graficului funcției f :  ,
f  x   x2  2x  4 .
21. Determinați numărul real nenul m , astfel încât graficul funcției f :  , f  x   mx 2  x  1 să
conțină punctul A  2,3 .
119
22. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  ax  b . Determinați numerele reale a și b pentru care
graficul funcției f conține punctele A  2,3 și B  1,0  .
23. Determinați funcția de gradul al doilea al cărei grafic conține punctele A 1,5  , B  0,3 , C  1,9  .
24. Determinați funcția de gradul al doilea al cărei grafic conține punctele A 1;3 , B  0;5  și C  1;11 .
25. Determinați funcția de gradul al doilea al cărei grafic conține punctele  0, 4  , 1, 2  și  1,1 .
26. Determinați funcția f de gradul al doilea știind că f  1  1 , f  0   1 , f 1  3 .
27. Determinați funcția de gradul al doilea f :  pentru care f  1  f 1  0 , f  2   6 .
28. Graficul unei funcții de gradul al doilea este o parabolă care trece prin punctele A 1, 3 , B  1,3 ,
C  0,1 . Calculați valoarea funcției în punctul x  2 .
29. Fie funcția f :  , f  x   ax 2  x  c . Determinați numerele reale a și c , știind că punctele
A 1, 2  și B  0,3 aparțin graficului funcției f .
30. Determinați funcția de gradul al doilea al cărei grafic este tangent la axa Ox în punctul 1,0  și trece
prin punctul  0, 2  .
31. Fie funcția f :  , f  x   x 2  4 x  3 . Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului
funcției f cu axa Ox .
32. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f :  , f  x   x 2  3x  2 cu
axa Ox .
33. Determinați abscisele punctelor de intersecție a graficului funcției f :  , f  x   x 2  6 x  8 cu
axa Ox .
34. Calculați distanța dintre punctele de intersecție ale graficului funcției f :  , f  x    x 2  2 x  8
cu axa Ox .
35. Calculați distanța dintre punctele de intersecție ale graficului funcției f :  , f  x   x2  8x  7
cu axa Ox .
36. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  7 x  6 . Determinați distanța dintre punctele de intersecție
a graficului funcției f cu axa Ox .
37. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  mx  2 . Determinați mulțimea valorilor parametrului real
m pentru care graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte.
38. Determinați punctele de intersecție a graficului funcției f :  , f  x   x 2  1 cu axele de
coordonate.
39. Determinați punctele de intersecție a parabolei y  x2  5x  6 cu axele de coordonate.
40. Se consideră funcțiile f :  , f  x   x 2  x  2 și g :  , g  x   x  1 . Determinați numărul
real a pentru care f  a   g  a  .
41. Se consideră funcțiile f , g :  , f  x   x 2  2 x  1 și g  x   x  5 . Determinați coordonatele
punctelor de intersecție ale graficelor funcțiilor f și g .
120
42. Se consideră funcțiile f , g :  , f  x   x 2  3x  6 și g  x   2 x  2 . Determinați coordonatele
punctelor de intersecție ale graficelor funcțiilor f și g .
43. Determinați coordonatele punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor f , g :  , f  x   x  1 și
g  x   x 2  3x  1 .
44. Determinați coordonatele punctului de intersecție a dreptei de ecuație y  4 cu graficul funcției
f:  , f  x   x2  6x  5 .
45. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  6 x  7 . Determinați axa de simetrie a graficului funcției
f .
46. Determinați axa de simetrie a graficului funcției f :  , f  x   3x 2  6 x  1 .
47. Determinați valoarea minimă a funcției f :  , f  x   4 x2  8x  1 .
48. Determinați valoarea minimă a funcției f :  , f  x   3x 2  4 x  2 .
49. Determinați valoarea minimă a funcției f :  , f  x   x 2  3x  2 .
50. Determinați valoarea maximă a funcției f :  , f  x    x2  6x  9 .
51. Determinați valoarea maximă a funcției f :  , f  x   2 x 2  x .
52. Determinați numerele reale m pentru care minimul funcției f :  , f  x   x 2  mx  2 este egal
1
cu  .
4
53. Determinați numerele reale m, știind că valoarea minimă a funcției f:  ,
1
f  x   x 2  mx  m  1 este egal cu  .
4
54. Determinați valorile reale ale numărului m , știind că valoarea minimă a funcției f :  ,
f  x   x  2mx  3m este egal cu 2.
2
55. Determinați valorile reale ale numărului m astfel încât minimul funcției f:  ,
f  x   x  mx  m să fie egal cu 1.
2
56. Determinați valorile reale ale numărului m astfel încât minimul funcției f:  ,
f  x   x  mx  2 să fie egal cu 2 .
2
57. Determinați valorile reale ale numărului m , știind că valoarea maximă a funcției f :  ,
f  x    x  2 x  m  3 este egală cu 10.
2
58. Se consideră funcția f :  , f  x   mx 2  8 x  3 , unde m este un număr real nenul. Determinați

m știind că valoarea maximă a funcției f este egală cu 5.
59. Determinați m  \ 1 , știind că abscisa punctului de minim al graficului funcției f :  ,
f  x    m  1 x 2   m  2  x  1 este egală cu 2.
60. Se consideră funcția f :  , f  x   6 x  3x 2 . Ordonați descrescător numerele f  2  , f  3  și
f  2 .
121
61. Fie funcția f :  , f  x   x 2  10 x  7 . Ordonați descrescător f  3  , f  5  și f  2 .
62. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  2 . Determinați numerele reale a , știind că f  a   a .
63. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  2 x  a , unde a este număr real. Determinați numerele
reale a pentru care f  a   2 .
64. Se consideră funcția f:  , f  x   x 2  2 . Determinați numerele reale a pentru care
f  a   f  a  1  5 .
65. Determinați numărul real a , pentru care graficele funcțiilor f :  , f  x   x 2  2 x  3 și
g:  , g  x   x  a se intersectează într-un punct de abscisă x  1 .
66. Determinați coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f :  , f  x   x2  2x .
67. Determinați coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f :  , f  x   x2  4x  5 .
68. Determinați coordonatele vârfului parabolei asociate funcției f :  , f  x   4 x 2  12 x  9 .
69. Arătați că vârful parabolei asociate funcției f :  , f  x   x 2  2 x  2 are coordonatele egale.
70. Arătați că vârful parabolei y  x2  7 x  3 se află în cadranul IV.
71. Arătați că vârful parabolei y  x2  5x  1 se află în cadranul III.
72. Arătați că vârful parabolei f :  , f  x   2 x 2  2 x  1 , se află pe dreapta de ecuație x  y  0 .
73. Arătați că vârful parabolei f :  , f  x   x 2  4 x  9 , se află pe dreapta de ecuație x  y  7 .
74. Determinați funcția de gradul al doilea f :  , f  x   x 2   2m  1 x  3 , unde m  , al cărei
7
grafic are abscisa vârfului egală cu .
2
75. Determinați funcția de gradul al doilea f :  , f  x   x 2   2m  1 x  7 , unde m  , al cărei
5
grafic are abscisa vârfului egală cu  .
2
76. Arătați că vârful parabolei f :  , f  x   x 2  2 x  3 , se află pe dreapta de ecuație 3x  y  1  0 .
77. Determinați valorile parametrului real m pentru care graficele funcțiilor f  x   x 2  2 x  4 și
g  x    x 2  2m2 x  6m să aibă același vârf.
78. Arătați că vârful parabolei y  x 2   2a  1 x  a 2 , unde a  , este situat pe dreapta de ecuație
4x  4 y  1 .
79. Determinați numerele reale m , pentru care funcție f :  , f  x   x 2  mx  1 are valoarea
minimă egală cu 3 .
80. Determinați numărul real nenul m , pentru care funcție f :  , f  x   mx 2  6 x  5 are valoarea
maximă egală cu 7 .
81. Se consideră funcția f :  , f  x   mx 2  mx  2 , unde m   . Determinați numărul real nenul
m știind că valoarea minimă a funcției este egală cu 1 .
122
82. Determinați m  \ 2 , știind că abscisa punctului de minim al graficului funcției f :  ,
f  x    m  2  x   m  3 x  5 este egală cu 4 .
2
83. Determinați cea mai mică valoare a funcției f :  2,1  , f  x   3x  1 .

84. Fie funcția f : 0, 2  , f  x   4 x  3 . Determinați mulțimea valorilor funcției f .
85. Determinați valoarea maximă a funcției f :  1,1  , f  x   2 x  3 .
86. Determinați valoarea minimă a funcției f :  2,1  , f  x  x  1.
87. Determinați imaginea funcției f :  , f  x  x  x  2 .
2
88. Determinați imaginea funcției f :  , f  x   x2  x  1 .

89. Determinați imaginea funcției f : 1, 4  , f  x   x2  x .
90. Determinați imaginea funcției f :  , f  x   x2  x  2 .
91. Determinați imaginea intervalului  2, 4 prin funcția f :  , f  x   x2  6x  8 .
92. Determinați imaginea intervalului  2,3 prin funcția f :  , f  x   x2  4x  3 .
, f  x    m 2  1 x  m  1 . Arătați că f 1   , oricare ar fi m  .

1
93. Fie funcția f : 
4
94. Fie funcția f :  , f  x   x 2  3 . Determinați soluțiile reale ale inecuației f  x   12 .
95. Fie funcția f :  , f  x    x 2  4 x  6 . Arătați că f  x   f  2  , oricare ar fi x  .
96. Fie funcția f :  , f  x   2 x 2  5 x  2 . Rezolvați inecuația f  2 x   0 .
97. Fie funcțiile f , g :  , f  x   x 2  2 x  1 , g  x   x  2021 . Demonstrați că f g  x   0 ,
pentru orice x  .
98. Demonstrați că parabola asociată funcției f :  , f  x   x 2  6 x  9 este tangentă axei Ox .
99. Determinați numărul real m , știind că axa Ox este tangentă graficului funcției f :  ,
f  x   x 2   2m  1 x  m2  m  2 .
100. Determinați numărul real m , știind că reprezentarea grafică a funcției f:  ,
f  x   x  mx  m  1, este tangentă axei Ox .
2
101. Determinați valorile parametrului real m știind că parabola asociată funcției f :  ,

f  x   x   m  1 x  m este tangentă la axa Ox .
2

f  x   x  mx  m  1 este tangentă axei Ox .
2
103. Determinați valorile reale nenule ale lui m pentru care graficul funcției f :  ,
f  x   mx   m  1 x  1 este tangent axei Ox .
2
104. Determinați valorile reale ale lui m pentru care graficul funcției f:  ,
f  x   mx   m  1 x  m este tangent axei Ox .
2
105. Demonstrați că parabola asociată funcției f :  , f  x   x 2  4 x  4 este tangentă axei

Ox .
123
f  x   x 2  mx  2m se află situată deasupra axei Ox .
107. Arătați că, oricare ar fi m  , parabola asociată funcției f :  , f  x   x 2  mx  m2  1
este situată deasupra axei Ox .
108. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  4 x  3 . Demonstrați că f  x   1 , pentru orice
număr real x .
109. Se consideră funcția f :  , f  x   x 2  4 x  m  3 . Determinați valorile parametrului real
m știind că f  x   0 , pentru orice număr real x .
110. Se consideră funcția f :  , f  x   2 x 2  7 x  9 . Determinați mulțimea valorilor reale
ale lui x pentru care f  x   0 .
111. Demonstrați că parabola asociată funcției f :  , f  x   x 2  2mx  m2  1 , este situată
deasupra axei Ox , pentru orice număr real m .
112. Demonstrați că parabola asociată funcției f :  , f  x   x 2  mx  m 2  1 , este situată
deasupra axei Ox , pentru orice număr real m .
113. Fie ecuația de gradul al doilea x 2  3x  m  0 . Determinați m  astfel încât ecuația să
admită soluții de semne contrare.
114. Demonstrați că ecuația x2  2 x  1  a 2  0 nu admite soluții reale, oricare ar fi a   .
115. Demonstrați că, pentru orice număr real m, ecuația x 2  mx  m2  1  0 are două soluții reale
distincte.
116. Determinați a   pentru care ecuația ax 2   3a  2  x  a  1  0 are rădăcini reale.
117. Determinați valorile parametrului real m pentru care ecuația x2  2mx  m  2  0 are două
rădăcini reale distincte.
118. Determinați cel mai mare număr natural pentru care soluțiile ecuației x 2  7 x  m  0 sunt
numere reale.
119. Determinați numerele reale nenule a pentru care  a  3 x 2  ax  a  0 , oricare ar fi x  .
120. Determinați numerele reale a pentru care x 2  ax  2  0 , oricare ar fi x  .
121. Determinați valorile reale ale lui m pentru care x 2  3x  m  0 , oricare ar fi x  .
122. Determinați valorile reale ale lui m pentru care x 2  mx  1  0 , oricare ar fi x  .
123. Determinați valorile reale ale lui m pentru care x 2  3x  m  0 , oricare ar fi x  .
124. Determinați m  astfel încât x 2   m  3 x  m  3  0 , pentru orice x real.
125. Determinați valorile reale nenule ale lui m știind că mx 2  x  2  0 , oricare ar fi x  .
126. Arătați că x2  3xy  4 y 2  0 , oricare ar fi x, y  .
127. Determinați a pentru care graficul funcției f:  ,
f  x    a  1 x  3  a  1 x  a  1 , intersectează axa Ox în două puncte distincte.
2
128. Fie funcția f :  , f  x   x 2  mx  2 . Determinați mulțimea valorilor parametrului real

m pentru care graficul funcției f intersectează axa Ox în două puncte distincte.
124
129. Determinați valorile reale ale numărului m pentru care x  3 este soluție a ecuației
m  x  1  x  3m  2 .
2
1
130. Demonstrați că, dacă x1 este soluție a ecuației x 2  2022 x  1  0 , atunci x1   2022 .
x1
131. Determinați ecuația de gradul al doilea ale cărei soluții x1 și x2 verifică relațiile x1  x2  4 și
x1 x2  5.
132. Formați o ecuație de gradul al doilea, știind că aceasta are soluțiile x1  2 și x2  4 .
1 1
133. Calculați  , știind că x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2  3x  2  0 .
x1 x2
1 1
134. Calculați  , știind că x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x2  2022 x  1011  0 .
x1 x2
135. Calculați x1  x2  x1 x2 , știind că x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2  5 x  7  0 .
136. Se consideră ecuația x2  5x  3  0 cu soluțiile x1 și x2 . Calculați x12  x22 .
137. Se consideră ecuația x2  4 x  2  0 cu soluțiile x1 și x2 . Arătați că x12  x22  .
138. Determinați suma pătratelor soluțiilor ecuației x 2  4 x  1  0 .
139. Calculați x13  x23 , știind că x1 și x2 sunt rădăcinile ecuației x2  3x  5  0 .
140. Se consideră ecuația x 2  6 x  7  0 cu soluțiile x1 și x2 . Arătați că x13  x23  .
Arătați că  x1  x2   6 x1 x2  1 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2  5 x  4  0 .
2
141.
142. Arătați că 2  x1  x2   x1 x2  1 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x2  8x  15  0 .
143. Arătați că 4  x1  x2   3x1 x2  2 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2  5 x  6  0 .
x1  x2  1
144. Arătați că  1 , unde x1 și x2 sunt soluțiile ecuației x 2  4 x  3  0 .
x1 x2
145. Determinați m  , știind că soluțiile x1 , x2 ale ecuației x 2   2m  1 x  5m  0 verifică
relația x1  x2  x1 x2  13 .
146. Determinați m  , știind că soluțiile x1 , x2 ale ecuației x 2  mx  m  6  0 verifică relația
4  x1  x2   x1 x2  0 .
147. Determinați m  , știind că soluțiile x1 , x2 ale ecuației x 2   2m  3 x  5m  0 verifică
relația 3  x1 x2  4   x1  x2 .
148. Se consideră ecuația x 2  mx  2  0 cu soluțiile x1 și x2 . Determinați valorile reale ale lui m
pentru care  x1  x2   2 x1 x2  5 .
2
149. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2  3mx  2  0 , unde m este număr real. Determinați
numărul real m , știind că x1  x2  x1 x2  1  0 .
150. Se consideră x1 și x2 soluțiile ecuației x 2   2m  3 x  m 2  3m  2  0 . Arătați că
 x1  x2   1 , pentru orice număr real m .
2
125
151. Se consideră ecuația x 2  x  m  0 cu soluțiile x1 și x2 . Să se determine valorile reale ale lui
1 1 3
m pentru care   .
x1  2 x2  2 4
152. Determinați valorile parametrului real m astfel încât soluțiile ecuației x 2  mx  2  0 să
satisfacă relația x12  x22  m  4 .
153. Determinați valorile parametrului real m astfel încât soluțiile ecuației
2 x  2  m  2  x  m  4m  3  0 să satisfacă relația x1  x2  2 x1 x2  1 .
2 2
154. Determinați valorile parametrului real m astfel încât soluțiile ecuației x 2   m  1 x  m  0 să

satisfacă relația x1  x2  1.
155. Determinați valorile parametrului real m , știind că graficul funcției f:  ,
f  x   x  mx  2m intersectează axa Ox în două puncte situate la distanța 3.
2
156. Determinați valorile reale ale parametrului m astfel încât ecuația x 2  mx  9  0 să admită
două soluții reale egale.
157. Demonstrați că pentru orice număr real a , ecuația de gradul al doilea
x   2sin a  x  1  cos 2 a  0 admite soluții reale egale.
2
158. Demonstrați că dacă a   , atunci ecuația ax 2   2a  1 x  a  1  0 are două soluții reale

distincte.
159. Determinați valorile parametrului real m pentru care ecuația x2  mx  1  m  0 are două
rădăcini reale distincte.
160. Demonstrați că pentru orice m  ecuația x 2  mx  m2  1  0 are două soluții reale distincte.
161. Determinați m  astfel încât ecuația x 2  x  m  0 să admită soluții de semne contrare.
162. Determinați m  astfel încât ecuația x2  2mx  4m  0 să aibă soluții reale.
163. Determinați numărul real m astfel încât soluțiile ecuației x 2  mx  1  0 să fie numere reale
opuse.
164. Determinați parametrul real m astfel încât soluțiile reale ale ecuației x 2  3x  m  0 să fie
inverse una alteia.
165. Determinați m   astfel încât soluțiile reale ale ecuației x 2  3x  m  0 să aibă semne
opuse.
166. Arătați că mulțimea  x  | x 2   2m  1 x  m 2  m  0 are două elemente, oricare ar fi
m .
167. Rezolvați în mulțimea numerelor reale următoarele sisteme de ecuații:
 2x  y  3  x y 3  4x  5 y 1  2x  y  0
a)  2 ; b)  2 ; c)  2 ; d)  2 ;
x  2x  7  y x  x  y 5 x  8 x  5  2 y x  5 y  y  0
2
x  2 y  5 2 x 2  6 x  5  y 5 x 2  3x  1  y
e)  2 ; f)  2 ; g)  2 ;
 x  xy  2 y  7 7 x  12 x  18  y  4x  x  4  y
2
 y   x  5 x  4   3  x  3 x  2 
  x 2  y 2  2  xy  2   x 2  y 2  74
h)  ; i)  ; j)  ;
 y  2  x  9   x  2 x  y  6  xy  x  y  47
2

126
2 x 2  3xy  y 2  70  x 2  xy  y 2  2  x2  xy  y 2  3
k)  2 ; l)  2 ; m)  2 .
 6 x  xy  y  50  x  2 xy  2  x  xy  y  7
2 2
127
TEST DE EVALUARE NR. 1
În matematică, fizică sau alte discipline, se pot reprezenta prin grafice unele relaţii algebrice
provenite din probleme practice. Reprezentarea grafică are avantajul că permite vizualizarea, analiza,
şi interpretarea unei expresii matematice .
Considerăm în continuare un reper cartezian xOy în care este ilustrată reprezentarea

geometrică a graficului unei funcţii.
Cerinţe:
1. Despre ce funcţie este vorba? Scrieţi forma generală a acesteia.

( 1 punct)
2. Scrieţi coordonatele punctelor de intersecţie ale reprezentării grafice cu axele de
coordonate.
128
(1 punct)
3. Determinaţi imaginea funcţiei.
(1 punct)
4. Realizaţi tabelul de semne pentru funcţia a cărei reprezentare grafică este dată mai sus.
(1 punct)
5. Scrieţi ecuaţia axei de simetrie.
(1 punct)
6. Determinaţi funcţia de gradul al doilea descrisă mai sus şi scrieţi forma canonică a
acesteia.
(4 puncte)
129
BAREM DE CORECTARE
1. Identificarea funcţiei de gradul doi.......0,5 p

Scrierea formei generale 𝑓: 𝑅 ⟶ 𝑅, 𝑓(𝑥) = 𝑎𝑥 2 + 𝑏𝑥 + 𝑐, cu a, b, c 𝜖 𝑅 şi 𝑎 ≠ 0...0,5p
2. Graficul funcţiei intersectat cu axa Ox generează punctele de intersecţie A(-3;0) şi B (1;0) iar
intersectat cu axa Oy puntul C(-1;-4)................se acordă cate 0,(3) pentru fiecare punct
determinat.
3. Im f= [-4,∞) ………1 p
4.
x -∞ 𝑥1 𝑥2 +∞
f(x) ++++++++++++++++0--------------------------0+++++++++++++++++++++
1p
5. x = -1 axa de simetrie.........1p
6. Citind graficul avem : f(−3) = 0 , 𝑓(1) = 0 şi f(−1) = −4 ..........1 p
Inlocuirea şi scrierea sistemului ...........0.5p

Rezolvarea sistemului şi obţinerea soluţiilor a = 1, 𝑏 = 2 şi c = −3 .....1,5 p
Scrierea funcţiei 𝑓(𝑥) = 𝑥 2 + 2𝑥 − 3 .........0,5 p
Scrierea formei canonice 𝑓(𝑥) = (𝑥 + 1)2 − 4 ........0.5 p
130
TEST DE EVALUARE NR.2
SUBIECTE:
1. Rezolvați în R inecuațiile:
a) 2𝑥 2 + 3𝑥 ≥ 0 (5p)
b) 𝑥 2 − 2𝑥 + 7 ≤ 0 (5p)
c) 𝑥 2 − 49 ≤ 0 (5p)
d) 𝑥 2 + 4𝑥 − 12 ≤ 0 (5p)
𝑥 2 +3𝑥−7
e) ≤ −1 (10p)
𝑥+2
2. Fie 𝑓: 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑥) = (𝑚 + 1)𝑥 2 + (2𝑚 − 1)𝑥 + 𝑚 + 2, 𝑚 ≠ −1.

a) Să se determine parametrul real 𝑚 astfel încât 𝐴(−3; 6) ∈ 𝐺𝑓 . (10p)
25
b) Să se determine parametrul real 𝑚 astfel încât 𝐼𝑚𝑓 = (−∞; 4 ]. (10p)
c) Să se determine parametrul real 𝑚 astfel încât 𝐺𝑓 să intersecteze axa Ox într-un singur
punct. (5p)
−5
d) Determinați parametrul real 𝑚 știind că x = este axă de simetrie pentru 𝐺𝑓 . (5p)
2
e) Pentru 𝑚 = −2, stabiliți intervalele de monotonie ale lui f. (10p)
3. Rezolvați sistemul în 𝑅 × 𝑅:
2𝑥 + 2𝑦 + 3𝑥𝑦 = 12
{ . (20p)
𝑥 2 + 𝑦 2 − 𝑥𝑦 = 3
131
REZOLVAREA SUBIECTELOR:
1. a) 2𝑥 2 + 3𝑥 > 0, 𝑥 ∈ R.
3
Atașăm ecuația 2𝑥 2 + 3𝑥 = 0 ⇒ 𝑥(2𝑥 + 3) = 0 ⇒ 𝑥1 = 0, 𝑥2 = − 2.
x 3
−∞ − 0 +∞
2
2𝑥 2 + 3𝑥 + + + + + 0 − − − − − 0 + + + +
3
Din tabel ⇒ 𝑥 ∈ (−∞; − ) ∪ (0; +∞).
2
3
Deci 𝑆 = (−∞; − 2) ∪ (0; +∞).
b) 𝑥 2 − 2𝑥 + 7 ≤ 0, x ∈ R.
Atașăm ecuația 𝑥 2 − 2𝑥 + 7 = 0
∆= 4 − 4 ∙ 1 ∙ 7 = 4 − 28 = −24 < 0.
x −∞ +∞
𝑥 2 − 2𝑥 + 7 + + + + + + + + + +
Din tabel ⇒ 𝑥 ∈ ∅.
Deci 𝑆 = ∅.
c) 𝑥 2 − 49 ≤ 0, x ∈ R.
Metoda I
Atașăm ecuația 𝑥 2 − 49 = 0
𝑥 2 = 49 ⇒ 𝑥1 = −7, 𝑥2 = 7.
x −∞ − 7 7 +∞
2𝑥 2 + 3𝑥 + + + + + + 0− − − − − 0 + + + +
Din tabel⇒ 𝑥 ∈ [−7; 7] ⇒ 𝑆 = [−7; 7].

Metoda II
𝑥 2 − 49 ≤ 0 ⇒ 𝑥 2 ≤ 49 ⇒ |x| ≤ 7 ⇒ x ∈ [−7; 7]
132
d) −𝑥 2 − 4𝑥 + 12 ≥ 0, x ∈ R.
Atașăm ecuația −𝑥 2 − 4𝑥 + 12 = 0 ⇒ 𝑥 2 + 4𝑥 − 12 = 0
∆= 16 − 4 ∙ 1 ∙ (−12) = 16 + 48 = 64.
−4−8 −4+8
𝑥1 = 2 = −6, 𝑥2 = 2 = 2.
x −∞ − 6 2 +∞
−𝑥 2 − 4𝑥 + 12 − − − − − −0 + + + + + + 0− − − − −
Din tabel⇒ 𝑥 ∈ [−6; 2]⇒𝑆 = [−6; 2].

𝑥 2 +3𝑥−7
e) ≤ −1, x ∈ R − {−2}.
𝑥+2
𝑥 2 +3𝑥−7 𝑥 2 +4𝑥−5
Avem 𝑥+2 + 1 ≤ 0 ⇒ 𝑥+2 ≤ 0
𝑥 2 + 4𝑥 − 5 = 0
∆= 16 − 4 ∙ 1 ∙ (−5) = 16 + 20 = 36.
−4−6 −4+6
𝑥1 = 2 = −5, 𝑥2 = 2 = 1.
𝑥 + 2 = 0 ⇒ 𝑥 = −2.
x −∞ −5 −2 1 +∞
2
𝑥 + 4𝑥 − 5 + + + + + + 0− − − − − − − − − − 0 + + + + +
𝑥+2 − − − − − − − − − − − −0 + + + + + + + + + +
𝑥 2 +4𝑥−5 − − − − − − 0 + + + + − − − − − 0 + + + + +
𝑥+2
Din tabel ⇒ x ∈ (−∞; −5] ∪ (−2; 1]. ⇒S = (−∞; −5] ∪ (−2; 1].
a) 𝐴(x0 ; y0 ) ∈ 𝐺𝑓 ⇔ 𝑓(x0 ) = 𝑦0 .
𝐴(−3; 6) ∈ 𝐺𝑓 ⇔ 𝑓(−3) = 6.
𝑓(−3) = 9(𝑚 + 1) − 3(2𝑚 − 1) + 𝑚 + 2 = 9𝑚 + 9 − 6𝑚 + 3 + 𝑚 + 2
= 4𝑚 + 14
Din 𝑓(−3) = 6 ⇒ 4𝑚 + 14 = 6 ⇒ 4𝑚 = −8 ⇒ 𝑚 = −2 ∈ 𝑅\{−1}.
2. 25 𝑎<0
b) 𝐼𝑚𝑓 = (−∞; 4 ] ⇒ { −∆ = 25.
4𝑎 4
Din 𝑎 < 0 ⇒ 𝑚 + 1 < 0 ⇒ 𝑚 < −1 ⇒ 𝑚 ∈ (−∞; −1).
−∆ 25
Din 4𝑎 = 4 ⇒ ∆= −25 𝑎
∆= (2𝑚 − 1)2 − 4(𝑚 + 1)(𝑚 + 2) = 4𝑚2 − 4𝑚 + 1 − 4𝑚2 − 12𝑚 − 8
= −16𝑚 − 7.
Din ∆= −25 𝑎 ⇒ 16𝑚 + 7 = 25𝑚 + 25 ⇒ 9𝑚 = −18 ⇒ 𝑚 = −2 ∈ (−∞; −1).
133
c) 𝐺𝑓 intersectează axa Ox într-un singur punct ⇔∆= 0.
−7
Din ∆= 0 ⇒ −16𝑚 − 7 = 0 ⇒ 𝑚 = 16 ∈ 𝑅\{−1}.
𝑏 5 −2𝑚+1 5
d) − 2𝑎 = − 2 ⇒ = − 2 ⇒ −2𝑚 + 1 = −5𝑚 − 5 ⇒ 3𝑚 = −6
2(𝑚+1)
⇒ 𝑚 = −2 ∈ 𝑅\{−1}.
e) Pentru 𝑚 = −2 ⇒ 𝑓(𝑥) = −𝑥 2 − 5𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅.

𝑏
𝑎 = −1 < 0 ⇒ 𝑓 strict crescătoare pe (−∞, − 2𝑎] și strict descrescătoare pe
𝑏
[− , +∞).
2𝑎
5 5
⇒ 𝑓 strict crescătoare pe (−∞, − 2] și strict descrescătoare pe [− 2 , +∞).
3. Se observă că sistemul este simetric în x și y.

Se notează 𝑥 + 𝑦 = S, 𝑥𝑦 = 𝑃.
Se obține sistemul în necunoscutele S și P:
2S + 3𝑃 = 12 2S + 3𝑃 = 12
{ 2 ⇒{ 2 ⇒ S 2 + 2S − 15 = 0
S − 2𝑃 − 𝑃 = 3 S − 3𝑃 = 3
∆= 4 − 4 ∙ 1 ∙ (−15) = 4 + 60 = 64 > 0
−2−8 −2+8
S1 = 2 = −5, S2 = 2 = 3
Cazul I
S=3
{
𝑃=2
Cum 𝑡 2 − 𝑆 𝑡 + 𝑃 = 0, obținem ecuația 𝑡 2 − 3 𝑡 + 2 = 0
∆= 9 − 4 ∙ 1 ∙ 2 = 9 − 8 = 1 > 0
t1 =1, t 2 =2 .
x=1 x=2
Se obțin soluțiile: { și {
y=2 y=1
Cazul II
S = −5 22
{ 𝑃 = 22 ⇒𝑡 2 + 5 t + 3 = 0
3
22 88 13
∆= 25 − 4 ∙ 1 ∙ 3 = 25 − 3 = − 3 < 0 ⇒ 𝑡1,2 ∉ 𝑅.
Soluția sistemului este 𝑆 = {(1; 2), (2; 1)}.
134
TEST DE EVALUARE
Competenţe vizate:
1. Identificarea valorilor unei funcţii folosind reprezentarea grafică a unei funcţii
2.2. Identificarea unor puncte semnificative de pe graficul unei funcţii
3.2. Folosirea proprietăţilor unei funcţii pentru completarea graficului unei funcţii pare, impare sau
periodice
4.1. Exprimarea monotoniei unei funcţii prin condiţii algebrice sau geometrice
5. Reprezentarea graficului prin puncte şi aproximarea acestuia printr-o curbă continuă
1. (30p) Se dă funcția f :  , f ( x)  x2  4 x  12 .
a) Să se determine coordonatele punctele de intersecție cu axa Ox.

b) Să se determine coordonatele punctul de intersecție cu axa Oy.
c) Să se determine coordonatele punctului de extrem al funcției f.
d) Să se determine p ştiind că dreapta x  p este axă de simetrie a graficului.
e) Rezolvați ecuația: f ( x)  f ( x  1) .
f) Rezolvați inecuația f ( x)  0 .
2. (30p) Se dă ecuația: x 2  mx  n  0 .
2  x 2 2  x1
a) Pentru m  6, n  2 , să se calculeze valorile expresiilor: x12  x 22 ,  .
x2 x1
b) Determinați m, n știind că n  m  1 și 2x1  x2   3x1 x2  2 .
c) Să se determine p, q  astfel încât rădăcinile y1 , y 2 ale ecuației y 2  py  q  0 să fie
egale cu dublul rădăcinilor ecuației x 2  x  1  0 .
 x 2  8 x  16  y
3. (20p) Rezolvați sistemul  .
 4 x  y  12  0
135
EXEMPLE ÎN CARE ROLUL INTUIȚIEI
ESTE DESĂVÂRȘIT ÎN OBȚINEREA UNOR APLICAȚII CONCRETE
Nu ne propunem să dăm demonstrații riguroase, ci dorim însușirea de către elevi a unor deprinderi
de rezolvare corectă și imediată a unor exerciții. Lecturând graficele funcțiilor de gradul II, vom stabili
condiții algebrice privind poziționarea parabolei față de axa Ox. De asemenea vom determina
condițiile care trebuie puse pentru poziționarea corectă a rădăcinilor funcției de gradul al II – lea față
de un număr real și fată de un interval.
Fie funcția f :  , f  x   a  m   x 2  b  m   x  c  m  , a  m   0 unde a  m  , b  m  , c  m 

depind de un parametru real m ( cel puțin unul dintre ei ).
i) Să se determine m astfel încât f  x   0, x  .

(figura.1)
a(m)  0
Se impun condițiile:  .
  0
În mod similar , stabilim că f  x   0, x  , dacă și

a(m)  0
numai dacă  Fig.1
  0
136
ii) Să se determine m astfel încât f  x   0, x  . (figura.
2)
a(m)  0
Se impun condițiile:  .
  0
În mod similar , stabilim că f  x   0, x  , dacă și numai

a(m)  0
dacă 
  0
Fig.2
iii) Să se determine pozițiile rădăcinilor față de un număr real.
Fie ecuația atașată funcției f  x   0 cu rădăcinile x1 , x2  și cu   .
a) x1  x2   (figura.3)


  0

a  m   f    0
Se impun condițiile:  .
 b  m  
 2a  m 
În mod similar, avem :
137
  0
b) x1    x2 . Se impun condițiile: a  m   f    0 . Fig.3c)   x1  x2 . Se


  0

a  m   f    0
impun condițiile:  .
     b m
 2a  m 
iv) Să se determine pozițiile rădăcinilor față de un interval.
Fie ecuația atașată funcției f  x   0 cu rădăcinile

x1 , x2  și cu  ,   ,    .
a) x 1    x2   . (figura. 4)
  0

a  m   f    0
Se impun condițiile:  .
a  m   f     0
În mod similar, avem : Fig.4
  0

 a  m   f    0

a m  f     0
b)   x1  x2   . Se impun condițiile:  .
   b  m   .
 2a  m 
  0

a  m   f    0
c) x1      x2 . Se impun condițiile:  .
 a  m   f     0
138
  0

a  m   f    0
d)   x1    x2 . Se impun condițiile:  .
    
a m  f   0
  0

a  m   f    0
e) x1    x2   . Se impun condițiile: 
 .
 a  m   f     0
Aplicații. 1) Să se determine parametrul real m  1 pentru care are loc
 m  1  x2   m  2   x  m  3  0, x  .
Soluție. Se consideră funcția de gradul al II – lea
f:  , f  x    m  1  x 2   m  2   x  m  3.
a(m)  0 m  1  0
Dacă f  x   0, x  se impune condiția:  adică   m   ,1.
  0 3m  14m  11  0
2
Deci f  x   0, x  dacă si numai dacă m  ,1 .
2) Să se determine valorile parametrului real m astfel încât ecuația
 m  1  x2   3m  10   x   3m  2   0
să aibă cel puțin o soluție cuprinsă în intervalul I   1,1 .
1
Soluție. Dacă m  1 ecuația devine 7 x  1  0 și are soluția x    I . Dacă m  1, parabola
7
care corespunde funcției f :  , f  x    m  1  x   3m  10   x   3m  2  este într-o astfel
2
de situație în următoarele cazuri:
v) b) 1  x1  x2  1. d) 1  x1  1  x2 . e) x1  1  x2  1.
Rezolvare b)
139
 3m  10 2  4  m  1 3m  2   0 3m 2  40m  92  0
 
 m  1  f  1  0  m  1 7 m  13  0
 
 m  1  f 1  0   m  1 m  7   0  m   .
 
1  3m  10  1  m  8  m  1  0
 2  m  1 
  5m  12  m  1  0
Rezolvare d)
 3m  10 2  4  m  1 3m  2   0 3m2  40m  92  0


 
 m  1  f  1  0   m  1 7m  13  0  m   1, 7  .
 

 m  1  f 1  0  m  1 m  7   0
Rezolvare e)
 3m  10 2  4  m  1 3m  2   0 3m2  40m  92  0

   13 
 m  1  f  1  0   m  1 7m  13  0  m    , 1 .
   7 
 m  1  f 1  0  m  1 m  7   0
Deducem în final că ecuația admite cel puțin o soluție in intervalul I   1,1 dacă și numai dacă
 13 
avem m    ,7  .
 7 
În concluzie , ca urmare a rezolvării problemelor , facem observația că procedeul de rezolvare
utilizat necesită un volum sporit de muncă , dar este necesar, deoarece programa școlară prin
competentele specifice si activitățile de învățare pune accentul pe lecturi grafice în descrierea unor
proprietăți si a unor condiții algebrice desprinse din reprezentarea grafică a funcției de gradul al doilea
.
Observație. Există un alt procedeu de rezolvare, puțin mai economicos, dacă avem in vedere volumul
de muncă utilizat.
140
EXEMPLE DE MODELE MATEMATICE
FURNIZATE DE ALGEBRA DE CLASA A IX- A
Pe elevi, pe lângă partea teoretică, trebuie să-i învățăm să construiască gradat și modele ale
unor fenomene reale. Elevul de liceu poate aplica algebra, geometria, trigonometria și analiza
matematică în cadrul activităților practice și poate face fără dificultate prelucrări de date statistice,
descriind situații concrete. Nu este suficient, de exemplu, ca absolventul clasei a IX-a să știe să
reprezinte grafic diverse funcții date. El trebuie să aibă curajul și priceperea de a vedea funcții în
lumea înconjurătoare și de a le studia în mod creator. Construirea unui model matematic asociat unui
fenomen fizic și verificarea corectitudinii acesuia se poate face, de multe ori, apelând la noțiunea de
funcție.
Vom prezenta câteva exemple de probleme care se rezolvă prin metoda modelării matematice
și pentru fiecare problemă în parte vom construi modelul matematic corespunzător.
Exemplul 1
Fereastra romană din figura 1 are forma unui dreptunghi, având la partea superioară un semicerc.
Presupunând perimetru ferestrei dat, să se determine dimensiunile ferestrei astfel încât să poată intra
cât mai multă lumină prin fereastră.
Cu notațiile din figură, perimetrul este p = 2(x+y) +πx, iar aria S=2xy + (πx2 )/ 2. Din prima
condiție, avem 2y=p - (π + 2)x.
141
Prin urmare obținem funcția S(x)= x[p-(π + 2)x] + (πx2 )/ 2. (1)
Rezultă modelul matematic: determinarea funcției arie, de gradul al doilea, S(x), dată de formula (1)
și a punctului ei de maxim (pentru funcția de gradul al doilea f(x)=ax2+bx+c, punctul de maxim este
𝑏 𝑝
- 2𝑎 ) . Pentru funcția (1), punctul de maxim este x = 𝛑+𝟒 și înlocuind în relația care ne dă perimetrul,
𝑝
găsim y = 𝛑+𝟒 .
Exemplul 2
Un elev are 3 cămăși, 3 cravate, 5 perechi de pantaloni și 4 sacouri. Câte ținute complete își poate
face elevul?
Modelul matematic este: determinarea cardinalului produsului cartezian
A X B X C X D, în care A este mulțimea cămășilor, B este mulțimea cravatelor, C este mulțimea
perchilor de pantaloni, iar D este mulțimea sacourilor.
Exemplul 3
Un apartament a fost cumpărat cu suma de S euro și trebuie achitat în 3 ani prin rate lunare astfel
încât fiecare rată, începând cu a doua, este mai mică cu r euro decât cea precedentă.
Aflați prima rată și ultima rată plătită.
Din formularea problemei, deducem că ratele reprezintă primii 36 de termeni ai progresiei aritmetice
(an)n≥1, care are rația –r și suma primilor 36 de termeni S.
Deci modelul matematic este: determinarea termenilor a1 și a36 ai progresiei aritmetice (an)n≥1, care
are rația –r și S36=S.
Exemplul 4
Să se determine numărul de cutii de conserve așezate într-o stivă cu baza un pătrat, începând cu un
pătrat care are n cutii pe o latură, apoi n-1 cutii și asa mai departe, terminând cu o cutie.
Modelul matematic este: determinarea sumei S=12 + 22 + 32 +...+n2.
142
VECTORI ÎN PLAN
143
PRODUSUL SCALAR A DOI VECTORI
-FISA DE LUCRU M2- TEHNOLOGIC-
Teorie
Se prezintă produsul scalar a doi vectori.
Definitie: Se numeste produsul scalar a doi vectori si numarul egal cu produsul modulelor
vectorilor inmultit cu cosinusul unghiului celor doi vectori.
̂ ̂⃗⃗
⃗⃗⃗⃗⃗
𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ = |𝑎⃗| ∙ |𝑏⃗⃗| ∙ 𝑐𝑜𝑠 (𝑎⃗, 𝑏⃗⃗), unghiul format de cei doi vectori (𝑎 , 𝑏) ∈ [0, 𝜋]
Din definitia produsului scalar a doi vectori se poate determina cosinusul unghiului celor doi vectori
:
̂ ⃗⃗
𝑎⃗⃗∙𝑏
𝑐𝑜𝑠 (𝑎⃗, 𝑏⃗⃗) = |𝑎⃗⃗|∙|𝑏⃗⃗| , pentru 𝑎⃗ ≠ ⃗⃗
0 ≠ 𝑏⃗⃗
144
Proprietatile produsului scalar:
1) Produsul scalar a doi vectori este nul, daca unul dintre vectori este nul sau daca cei doi vectori
sunt ortogonali.
2) Daca 𝑎⃗ ∙ 𝑏⃗⃗ sunt vectori nenuli, atunci
Expresia analitică a produsului scalar este:
Fie un reper cartezian. În acest reper vectorii si se descompun sub forma:
Deoarece
(expresia analitica a produsului scalar).
Acum doi vectori nenuli si sunt perpendiculari dacă şi numai

daca
Iar cosinusul unghiurilor a doi vectori in functie de coordonatele acestora este
̂ 𝑎𝑥 ∙ 𝑏𝑥 + 𝑎𝑦 ∙ 𝑏𝑦
𝑐𝑜𝑠 (𝑎⃗, 𝑏⃗⃗) =
2 2
√𝑎𝑥 2 + 𝑎𝑦 2 ∙ √𝑏𝑥 + 𝑏𝑦
145
Aplicaţii:
1) Să se determine pentru care vectorii 𝑎⃗ şi 𝑏⃗⃗ sunt perpendiculari:
a)
b)
2) Să se determine măsura unghiul dintre vectorii𝑎⃗ şi 𝑏⃗⃗ :
3) Fie  măsura unghiului format de vectorii u și v . Calculați u . v dacă:
u =6, v =10 și  =450 .
Rezolvarea aplicaţiilor:
1) Să se determine pentru care vectorii 𝑎⃗ şi 𝑏⃗⃗ sunt perpendiculari:
a)
Observăm că vectorii sunt exprimaţi sub forma analitică.
Astfel vectorii 𝑎⃗ şi 𝑏⃗⃗ sunt perpendiculari dacă
b)
146
Astfel punem conditia
ca
Observati ca am obtinut o ecuatie de gradul al II-lea.
Astfel calculam Delta
Deci
Dar si
Deci
2) Să se determine unghiul vectorilor:
Ca să afla unghiul vectorilor folosim formula:

̂ 𝑎𝑥 ∙ 𝑏𝑥 + 𝑎𝑦 ∙ 𝑏𝑦
𝑐𝑜𝑠 (𝑎⃗, 𝑏⃗⃗) =
2 2
√𝑎𝑥 2 + 𝑎𝑦 2 ∙ √𝑏𝑥 + 𝑏𝑦
𝑎𝑥 ∙ 𝑏𝑥 + 𝑎𝑦 ∙ 𝑏𝑦 = 2 − 2 = 0
√𝑎𝑥 2 + 𝑎𝑦 2 = √5
√𝑏𝑥 2 + 𝑏𝑦 2 = √5
147
deci obtinem ca
Deci măsura unghiului dintre cei doi vectori este de
3) Fie  măsura unghiului format de vectorii u și v . Calculați u . v dacă:
u =6, v =10 și  =450 .
2
Produsul scalar este egal cu u . v = u v cos  = 6 ∙ 10 ∙ cos 450 =60 =30√2
2
148
TEST DE EVALUARE
Competenţe vizate:
1. Identificarea unor elemente de geometrie vectorială în diferite contexte
2. Utilizarea reţelelor de pătrate pentru determinarea caracteristicilor unor segmente orientate pe
configuraţii date
3. Efectuarea de operaţii cu vectori pe configuraţii geometrice date
4. Utilizarea limbajului calculului vectorial pentru a descrie anumite configuraţii geometrice
5. Aplicarea calculului vectorial în descrierea proprietăţilor unor configuraţii geometrice date
6. Identificarea condiţiilor necesare pentru efectuarea operaţiilor cu vectori
1. (40p) În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  2, 1 , B  1,3 şi C  1, 3 .
a) Să se determine coordonatele vectorului OA .
b) Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC .
c) Să se determine coordonatele mijlocului segmentului  BC  .
d) Să se determine coordonatele punctului D astfel încât ABCD să fie paralelogram.
 
2. (30p)În reperul cartezian O, i, j se consideră vectorii u  3i  2 j şi v  5i  j .
a) Să se determine coordonatele vectorului w  5u  3v .
b) Să se descompună vectorul a  4i  7 j după direcţiile vectorilor u şi v .
c) Să se determine mR astfel încât vectorii b   m  1 i   2m  3 j şi u  3i  2 j să fie
coliniari.
3. (10p)Dacă ABCD este un pătrat de latură 2 , să se calculeze modulul vectorului
BA  BD  BC .
149
FIȘĂ RECAPITULARE
1. Fie M mijlocul segmentului [AB] și punctele N,P astfel încât ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗

𝐴𝑁 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑃𝐵 . Să se arate că punctele
N,M,P sunt coliniare.
2. Fie M,N,P,Q patru puncte în plan. Să se arate că:
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑁𝑃
a) 𝑀𝑄 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ − 𝑀𝑃 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑂
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ − 𝑁𝑄 ⃗⃗
𝑀𝑁 − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
b) ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝑁𝑃 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑀𝑄 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝑄𝑃
3. Dacă R,S,T sunt mijloacele laturilor ∆𝐴𝐵𝐶 și M un punct oarecare în planul triunghiului, să
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑀𝑇
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑀𝑆
se demonstreze relația: 𝑀𝑅 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑀𝐵
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑀𝐴 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑀𝐶
4. Pe latura [AB] și diagonala [AC] a paralelogramului ABCD se iau punctele M, respectiv N
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 1 𝐴𝐵
astfel încât 𝐴𝑀 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 1 𝐴𝐶
⃗⃗⃗⃗⃗⃗, 𝐴𝑁 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ . să se arate că punctele M,N,D sunt coliniare.
3 4
1
5. Se consideră triunghiul ABC și punctul 𝑀 ∈ (𝐴𝐵) astfel încât ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝑀 = 4 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵. Paralela prin M la
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ taie pe ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐵𝐶 𝐴𝐶 în N. Să se exprime ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝑁 în funcție de ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐶 și 𝑀𝑁 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗.
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ în funcție de 𝐶𝐵
6. Fie ABC un triunghi, D mijlocul lui (BC), E mijlocul lui (CA) și F mijlocul lui (AB)
a) Demonstrați că ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐹 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐸 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐷
b) Dacă 𝐴𝐼 ⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝐴𝐵
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝐴𝐶
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ . Demonstrați că A,D,I sunt coliniare și că ⃗⃗⃗⃗⃗ = 2𝐴𝐷
𝐴𝐼 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
2(𝐴𝐹 𝐴𝐸 )
7. Fie [AA`],[BB`],[CC`] bisectoarele interioare ale ∆𝐴𝐵𝐶 și O un punct oarecare din planul
triunghiului. Notăm cu 𝑂𝐴 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗,
𝑟𝐴 𝑂𝐵 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗,
𝑟𝐵 𝑂𝐶 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗
𝑟𝐶 și cu a,b,c lungimile laturilor
⃗⃗⃗⃗⃗⃗+𝑐𝑟
𝑏𝑟 ⃗⃗⃗⃗⃗
triunghiului. Să se demonstreze relația ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝐴` = 𝑏+𝑐 𝐵 𝐶
.
1 1
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝐴𝐵
8. Se consideră ∆𝐴𝐵𝐶 și 𝑀 ∈ (𝐴𝐵), 𝑁 ∈ (𝐴𝐶) astfel încât 𝐴𝑀 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗, 𝐴𝑁
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝐴𝐶
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ . Să se arate
3 3
1
că ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑀𝑁 = 3 𝐵𝐶⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .
9. Două triunghiuri ABC și ABD au aceeași bază. Dintr-un punct E al bazei AB se duc 𝐸𝐹 ∥
𝐴𝐶, 𝐹 ∈ (𝐵𝐶), 𝐸𝐺 ∥ 𝐴𝐷, 𝐺 ∈ (𝐵𝐷). Să se demonstreze că 𝐹𝐺 ∥ 𝐶𝐷.
3
10. Fie ABCD un paralelogram și E,F două puncte astfel încât ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐸 = 𝐴𝐵 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ și 𝐴𝐹
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 3𝐴𝐷
⃗⃗⃗⃗⃗⃗. Să se
2
arate că punctele C,E,F sunt coliniare.
150
SOLUȚII
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = −𝑀𝑃
1. 𝑀𝑁 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⇒vectori coliniari⇒N,M,P coliniare.
2. 𝑎) 𝑟⃗𝑄 − 𝑟⃗𝑀 +𝑟⃗𝑃 − 𝑟⃗𝑁 − 𝑟⃗𝑃 + 𝑟⃗𝑀 −𝑟⃗𝑄 + 𝑟⃗𝑁 = ⃗0⃗
𝑏) 𝑟⃗𝑁 − 𝑟⃗𝑀 −𝑟⃗𝑄 + 𝑟⃗𝑀 + 𝑟⃗𝑃 − 𝑟⃗𝑁 = 𝑟⃗𝑃 −𝑟⃗𝑄 .
3. 2𝑀𝑅⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑀𝐴⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑀𝐵 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑀𝐵
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ; 2𝑀𝑆 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ; 2𝑀𝑇
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑀𝐶 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝑀𝐴
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑀𝐶 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ și relația este verificată.
1 1
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝐴𝑁
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝑀𝐴
4. 𝑀𝑁 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝐵𝐴 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝐴𝐶 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
3 4
3
𝑁𝐷 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝑁𝐶 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐶𝐷 = 4 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐶 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐶𝐷 , atunci 3𝑀𝑁 𝑁𝐷 ⟹ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑀𝑁 , ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑁𝐷 vectori coliniari ⟹ M,N,D
sunt coliniare.
𝐴𝑀 𝐴𝑁 𝐴𝑀 𝐴𝑁 1 1
5. 𝑀𝑁 ∥ 𝐵𝐶 rezultă din T.Thales că 𝑀𝐵 = 𝑁𝐶 și = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝐴𝐶
= 4 atunci 𝐴𝑁 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ; 𝑀𝑁 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ −
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝐴𝑁
𝐴𝐵 𝐴𝐶 4
1 1 1
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝑀 = 4 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐶 − 4 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐵 = 4 𝐵𝐶⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 𝐴𝐵
6. 𝑎) 2𝐴𝐷 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 𝐴𝐶
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 2𝐴𝐹
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 2𝐴𝐸
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⇒ 𝐴𝐹
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐸 = 𝐴𝐷 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑏) Relație evidentă.
𝐵𝐴` 𝑐 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗+𝑘𝑟
𝑟 ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗+𝑐𝑟
𝑏𝑟 ⃗⃗⃗⃗⃗
7. Din teorema bisectoarei ⇒ = = 𝑘 și ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝑂𝐴` = 𝐵 𝐶 ⇒ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝑂𝐴` = 𝐵 𝐶 .
𝐶𝐴` 𝑏 1+𝑘 𝑏+𝑐
1 1 1
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
8. 𝑀𝑁 𝐴𝑁 − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝑀 = 3 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐶 − 3 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ .
𝐴𝐵 = 3 𝐵𝐶
9. ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝐹𝐸 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐹𝐺 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝐸𝐺 = 𝑘 ∙ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐶𝐴 + 𝑘 ∙ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐷 = 𝑘(𝐶𝐴⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐷 ) = 𝑘 ∙ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝐹𝐸 , ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐶𝐷 ⇒ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝐶𝐷 sunt coliniari ⇒
𝐹𝐺 ∥ 𝐶𝐷.
3 3 3 1
10. ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐸𝐶 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐸𝐴 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐶 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐵𝐴 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐶 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐵𝐴 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐷 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐷𝐶 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐵𝐴 − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐵𝐴 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐷 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝐵𝐴 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐴𝐷 .
2 2 2 2
⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐶𝐹 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ 𝐷𝐹 = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐶𝐷 + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐶𝐷 + 2𝐴𝐷 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 2𝐸𝐶
𝐵𝐴 + 2𝐴𝐷 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ , atunci ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐸𝐶 , ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
𝐶𝐹 vectori coliniari și
C,E,F sunt coliniare.
151
FIȘĂ RECAPITULARE
1. Calculați AB  BC  CA , știind că A , B și C sunt vârfurile unui triunghi.

AB
2. Dacă AB  2CB  0 , determinați valoarea raportului .
BC
3. Triunghiul ABC are centrul de greutate G . Dacă punctul M este mijlocul segmentului BC , să se
determine numărul real a astfel încât AG  a  MA .
4. Arătați că dacă AB  2 AC , atunci punctul C este mijlocul segmentului AB .
5. Demonstrați că în patrulaterul MNPQ are loc relația MN  PQ  MQ  PN .
6. Fie paralelogramul ABCD . Demonstrați că AC  BD  2 AD .
7. Fie punctele A, B, C, D astfel încât AB  CD . Arătați că AC  DB  0 .
8. Fie triunghiul ABC și M este mijlocul segmentului  AB  . Arătați că CM 

1
2

CB  CA . 
9. În triunghiul ABC punctul N este mijlocul segmentului  AC  . Arătați că BA  BN  BN  BC .
10. În triunghiul ABC punctele R, S , T sunt mijloacele laturilor  AB  ,  BC  , respectiv  AC  . Arătați că
AR  AT  AS .
11. Fie ABC un triunghi și O centrul cercului circumscris lui. Arătați că triunghiul ABC este dreptunghic,
știind că BO  OC .
12. Triunghiul echilateral ABC este înscris în cercul de centru O. Arătați că OA  OB  OC  0 .
13. Triunghiul echilateral ABC este înscris în cercul de centru O. Calculați AB  AC  3 AO .
14. Demonstrați că în patrulaterul ABCD are loc relația AB  CD  AD  CB .
15. În patrulaterul ABCD are loc relația BC  DC  AC . Arătați că ABCD este paralelogram.
16. Fie punctele distincte A, B, C, D , nu toate coliniare. Știind că AB  CD  0 , demonstrați că patrulaterul
ABCD este paralelogram.
17. Demonstrați că pentru orice punct M din planul paralelogramului ABCD are loc relația
MA  MC  MB  MD .
18. Fie triunghiul ABC și M , N , P mijloacele laturilor  BC  ,  CA ,  AB  , iar O un punct în plan. Arătați
că OA  OB  OC  OM  ON  OP .
19. Demonstrați că EF  HG  CA , știind că punctele E , F , G, H sunt mijloacele laturilor  BC  ,  DA ,
 AB  , respectiv CD ale patrulaterului ABCD .
20. Fie paralelogramul ABCD și punctul O , intersecția diagonalelor. Demonstrați că AO  DO  DC .
152
21. Fie ABCD un paralelogram și P un punct astfel încât BP  2PD . Arătați că BP 
2
3

BA  BC . 
22. Fie pătratul ABCD și O centrul său. Calculați OA  OB  OC  OD .
23. Determinați lungimea vectorului AB  AC  AD , știind că ABCD este un pătrat de latură 1.
24. Fie hexagonul regulat ABCDEF . Arătați că AC  BD  3  BC .
25. Fie hexagonul regulat ABCDEF de latură 4. Calculați modulul vectorului BD  AC .
26. Fie ABCD un dreptunghi cu AB  3 și AD  6 . Calculați modulul vectorului AB  AC  AD .
27. Trapezul isoscel ABCD are bazele  AB  și CD  și lungimea înălțimii egală cu 4. Calculați AC  BD .
28. Știind că vectorul AB are lungimea egală cu 12 și AC  2CB , determinați lungimea vectorului CB .
29. Se consideră triunghiul ABC , punctul M mijlocul laturii BC și punctul N mijlocul medianei AM .
3 1
Demonstrați că BN   AB  AC .
4 4
2 1
30. Fie triunghiul ABC și M   BC  astfel încât BC  3  BM . Arătați că AM   AB   AC .
3 3
3 3 1
31. Fie triunghiul ABC și M   BC  astfel încât MC   CB . Demonstrați că AM  AB  CA .
4 4 4
32. Punctele M , N și P verifică relația 2 MN  3 NP  0 . Calculați lungimea segmentului MP , știind că
MN  3.
33. Se consideră triunghiul ABC și punctele D și E astfel încât AD  2  DB , AE  2  EC . Arătați că
BC DE .
34. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC și P astfel încât PB  2  CP . Arătați că AC GP .
35. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC și GM BC , M   AC  . Determinați k  astfel încât
GM  k  BC .
36. Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC . Determinați a, b astfel încât să aibă loc egalitatea
aGA  bGB  GC .
37. Pe laturile  AB  și  AC  ale triunghiului ABC se consideră punctele M și N astfel încât AM  3  MB
3
și AN   AC . Arătați că vectorii MN și BC sunt coliniari.
4
38. Fie triunghiul ABC . Determinați k  astfel încât 3  BC  3  CA  k  AB .
39. Fie ABCD un paralelogram. Știind că vectorii AB  AD și AB  AD au același modul, arătați că ABCD
este dreptunghi.
40. Demonstrați că triunghiul ABC este dreptunghic, știind că vectorii AB  AC și AB  AC au același
modul.
41. Fie paralelogramul ABCD și punctele E și F astfel încât AE  EB , DF  2FE . Arătați că punctele A
, F și C sunt coliniare.
42. Pe laturile AB și AC ale triunghiului ABC se consideră punctele M , respectiv N astfel încât
AM  4MB și MN BC . Determinați m  astfel încât CN  m AC .
153
43. În triunghiul ABC punctele M , N , P sunt mijloacele laturilor și H este ortocentrul triunghiului MNP.
Demonstrați că AH  BH  CH .
2
44. Fie triunghiul ABC și punctele A, B , C  astfel încât AC  2 BA , BC  AC , C A  3BC  . Arătați că
5
dreptele AA , BB și CC sunt concurente.
45. Fie triunghiul ABC cu lungimile laturilor AB  c , AC  b și un punct D astfel încât AD  b AB  c AC.
Arătați că semidreapta  AD este bisectoarea unghiului BAC .
46. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O  0,0  și M  8,6  . Calculați distanța dintre punctele O
și M .
47. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  3,0  și B  0, 4  . Calculați lungimea segmentului AB .
48. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  5, 1 și B  2, 1 . Calculați distanța dintre punctele
A și B .
49. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O  0,0  , A  4,0  și B  0, 4  . Arătați că triunghiul AOB
este isoscel.
50. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  3, 2  și B  3, 2  . Arătați că AO  OB .
51. În reperul cartezian xOy se consideră punctele O  0,0  , A  0,6  și B  8,0  . Calculați perimetrul
triunghiului AOB .
52. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  1,3 , B  2,0  și C  0,3 . Calculați perimetrul
triunghiului ABC .
53. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  0, 2  și B  4, m  , unde m  . Determinați valorile
lui m pentru care AB  5 .
54. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  3, 4  și B  2  a,3  a  . Determinați numerele reale a
știind că lungimea segmentului AB este egală cu 4.
55. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  1, a  , B  0, 3 și C 1,1 , unde a este număr real.
Determinați numărul real a , știind că AB  BC  AC .
56. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M  2, 2  și N  4, 2  . Determinați coordonatele punctului
P , situat pe axa Ox , astfel încât PM  PN .
57. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  1, 1 , B 1,1 și C  0, 2  . Demonstrați că triunghiul
ABC este dreptunghic în A .
58. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  2,3 , B  1, 4  și C  5, 4  . Arătați că triunghiul
AMC este dreptunghic, unde M este mijlocul segmentului BC .
59. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  0,3 , B  0, 5  și C  4, 1 . Arătați că triunghiul ACB
este dreptunghic isoscel.
60. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  m,0  , B  2, 1 și C  5, 4  , unde m este număr real.
Determinați valorile numărului real m pentru care triunghiul ABC este dreptunghic în A .
61. Determinați numărul real x pentru care x, x  7 și x  8 sunt lungimile laturilor unui triunghi
dreptunghic.
154
62. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  5, 2  , B  1,0  și C 1,6  . Arătați că triunghiul ABC
este isoscel.
63. Calculați aria triunghiului echilateral ABC știind că A  2,3 și B  2,6  .
64. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  3, 2  și B  5, 4  . Determinați coordonatele mijlocului
segmentului AB .
65. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A 1, 2  și B  3,0  . Determinați coordonatele simetricului
punctului A față de punctul B .
66. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  0, 2  , B  3,5  și C  1,3 . Determinați coordonatele
simetricului punctului A față de mijlocul segmentului BC .
67. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  2,3 , B  4,1 , C și D. Știind că punctele C și
B sunt mijloacele segmentelor AB , respectiv CD , determinați coordonatele punctului D.
68. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  3,1 , B  3,5  . Calculați distanța de la punctul O  0,0 
la mijlocul segmentului AB .
69. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M 1, 2  , N  4,3 și P  6,1 . Determinați lungimea
segmentului MQ , unde Q este mijlocul segmentului NP .
70. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  2,5  , B  3,5  și C  2,1 . Determinați lungimea
medianei din B a triunghiului ABC .
71. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  0, 4  , B  6, 4  și C  0, 4  . Știind că punctul D
este mijlocul segmentului AB , arătați că BC  2OD .
72. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  2, 2  , B  2,3 și C  6,5  . Determinați coordonatele
centrului de greutate al triunghiului ABC .
73. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  2,3 , B  2,1 , C  4,3 și D  8,5  . Demonstrați că
patrulaterul ABCD este paralelogram.
74. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  3,3 , B  6,3 și C  4,0  . Determinați coordonatele
punctului D știind că ABCD este paralelogram.
75. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  2, 1 , B  2,0  și C  0,3 . Determinați lungimea
vectorului BD , știind că ABCD este paralelogram.
BM 3
76. Se consideră punctele A  2, 2  , B  2, 4  , C  6,0  și M   BC  astfel încât  . Determinați
MC 4
coordonatele vectorului AM .
77. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  3,5  , B 1, 3 . Determinați numerele reale a și b
știind că AB  a  i  b  j .
78. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  8, 4  , B  0,6  și C  m,5  , unde m este număr real.
Determinați numărul real m , știind că AC  CB .
79. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  6,6  și B  0, 2  . Determinați coordonatele
punctului C , știind că AO  2 BC .
155
80. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M  2, 1 și N  1,3 . Determinați coordonatele
vectorului OM  ON .
81. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A 1,3 și B  7,12  . Determinați coordonatele punctului
1
M , știind că AM  AB .
3
82. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii u  5i  4 j și v  6i  2 j . Determinați coordonatele
vectorului 3u  4v .
83. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii OA 3, 4 și OB  4, 5 . Determinați numerele reale  și
 pentru care vectorul 2OA  3OB are coordonatele  ,   .
84. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii a  i  j , b  i  j și v  6i  2 j . Determinați numerele
reale p și r astfel încât v  pa  rb .
85. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A 1, 3 și B  2, 3 . Determinați coordonatele
punctului C din plan astfel încât OA  OB  OC .
86. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A  3, 4  și B  1,6  . Determinați coordonatele
CA
punctului C   AB  astfel încât 2.
CB
87. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii OA 1, 3 și OB  7, 5 . Determinați coordonatele
vectorului OM , unde M este mijlocul segmentului  AB  .
88. În reperul cartezian xOy se consideră punctele M  1,3 , A 1, 2  și B  5,1 . Determinați lungimea
vectorului MA  MB .
89. În reperul cartezian xOy se consideră vectorii u  3i  j și v  6i  3 j . Determinați modulul vectorului
u  v.
90. Determinați numărul real m , știind că vectorii u   m  4 i   2m  3 j și v   m  3 i   2m  1 j au
același modul.
91. Determinați numărul real a , știind că vectorii u   a  1 i   a  1 j și v  6i  2 j sunt coliniari.
92. Determinați numărul real a , știind că vectorii u  ai  2 j și v  3i  3 j sunt coliniari.
93. Determinați numărul real m , știind că vectorii u   m  1 i  2 j și v   m  1 i  4 j sunt coliniari.
156
TEST DE EVALUARE
SUBIECTE
1. Fie triunghiul ABC. Construiţi punctele E, F, G astfel încât :
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 1 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AE AB, CF ⃗⃗⃗⃗⃗ = 2 CA ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 1 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
⃗⃗⃗⃗⃗⃗, CG CB.
5 5 5
⃗⃗⃗⃗⃗ în funcție de vectorii ⃗⃗⃗⃗⃗⃗

a) Exprimați vectorul EF ⃗⃗⃗⃗⃗⃗.
AB și AC (15 p)
b) Arătaţi că punctele E, F și G sunt coliniare. (15 p)
2. Fie trapezul isoscel ABCD, AB ∥ CD. Știind că înălțimea trapezului are lungimea h=2, să se
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
calculeze |AC BD|. (20 p)
3. Se consideră punctele A(−3; 4), B(2; 5), C(4; −3), D(2m − 1; 3).
a) Scrieți vectorul de poziție al centrului de greutate al triunghiului ABC. (10 p)
b) Determinați coordonatele punctului M care verifică relația:
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ − 5 MC
4 AM ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 3MG
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗, G fiind centrul de greutate al triunghiului ABC. (15 p)
⃗⃗⃗⃗⃗⃗| + 5√26 = 3|DC
c) Să se determine m ∈ R, știind că |AB ⃗⃗⃗⃗⃗⃗|. (15 p)
157
REZOLVAREA SUBIECTELOR:
1 1
1. a) ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AE = 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AB ⇒ E ∈ (AB) și AE = 5 AB.
2 2
⃗⃗⃗⃗⃗
CF = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
CA ⇒ F ∈ (AC) și CF = CA.
5 5
1 1
⃗⃗⃗⃗⃗⃗
CG = 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
CB ⇒ C ∈ (BG) și CG = 5 BC.
A
E
B C G
1 3
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + AF
⃗⃗⃗⃗⃗ = EA
EF ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AB + AC.⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
5 5
⃗⃗⃗⃗⃗ = FC
a) FG ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 2 AC
⃗⃗⃗⃗⃗ + CG ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 1 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
BC =
2
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 1 (BA
AC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + AC
⃗⃗⃗⃗⃗⃗) =
5 5 5 5
2 1 1
= ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ − ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AC AB + AC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⇒
5 5 5
⃗⃗⃗⃗⃗ = − 1 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
⇒FG
3
AB + 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ ⇒ E, F și G sunt puncte coliniare.
AC = EF
5
2. Construim DE ⊥ AB, E ∈ (AB) și CF ⊥ AB, F ∈ (AB)

D C
A E F B
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = FB
Avem că AE ⃗⃗⃗⃗⃗, DE ⃗⃗⃗⃗⃗, |DE
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = CF ⃗⃗⃗⃗⃗| = h = 2.
⃗⃗⃗⃗⃗⃗| = |CF
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + BD
Calculăm AC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗.
158
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + BD
AC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AB + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
BC + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
BA + AD⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
BC + AD⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = BF ⃗⃗⃗⃗⃗ + AE
⃗⃗⃗⃗⃗ + FC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ED
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ =
= ⃗⃗⃗⃗⃗ ED = ⃗⃗⃗⃗⃗
FC + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ FC + ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗.
FC = 2FC
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
Avem |AC ⃗⃗⃗⃗⃗| = 2|FC
BD| = |2FC ⃗⃗⃗⃗⃗| = 2h = 4.
3. a) Fie G centrul de greutate al triunghiului ABC.

1 1
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = (OA
Avem: OG ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + OB
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
OC) = 3 (−3i⃗ + 4j⃗ + 2i⃗ + 5j⃗ + 4i⃗ − 3j⃗) =
3
1
(3i⃗ + 6j⃗) = ⃗i + 2j⃗.
3
b) Din 4 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AM − 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⇒
MC = 3MG
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
⇒ 4(AO ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
OM) − 5(MO ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
OC) = 3(MO OG)
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 4OA
⇒ 12OM ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 5OC
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 3OG
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⇒
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 4(−3i⃗ + 4j⃗) + 5(4i⃗ − 3j⃗) + 3(3i⃗ + 2j⃗) ⇒ 12OM
⇒ 12OM ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 17i⃗ + 7j⃗ ⇒
17 7 17 7
⇒ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
OM = ⃗i + ⃗j ⇒ M ( , ).
12 12 12 12
c) ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗| = √52 + 12 = √26

AB = (xB − xA )i⃗ + (yB − yA )j⃗ = 5i⃗ + ⃗j ⇒ |AB
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = (2m − 1 − 4)i⃗ + (3 + 3)j⃗ = (2m − 5)i⃗ + 6j⃗ ⇒ |DC
DC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗| = √(2m − 5)2 + 62
⃗⃗⃗⃗⃗⃗| + 5√26 = 3|DC

Din |AB ⃗⃗⃗⃗⃗⃗|⇒√26 + 5√26 = 3√(2m − 5)2 + 62 ⇒
⇒ 2√26 = √(2m − 5)2 + 36⇒(2m − 5)2 + 36 = 104 ⇒ (2m − 5)2 = 68 ⇒

5 ± 2√17
⇒ 2m − 5 = ±2√17 ⇒ m = ∈ R.
2
159
BAREM DE EVALUARE ȘI CORECTARE
SUBIECTUL 1
a)
1 1
… ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AE = 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AB ⇒ E ∈ (AB) și AE = 5 AB……………………………………………3p
2 2
⃗⃗⃗⃗⃗
CF = 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
CA ⇒ F ∈ (AC) și CF = 5 CA……………………………………………….3p
1 1
⃗⃗⃗⃗⃗⃗
CG = 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
CB ⇒ C ∈ (BG) și CG = 5 BC………………………………………………3p
1 3
⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
EF EA + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AF = − 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AB + 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AC..................................................................................6p
b) ⃗⃗⃗⃗⃗ = FC
FG ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 2 AC
⃗⃗⃗⃗⃗ + CG ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 1 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
BC………………………………………………………..5p
5 5
⃗⃗⃗⃗⃗ = 2 AC
FG ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 1 (BA ⃗⃗⃗⃗⃗⃗) = 2 AC
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + AC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ − 1 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AB +
1
⃗⃗⃗⃗⃗⃗……………………………………5p
AC
5 5 5 5 5
1 3
⃗⃗⃗⃗⃗
FG = − 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AB + 5 ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗ ⇒ E, F și G sunt puncte coliniare…………………………5p
AC = EF
SUBIECTUL 2
Construim DE ⊥ AB, E ∈ (AB) și CF ⊥ AB, F ∈ (AB)……………………………….2p

⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = FB
AE ⃗⃗⃗⃗⃗, DE ⃗⃗⃗⃗⃗, |DE
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = CF ⃗⃗⃗⃗⃗| = h = 2 …………..………………………………3p
⃗⃗⃗⃗⃗⃗| = |CF
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + BD
AC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
AB + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
BC + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
BA + AD⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
BC + AD⃗⃗⃗⃗⃗⃗……………………………………….3p
⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗
=BF FC + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ED = ⃗⃗⃗⃗⃗
AE + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ FC + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
ED…………………………………………………….3p
= ⃗⃗⃗⃗⃗
FC + ⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗……………………………………………………………………..2p
FC = 2FC
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
|AC ⃗⃗⃗⃗⃗| = 2|FC
BD| = |2FC ⃗⃗⃗⃗⃗| = 2h = 4 ……………………………………………….2p
SUBIECTUL 3
1
a) ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
OG = 3 (OA OB + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗
OC)…………………………………………………………….3p
1
= 3 (−3i⃗ + 4j⃗ + 2i⃗ + 5j⃗ + 4i⃗ − 3j⃗)…………………………………………………..3p
160
1
= 3 (3i⃗ + 6j⃗) = ⃗i + 2j⃗…………………..……………………………………………4p
b) ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + OM
4(AO ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗) − 5(MO
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + OG
OC) = 3(MO ⃗⃗⃗⃗⃗⃗)……………………………………….3p
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 4OA
12OM ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 5OC
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ + 3OG
⃗⃗⃗⃗⃗⃗………………………………………………………….2p
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 4(−3i⃗ + 4j⃗) + 5(4i⃗ − 3j⃗) + 3(3i⃗ + 2j⃗) = 17i⃗ + 7j⃗……………………….6p
12OM
⃗⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = 17 ⃗i + 7 ⃗j ⇒ M (17 , 7 )………………………………………………………..4p
OM 12 12 12 12
c) ⃗⃗⃗⃗⃗⃗ ⃗⃗⃗⃗⃗⃗| = √52 + 12 = √26……………….4p

AB = (xB − xA )i⃗ + (yB − yA )j⃗ = 5i⃗ + ⃗j⇒|AB
⃗⃗⃗⃗⃗⃗ = (2m − 1 − 4)i⃗ + (3 + 3)j⃗ = (2m − 5)i⃗ + 6j⃗ ⇒ |DC
DC ⃗⃗⃗⃗⃗⃗| = √(2m − 5)2 + 62 …4p
⃗⃗⃗⃗⃗⃗| + 5√26 = 3|DC

|AB ⃗⃗⃗⃗⃗⃗|⇒√26 + 5√26 = 3√(2m − 5)2 + 62 ……………………………….1p
(2m − 5)2 + 36 = 104 ⇒ (2m − 5)2 = 68……………………………………….. 2p

5±2√17
2m − 5 = ±2√17 ⇒ m = ∈ R……………………………………………….4p
2
161
TRIGONOMETRIE ȘI APLICAȚII ALE
TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE
162
ELEMENTE DE TEORIE
Formula fundamentală a trigonometriei
𝒔𝒊𝒏𝟐 𝒙 + 𝒄𝒐𝒔𝟐 𝒙 = 𝟏
Cercul trigonometric
sin t
Cadr. II Cadr. I
cos t
Cadr. III Cadr. IV
Cercul trigonometric. Reducerea la primul cadran
Cadr. II 163 Cadr. I

M2(cos t*,sin t*), t*=π-t M(cost,sint)
cos t*< 0, cos(π-t)= - cost cos t > 0
sin t* > 0, sin(π-t)= sint sin t > 0
sin t
M2(cost*,sint*) M1(cost,sint)
cos t
M4(cost*,sint*)
M3(cost*,sint*)
Cadr. III Cadr. IV
M3(cos t*,sin t*), t*=π+t M4(cos t*,sin t*), t*=2π-t
cos t*< 0, cos(π+t)= - cos t cos t*> 0, cos(2π-t)= cos t
sin t*< 0, sin(π+t) = - sin t sin t* < 0, sin(2π-t) = -sin t
Formula fundamentală a trigonometriei 𝒔𝒊𝒏𝟐 𝒙 + 𝒄𝒐𝒔𝟐 𝒙 = 𝟏
𝜋
sin (90o - x) = cos x sau 𝑠𝑖𝑛 ( 2 − 𝑥) = 𝑐𝑜𝑠𝑥
𝜋
cos (90o - x) = sin x sau 𝑐𝑜𝑠 ( 2 − 𝑥) = 𝑠𝑖𝑛𝑥 , 𝜋 = 180𝑜
sin(180𝑜 − 𝑥) = 𝑠𝑖𝑛𝑥 sau164 sin(  x )  sin x
cos(180𝑜 − 𝑥) = −𝑐𝑜𝑠𝑥 sau cos(  x)   cos x

Util! Reducerea la primul cadran. Formule trigonometrice. Matematica clasa a 9-a (eduboom.ro)
165
166
167
168
169
FIȘĂ DE LUCRU
1. Calculați:
a) cos2 30  sin 2 60 ; b) cos60  sin 30 ; c) sin80  cos10 ;
d) sin10  sin170 ; e) cos60  sin150 ; f) cos70  cos110 ;
g) 2cos2 135 ; h) sin 2 70  sin 2 20 ; i) ctg 2 30  tg 2 45 ;
j) sin 2 30  cos2 150 ; k) sin 2 130  cos2 50 ; l) cos2 120  sin 2 60
;
m) sin 2 45  cos2 135 ; n) sin135  tg 45  cos 45 ;

o) cos150  cos30  sin120  sin 60  ; p) cos10  cos 20  cos160  cos170 ;
q) cos30  cos60  cos120  cos150 ; r) sin100  cos100  sin80  cos80 ;
s)  cos1  cos11    cos 2  cos10   ...   cos11  cos1  ; t) cos0  cos1  cos 2  ...  cos180 ;
u) cos75 ; v) cos15  cos75 ; w) sin 75  sin15 ;
13 7
x) cos ; y) sin ; z) cos105 .
12 12
2. Demonstrați că expresia sin x  cos x2  2 sin x cos x este constantă, pentru orice x  .
4
3. Calculați cos x , știind că sin x  și că x este măsura unui unghi ascuțit.
5
4. Determinați cos 180  x  , știind că x este măsura unui unghi ascuțit și cos x  .
1
2
5. Calculați sin 180  x  , știind că sin x  .
3
5
6. Arătați că, pentru orice unghi ascuțit x , este adevărată egalitatea
sin x  cos  90  x   cos 2 180  x   1 .
7. Verificați că în orice triunghi dreptunghic ABC , de ipotenuză BC , are loc relația
sin 2 B  sin 2 C  1 .
4
8. Calculați cos x , sin 2 x și cos 2 x , știind că sin x  și că x este măsura unui unghi ascuțit.
5
9. Determinați probabilitatea ca, alegând un element din mulțimea A   sin 30 ,sin 45 ,sin 60  ,
acesta să fie un număr rațional.
10. Calculați sin100  cos100  a , știind că sin80  cos80  a .
1
11. Arătați că sin 2 45  cos2 60  .
4
1
12. Arătați că 2sin 45  cos 45  sin 2 45  cos2 60  .
4
13. Arătați că cos 30  sin 60  2sin 60  cos30  0 .
2 2
170
tg 60
14. Arătați că  2.
ctg 30  cos 45
  2
15. Dacă x   0,  și cos x  , arătați că tgx  1 .
 2  2
   3 4
16. Dacă x   0,  și cos x  , arătați că sin x  .
 2 5 5
  12 5
17. Dacă x   0,  și cos x  , arătați că tgx  .
 2  13 12
   1
18. Se consideră x   0,  astfel încât cos x  tg  sin x . Arătați că sin x  .
 2  3 2
sin x  4cos x
19. Determinați măsura x a unui unghi ascuțit, știind că 5.
cos x
20. Demonstrați că  sin x  cos x   sin 2 x  1 , pentru orice număr real x .
2
21. Demonstrați că  sin x  cos x    sin x  cos x   2 , pentru orice număr real x .
2 2
22. Arătați că  sin x  7cos x    7sin x  cos x   50 , pentru orice număr real x .
2 2
23. Arătați că  2sin x  cos x    sin x  2cos x   4sin 2 x  5 , pentru orice număr real x .
2 2
   
24. Arătați că sin 2  x    cos 2  x    cos 2 x , pentru orice număr real x .
 2   2 
x  
25. Se consideră E  x   cos  sin x , unde x este număr real. Arătați că E    3 .
2 3
   
26. Arătați că sin   x  sin x  cos   x  cos x  0 , pentru orice număr real x .
2  2 
 3   3 
27. Arătați că sin   x   sin   x   0 , pentru orice număr real x .
 2   2 
     
28. Arătați că sin   x   cos   x   0 , pentru orice număr real x .
 4   4 
     
29. Arătați că sin  x    sin  x    sin x , pentru orice număr real x .
 3   3 
30. Arătați că sin x  sin   x   sin   x   sin  2  x   0 , pentru orice număr real x .
31. Arătați că  sin x  sin   x     cos x  cos  2  x    4 , pentru orice număr real x .
2 2
 
32. Arătați că, dacă  sin x  3cos y    cos x  3sin y   10 și x, y   0,  , atunci x  y .
2 2
 2 
 
2 2
   
33. Determinați a   0,   , știind că  sin  cos a    cos  sin a   2 .
 7   7 
171
 
34. Arătați că 1  tg 2 x  cos 2 x  1  ctg 2 x  sin 2 x  0 , pentru orice x   0,  .
 2
 
35. Determinați x   0,  pentru care cos x sin   x   sin x cos   x   1 .
 2 
   
36. Determinați x   0,  pentru care sin  2 x   cos x  cos  2 x   sin x  1 .
 2  3  3
1 3
37. Arătați că, dacă sin 2 x  , atunci  sin x  cos x   .
2
2 2
38. Arătați că sin   x  cos  2  x   sin  2  x  cos   x   sin 2 x , pentru orice număr real x .
 
39. Arătați că sin x  3cos x  2 2 , știind că tgx  1 și x   0,  .
2  
5 1  
40. Arătați că tgx  ctgx  , știind că sin x  și x   0,  .
2 5  2
  3
41. Arătați că sin3x  sin 2 x  sin x  3 , știind că x   0,  și sin x  .
2  2 
12  3 
42. Calculați sin  , știind că cos    și     , .
13  2 
4  
43. Calculați ctg , știind că sin   și    ,   .
5 2 
 
44. Calculați sin 2 , știind că tg  ctg  4 și    0,  .
2  
2
45. Determinați cos   2x  , știind că x este număr real și cos x  .
3
1  
46. Calculați sin 2 , știind că cos    și    ,   .
5 2 
47. Calculați tg 2 , știind că tg  6 .
 
48. Calculați tg     , știind că tg  3 .
 4
 
49. Calculați sin 2 , știind că tg  4 și    0,  .

2 
50. Calculați tg  a  b  , știind că ctga  8 și ctgb  10 .
a
51. Calculați sin a , știind că tg  3 .
2
52. Determinați cel mai mare element al mulțimii cos1,cos 2,cos3,cos 4 .
172
TEST TRIGONOMETRIE – REDUCEREA LA PRIMUL CADRAN
Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:

1. 𝑠𝑖𝑛𝑥 = sin(2𝜋 − 𝑥)
a). adevărat b). fals
2. 𝑐𝑜𝑠𝑥 = cos(2𝜋 − 𝑥)
a). adevărat b). fals
Încercuiți răspunsul corect:
3. sin 330o este:
−1 −√3 √3 1
a. b. c. d.
2 2 2 2
7𝜋
4. cos este:
4
1 −√2 √2
a. b. c. d. −1
√3 2 2
11𝜋
5. tg este:
6
−√3 √3
a.−√3 b. c. d. √3
3 3
6. ctg 225o este:

√3
a.−1 b. √3 c d. 1
3
7. Găsiți perechile:
1 cos
7𝜋 a -sin60o
3
4𝜋 𝜋
2 cos b sin 3
3
𝜋
3 -sin 300o c -cos 3
4 sin 240o d cos 60o
Punctaj:
173
întrebarea 1 2 3 4 5 6 7
punctaj 0,5 0,5 1 1 1 1 4
Se acordă un punct din oficiu.
Timp de lucru 15 min.
Grila răspunsuri
întrebarea 1 2 3 4 5 6 7
răspuns b a a c b d 1d
2c
3b
4a
174
TEST TRIGONOMETRIE ȘI APLICAȚII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE
1. Identificarea elementelor necesare pentru calcularea unor lungimi de segmente și a unor măsuri
de unghiuri
2. Utilizarea unor tabele și formule pentru calcule în trigonometrie și în geometrie
3. Determinarea măsurii unor unghiuri și a lungimii unor segmente utilizând relații metrice
4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei și geometriei a unor probleme practice
5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea triunghiului oarecare
6. Analizarea și interpretarea rezultatelor obținute prin rezolvarea unor probleme practice
Activități de învățare:
• Utilizarea formulelor standardizate în înțelegerea ipotezei.
• Exprimarea prin simboluri specifice a relațiilor matematice dintr-o problemă.
• Folosirea regulilor de generare logică a reperelor sau a formulelor invariante în analizarea unor
probleme.
• Identificarea și formularea a cât mai multor consecințe posibile ce decurg dintr-un set de ipoteze
Conținuturile evaluate:
 Rezolvarea triunghiului dreptunghic
 Cercul trigonometric, definirea funcțiilor trigonometrice: sin,cos :[ 0,2 ]→ [-1,1];
𝜋
tg:[ 0,]- {2 } → R ; ctg : (0,)  R
𝜋
 Definirea funcțiilor trigonometrice: sin, cos : R  1,1; tg : R \ D  R , cu D={ 2 + 𝑘𝜋/𝑘 ∈ Z},
ctg : R \ D  R , cu D  { k/ k  Z}
 Reducerea la primul cadran; formule trigonometrice: sin a +b  , sin a- b , cosa+ b , cosa- b ,
sin 2a , cos2a
 Modalități de calcul a lungimii unui segment și a măsurii unui unghi: teorema sinusurilor și
teorema cosinusului
175
 Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 50 de minute.
SUBIECTUL I. Pe foaia de test scrieți numai rezultatele. (22 de puncte)
2p 1.Funcția sin x este negativă pe cadranele ... și … .
5p 2.Rezultatul calculului 𝑐𝑜𝑠 2 60° + 𝑠𝑖𝑛2 60° este egal cu ... .
5p 3. Cel mai mic element al mulțimii  tg0°, tg 30°, tg 45°, tg 60°, tg 90° este ... .
5p 4. Rezultatul calcului este 𝑐𝑡𝑔(− 𝜋)... .

4
5p 5. Aria triunghiului ABC în care 𝑚(𝐵̂) = 𝜋, AB 5 și BC  6 este ... .

6
SUBIECTUL II. Pe foaia de test scrieți numărul de ordine al funcției trigonometrice din
coloana A însoțit de litera din coloana B, corespunzătoare unei exprimări a acesteia în funcție
de altă funcție trigonometrică pe domeniul de definiție corespunzător. Fiecărei cifre din
coloana A îi corespunde o singură literă din coloana B. (8 puncte)
A B
1. sin x 1
a. ±√1+𝑡𝑔2 𝑥
cos 𝑥
2. cos x b. sin 𝑥
3. tgx 1
c. ±√1+𝑐𝑡𝑔2 𝑥
4. ctgx 𝑠𝑖𝑛2 𝑥
d. ±√1−𝑠𝑖𝑛2 𝑥
5. 𝑐𝑡𝑔 𝑥
e.
±√1+𝑐𝑡𝑔2 𝑥
SUBIECTUL III. Pe foaia de test scrieți numai litera corespunzătoare răspunsului corect (30
de puncte)
x  
5p 1. Se consideră E  x   cos  sin x , unde x este număr real. Atunci E    3 .
2 3
a) √3 ; b)2 ; c)0 ; d)-√3 .
 
2. Dacă  sin x  3cos y    cos x  3sin y   10 și x, y   0,  , atunci:
2 2
5p
 2
176
𝜋 𝜋
a)x=y ; b) 𝑥 ≠ 𝑦 c) x=0, 𝑦 = 4 d)𝑥 = 4 , 𝑦 = 0.
5p 3. Valoarea numărului 𝑠𝑖𝑛75° este:

√6−√2 2+√6 6−√2 √6+√2
a) 4
; b)√ 4
; c)√ 4
; d) 4
.
5p 4. Măsura unghiului B, a triunghiului ABC, unde BC= √3 ,AC=√7 și AB=4 este:

a) 60° ; b) 30° ; c)0 ; d)45° .
1
5p 5. Dacă cos x = 3, atunci cos(180° − x) este:
1 1
a) 3; b)-1 ; c) - 3 ; d) 0 .
   
5p 6. Daca x   0, , y   ,   , sin x  , cos y  0,8 , calculaṭi cosx  y  :
3
 2 2  5
a)1 ; b)0 ; c)2 ; d)-1 .

SUBIECTUL IV. Pe foaia de test scrieți rezolvările complete. (30 de puncte)

5p 1. Calculaţi sin .
10
  2   
5p 2. Dacă 1  ctg   x   , x, y   0,  , atunci x  y 
4  1  ctgy  2 2
   
5p 3. Arătați că sin   x  sin x  cos   x  cos x  0 , pentru orice număr real x
2  2 
5p 4. Să se calculeze raza cercului circumscris triunghiului ABC, ştiind că AB = 3 şi m(∢ C) =

30°.
5p 5. Se consideră triunghiului ABC cu AB =6, BC  8 și m(∢ A) = 30°. Calculați cosB.
5p 6. Se consideră triunghiului ABC având aria egală cu 15. Calculați sin A știind că AB  6 și
AC 10.
177
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total
acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I
• Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie 2 puncte pentru itemul 1, fie
5 puncte pentru itemii 2, 3 4 și 5, fie 0 puncte.
SUBIECTUL al II-lea
• Se punctează doar asocierea corectă, astfel: pentru fiecare asociere se acordă fie 2 puncte, fie 0
puncte.
SUBIECTUL al III-lea
• Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte.
SUBIECTUL al IV-lea
• Pentru orice soluție corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul
corespunzător.
• Nu se acordă fracțiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parțiale,
în limitele punctajului indicat în barem.
SUBIECTUL I
1. III; IV 2p
2. 1 5p
3. tg 0° 5p
4. -1 5p
5. 𝟏𝟓 5p
𝟐
SUBIECTUL al II-lea
1. c. 2p
2. a. 2p
3. d. 2p
4. b. 2p
178
SUBIECTUL al III-lea
1. a) 2p
2. a) 5p
3. b) 5p
4. b) 5p
5. c) 5p
6. d) 5p
SUBIECTUL al IV-lea
1.  2   2  3 2p
cos  cos  sin     sin
5 10  2 10  10

Se formează o ecuaţie cu necunoscuta t  sin , anume 3p
10
5 1
4t 3  2t 2  3t  1  0 . Aceasta are unica soluţie potrivită t 
4
2. 1  tgx 2tgy  3p
1   tgx  tgy  1  tgx  ctgy  x  y 
1  tgx tgy  1 2 2p
3. 𝜋
cos ( + 𝑥) = −𝑠𝑖𝑛𝑥
2 3p
𝜋
sin ( + 𝑥) = 𝑐𝑜𝑠𝑥
2 2p
cos 𝑥 sin 𝑥 − sin 𝑥 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0
4. AB
= 2R
sin C 3p
3
= 2𝑅
sin 30°
R=3 2p
5. 3p
𝐵𝐶 2 = 𝐴𝐵2 + 𝐴𝐶 2 − 2𝐴𝐵 𝐴𝐶 cos 𝐴 =62 + 82 − 2 × 6 × 8 𝑐𝑜𝑠60° = 52
𝐴𝐵2 + 𝐵𝐶 2 − 𝐴𝐶 2 36 + 64 − 52 2√13
cosB = = =
2 × 𝐴𝐵 × 𝐵𝐶 2 × 6 × 2√13 13
2p
6. AB AC sinA 6 10 sin A 3p
AABC = => 15 =
2 2
1 2p
sin 𝐴 =
2
179
FIȘĂ DE LUCRU
APLICAȚII ALE TRIGONOMETRIEI ÎN GEOMETRIE

1. Determinați aria triunghiului ABC , știind că AB  6, AC  4 și A  .
6
2. Calculați aria triunghiului ABC , dreptunghic în A cu AB  4 și AC  3 .
3. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC cu AB  12 și ipotenuza BC  20 . Calculați aria
triunghiului ABC .
4. Calculația aria triunghiului ABC , știind că AC  12 , m  BAC   30 și AB  10 .
5. Calculația aria triunghiului ABC , știind că AB  8 , AC  14 și m  BAC   150 .
6. Se consideră triunghiul ABC cu AB  AC  14 și unghiul B de măsură egală cu 75 . Determinați
aria triunghiului ABC .
7. Se consideră triunghiul ABC cu AB  BC , AC  6 , BC  10 și aria egală cu 15. Determinați
măsura unghiului C.
8. Se consideră pătratul ABCD astfel încât aria triunghiului ABC este egală cu 2. Calculați
perimetrul
pătratului ABCD .
9. Calculați lungimea laturii AB a triunghiului ABC , dreptunghic în A , știind că BC  3 2 și
m  B   45 .
10. Calculați lungimea ipotenuzei BC a triunghiului dreptunghic ABC , știind că AB  6 și aria
triunghiului ABC este egală cu 24.

11. Calculați lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , în care AB  6 și C  .
3
12. Calculați lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , în care AB  2 și
m  C   45 .

13. Calculați lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , știind că BC  4 , B  și
3

C .
6
14. Calculați lungimea razei cercului circumscris triunghiului ABC , știind că AB  AC  5 și
BC  6 .
15. Calculați lungimea razei cercului circumscris triunghiului dreptunghic ABC care are catetele
AB  8 și AC  6.
16. Determinați numerele reale a , a  2 , știind că a 2  1 și a  2 sunt lungimile ipotenuzei,
respectiv razei cercului circumscris unui triunghi dreptunghic.
17. Se consideră triunghiul ABC dreptunghic în A , cu AB  12 și BC  13 . Determinați sin B .
18. Triunghiul ABC are măsura unghiului A de 30° și măsura unghiului B de 45°. Arătați că
AC  BC 2 .
180
19. Calculați lungimea laturii BC a triunghiului ABC , știind că AB  6 , AC  5 și m  BAC   60
.
4
20. Se consideră triunghiul ABC cu AB  10 , AC  10 și BC  12 . Arătați că sin B  .
5
 
21. Calculați lungimea laturii BC a triunghiului ABC în care AB  1 , B  și C  .
3 6
22. Se consideră triunghiul ABC , în care unghiurile A și B au măsurile egale cu 30°, respectiv 45°
și BC  4 . Determinați lungimea laturii AC a triunghiului ABC .
23. Triunghiul ABC este înscris într-un cerc de rază 5. Arătați că
AB  AC  BC
sin A  sin B  sin C  .
1000

24. Calculați lungimea laturii BC a triunghiului ABC în care AB  4 , AC  8 și A  .
3
25. Calculați aria paralelogramului ABCD , știind că AB  6 , BC  3 și m  ABC   30 .

26. Calculați aria paralelogramului ABCD , știind că AB  6 , AC  10 și m  BAC   .
6
27. Se consideră triunghiul ABC , cu AB  5 2 , m  A  45 și m  C   30 . Determinați
lungimea laturii BC .
28. Calculați sinusul unghiului D al triunghiului DEF , știind că semiperimetrul triunghiului DEF
este egal cu 6, DE  4 și DF  5 .
3
29. Se consideră triunghiul ABC cu AB  4 3 , AC  4 și sin C  . Calculați sin B .
2
30. Calculați cosinusul unghiului M al triunghiului MNP, știind că MN  4, MP  5 și NP  6 .
31. Se consideră triunghiul ABC cu AB  5 , AC  6 și BC  10 . Calculați cos B .
32. Se consideră triunghiul ABC cu AB  6 , AC  7 și BC  8 . Calculați cos A .
33. Se consideră triunghiul ABC cu AB  4 , BC  8 și aria triunghiului egală cu 14 . Calculați
sin B .
34. Calculați perimetrul triunghiului ABC , știind că AB  3 , AC  5 și m  A  45 .
5
35. Se consideră triunghiul dreptunghic ABC , cu m  A  90 și sin C  . Calculați cos B .
6
36. Calculați lungimea laturii AC a triunghiului ABC , știind că BC  6 , m  A  45 și
m  B   60 .
 
37. Calculați lungimea laturii BC a triunghiului ABC , știind că AC  2 2 , A  și C  .
2 3
38. Determinați măsura unghiului B din triunghiul ascuțitunghic ABC , știind că AC  12 și raza
cercului circumscris triunghiului este egală cu 4 3 .
39. Se consideră triunghiul ABC , dreptunghic în A , cu AB  9 și AC  12 . Determinați lungimea
înălțimii din A a triunghiului ABC .
181
40. Determinați lungimea razei cercului înscris triunghiului ABC , știind că lungimile laturilor
triunghiului sunt 10, 12 și 14.
41. Determinați lungimea razei cercului înscris triunghiului ABC , știind că lungimile laturilor
triunghiului sunt 13, 14 și 15.
42. Determinați raza cercului înscris în triunghiul MNP , dreptunghic în N , știind că MN  12 și
NP  16.
43. Calculați lungimea medianei duse din A în triunghiul ABC , știind că AB  10 , AC  12 și
m  A  30 .
182
EVALUARE SUMATIVĂ – FORMULE TRIGONOMETRICE
1. Folosind formula pentru sina  b  , calculați 𝑠𝑖𝑛

5𝜋 13𝜋 5𝜋 13𝜋
𝑐𝑜𝑠 − 𝑐𝑜𝑠 𝑠𝑖𝑛 .
7 28 7 28
3𝜋 𝜋 12 4
2. Dacă ∈ (𝜋, ) , 𝑦 ∈ (0, 2 ) și 𝑠𝑖𝑛𝑥 = − 13, 𝑐𝑜𝑠𝑦 = 5 ; calculați:
2
a) cos x, sin y
b) cosx  y 
2𝑐𝑜𝑠𝑥+3𝑠𝑖𝑛𝑥
3. Dacă tgx  3 , calculați 𝐴 = 3𝑐𝑜𝑠𝑥−2𝑠𝑖𝑛𝑥
7𝜋
4. Folosind formula pentru tg(a+b), calculați 𝑡𝑔 12 .
𝑐𝑜𝑠3𝑥−𝑐𝑜𝑠5𝑥
5. Folosind formulele de transformare a sumelor în produse, arătați că = 𝑡𝑔4𝑥.
𝑠𝑖𝑛5𝑥−𝑠𝑖𝑛3𝑥
 5
6. Transformați în produs și calculați cos  cos .
12 12
7. Arătați că, pentru orice x real, are loc relația:
𝑠𝑖𝑛(𝜋 − 𝑥)𝑐𝑜𝑠(2𝜋 + 𝑥) − 𝑠𝑖𝑛(2𝜋 + 𝑥)𝑐𝑜𝑠(𝜋 − 𝑥) = 𝑠𝑖𝑛2𝑥
Barem
1 2 3 4 5 6 7 oficiu
subiect
a b
puntaj 1 2 1 1 1 1 1 1 1
Timp de lucru: 40 minute.
183
Rezolvare test
1. 𝑠𝑖𝑛 5𝜋 𝑐𝑜𝑠 13𝜋 − 𝑐𝑜𝑠 5𝜋 𝑠𝑖𝑛 13𝜋 = sin (5𝜋 − 13𝜋) = 0,5p
7 28 7 28 7 28
0,5p
20𝜋−13𝜋 7𝜋 𝜋 √2
= 𝑠𝑖𝑛 = 𝑠𝑖𝑛 28 = 𝑠𝑖𝑛 4 = .
28 2
2.a). 𝑥 ∈ (𝜋, 3𝜋) → 𝑐𝑜𝑠𝑥 < 0; 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 1 ; 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 1 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 0,5p
2
144 25 −5 0,5p
𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 1 − 169 = 169 , 𝑐𝑜𝑠𝑥 = .
13
𝜋 0,5p
𝑦 ∈ (0, 2 ) → 𝑠𝑖𝑛𝑦 > 0; 𝑠𝑖𝑛2 𝑦 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑦 = 1 ; 𝑠𝑖𝑛2 𝑦 = 1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑦
16 9 3 0,5p
𝑠𝑖𝑛2 𝑦 = 1 − 25 = 25 , 𝑠𝑖𝑛𝑦 = 5.
b). cos(𝑥 + 𝑦) = 𝑐𝑜𝑠𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑦 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑦 = −5 ∙ 4 + 12 ∙ 3 = 0,5p

13 5 13 5
−20 36 16 0,5p
+ 65 = 65
65
𝑠𝑖𝑛𝑥
3. 2𝑐𝑜𝑠𝑥+3𝑠𝑖𝑛𝑥 𝑐𝑜𝑠𝑥(2+3
𝑐𝑜𝑠𝑥
) 0,5p
𝐴 = 3𝑐𝑜𝑠𝑥−2𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑠𝑖𝑛𝑥 =
𝑐𝑜𝑠𝑥(3−2 )
𝑐𝑜𝑠𝑥
2+3𝑡𝑔𝑥 2+3∙3 11
= = .
3−2𝑡𝑔𝑥 3−2∙3 −3
0,5p
𝜋 𝜋
4. 7𝜋 4𝜋 3𝜋 𝜋 𝜋 𝑡𝑔 +𝑡𝑔
3 4
0,5p
𝑡𝑔 12 = 𝑡𝑔 ( 12 + 12 ) = 𝑡𝑔 ( 3 + 4 ) = 𝜋 𝜋 =
1−𝑡𝑔 𝑡𝑔
3 4
2
√3+1 (√3+1) 4+2√3
= = = −2 − √3
1−√3∙1 1−3 −2
0,5p
8𝑥 −2𝑥
5. 𝑐𝑜𝑠3𝑥−𝑐𝑜𝑠5𝑥 −2𝑠𝑖𝑛
2
𝑠𝑖𝑛
2 −𝑠𝑖𝑛4𝑥∙𝑠𝑖𝑛(−𝑥) 0,5p
= 2𝑥 8𝑥 = =
𝑠𝑖𝑛5𝑥−𝑠𝑖𝑛3𝑥 2𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠 𝑠𝑖𝑛𝑥∙𝑐𝑜𝑠4𝑥
2 2
𝑠𝑖𝑛4𝑥∙𝑠𝑖𝑛𝑥 𝑠𝑖𝑛4𝑥
= 𝑐𝑜𝑠4𝑥 = 𝑡𝑔4𝑥.
𝑠𝑖𝑛𝑥∙𝑐𝑜𝑠4𝑥
0,5p
𝜋 5𝜋 𝜋 5𝜋
6. 𝜋 5𝜋 +
12 12
−
12 12
0,5p
𝑐𝑜𝑠 12 + 𝑐𝑜𝑠 12 = 2𝑐𝑜𝑠 𝑐𝑜𝑠 =
2 2
𝜋 −𝜋 √2 √3 √6
=2 𝑐𝑜𝑠 4 𝑐𝑜𝑠 ( 6 ) = 2 ∙ ∙ 2 = 0,5p
2 2
184
7. 𝑠𝑖𝑛(𝜋 − 𝑥)𝑐𝑜𝑠(2𝜋 + 𝑥) − 𝑠𝑖𝑛(2𝜋 + 𝑥)𝑐𝑜𝑠(𝜋 − 𝑥) = 𝑠𝑖𝑛[(𝜋 − 𝑥) − 0,5p
(2𝜋 + 𝑥)] 0,5p
= 𝑠𝑖𝑛(−𝜋 − 2𝑥) = −𝑠𝑖𝑛(𝜋 + 2𝑥) = −(−𝑠𝑖𝑛2𝑥) = 𝑠𝑖𝑛2𝑥
185
TEST DE EVALUARE – ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE
Competenţe vizate:
1. Identificarea elementelor necesare pentru calcularea unor lungimi de segmente şi a unor măsuri
de unghiuri
2. Utilizarea unor tabele şi formule pentru calcule în trigonometrie şi în geometrie
3. Determinarea măsurii unor unghiuri şi a lungimii unor segmente utilizând relaţii metrice
4. Transpunerea într-un limbaj specific trigonometriei şi geometriei a unor probleme practice
5. Utilizarea unor elemente de trigonometrie în rezolvarea triunghiului oarecare
6. Analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme practice
1. (20p) Completaţi spaţiile libere:
a) Funcţia sin este pozitivă în cadranele …… şi ……, respectiv negativă în cadranele …. şi ……

b) cos a  cos b  ......
2. (10p) Asociaţi noţiunile din coloana A cu cele din coloana B:
A B
a) sin x 1
1)
tgx
b) cos x ctgx
2)
± 1+ctg 2 x
c) tgx 3)  1  cos2 x
d) ctgx sin x
4)
 1  sin 2 x
ctgx
5)
± 1-ctg 2 x
3. (20p) Alegeţi răspunsul corect:
atunci cos  90  x  este:

3
1) Dacă sin x 
5
4 4 3 3
a)  ; b) ; c) ; d)  ; e) 1 .
5 5 5 5

2) Dacă x, y   ,   și sin x  , cos y   atunci cos  x  y  este:
3 12
2  5 13
36 36 63 63 33
a)  ; b) ; c) ; d)  ; e) .
65 65 65 65 65
186
4. (30p) Rezolvaţi complet următoarele cerinţe:
3
1. Dacă x    ,  și tgx  să se calculeze cos 2x .
1
 2  2
sin 6 x  sin 4 x
2. Să se aducă la forma cea mai simplă, pe domeniul de existență .
cos6 x  cos 4 x
3. Să se verifice egalitatea sin  x  y  sin  x  y   sin 2 x  sin 2 y .
187
TEST
FUNCȚII TRIGONOMETRICE
Nr. 1
1. Se consideră 𝑓: ℝ→ [−1,1], 𝑔:[−1,1] →ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑐𝑜𝑠𝑥, 𝑔(𝑥) = 2 − 𝑥.
𝜋
a) Calculați 𝑓 (− 4 ) + 𝑔(−1). (0,5 𝑝)
b) Studiați paritatea, monotonia și mărginirea funcției 𝑔. (1,5 𝑝)
1 3𝜋
c) Dacă 𝑓(𝑎)= , 𝑎 ∈ ( , 2𝜋), calculați 𝑠𝑖𝑛𝑎, 𝑡𝑔𝑎, 𝑐𝑡𝑔𝑎, 𝑠𝑖𝑛2𝑎, 𝑐𝑜𝑠2𝑎. (2 𝑝)
4 2
d) Determinați 𝑔o 𝑓. (0,5 𝑝)
407𝜋 25𝜋 7𝜋
e) Calculați 𝑓 (− ), 𝑓 ( ), 𝑓 ( 12 ). (2,5 𝑝)
4 6
2. Demonstrați că
𝑡𝑔𝑥
a) = 𝑐𝑜𝑠2𝑥, (1 𝑝)
𝑡𝑔2𝑥−𝑡𝑔𝑥
𝑥
b) 𝑡𝑔(−𝑥) + 𝑠𝑖𝑛𝑥=−2𝑡𝑔𝑥 ∙ 𝑠𝑖𝑛2 2 . (1 𝑝)
Nr. 2
1. Se consideră 𝑓: ℝ→ [−1,1], 𝑔:[−1,1] →ℝ, 𝑓(𝑥) = 𝑠𝑖𝑛𝑥, 𝑔(𝑥) = 3 + 𝑥.
𝜋
a)Calculați 𝑓 (− 3 ) + 𝑔(−4). (0,5 𝑝)
b) Studiați paritatea, monotonia și mărginirea funcției 𝑔. (1,5 𝑝)

1 3𝜋
c) Dacă 𝑓(𝑎)=− 4, 𝑎 ∈ (𝜋, ), calculați 𝑐𝑜𝑠𝑎, 𝑡𝑔𝑎, 𝑐𝑡𝑔𝑎, 𝑠𝑖𝑛2𝑎, 𝑐𝑜𝑠2𝑎. (2 𝑝)
2
d) Determinați 𝑔o 𝑓. (0,5 𝑝)
31𝜋 11𝜋 𝜋
e) Calculați 𝑓 (− ), 𝑓 ( ), 𝑓 (12). (2,5 𝑝)
4 6
2. Demonstrați că
𝑡𝑔(𝑥+𝑦)−𝑡𝑔𝑥
a) = 𝑡𝑔𝑦. (1 𝑝)
1+𝑡𝑔(𝑥+𝑦)𝑡𝑔𝑥
b) 𝑠𝑖𝑛4𝑥 + 2𝑠𝑖𝑛2𝑥 = 4𝑠𝑖𝑛2𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥. (1 𝑝)
Timp de lucru: 50 minute
188
EXEMPLE DE BUNE PRACTICI
189
SITE DE SPRIJIN ÎN SUSȚINEREA LUCRULUI INDIVIDUAL AL
ELEVILOR
LA MATEMATICĂ ÎN CLASA A 9-A
Elevul este în atenția fiecărui profesor și oricât de mulți elevi ne-au trecut prin mână, apar noi
provocări și noi situații în care trebuie să găsim noi practici pentru a fi siguri că scopul nostru final a fost
atins. Desigur, primul pas in acest sens este făcut la lecția de predare, cu explicații, demonstrații și probleme
rezolvate la tablă cu elevii sub atenta indrumare a profeosrului.
În acest sens, mereu am avut în vedere să vin cu instrumente suplimentare pentru a susține munca
individuală a elevilor mei, cu scopul de a susține din umbră bunul lor mers în lumea matematici și pentru a
le dezvolta curiozitatea, interesul și perseverența
Structura site-ului de sprijin pentru studiul individual al elevilor la matematică este prezentată în continuare.
Matematica o lume mai frumoasă

Matematica O lume mai fumoasă (google.com)
190
Clasa a 9-a
Matematica O lume mai fumoasă - Clasa a 9-a (google.com)
191
Forma canonică a funcției de gradul al doilea
Matematica O lume mai fumoasă - Forma canonică pentru funcția/ecuațiade gradul al doilea (google.com)
Elemente de trigonometrie
Matematica O lume mai fumoasă - Elemete de trigonometrie (google.com)
192
Proprietățile funcției sinus.
Matematica O lume mai fumoasă - Proprietățile funcției sinus (google.com)
Proprietățile funcției cosinus

Matematica O lume mai fumoasă - Proprietățile funcției cosinus (google.com)
193
Proprietățile funcției tangentă
Matematica O lume mai fumoasă - Proprietățățile funcției tangentă (google.com)
Proprietățile funcției cotangentă

Matematica O lume mai fumoasă - Proprietățile funcției cotangentă (google.com)
194
Formulele de bază ale trigonometriei
Matematica O lume mai fumoasă - Formulele de bază ale trigonometriei (google.com)
Formule pentru argumentul dublu, triplu și pe jumătate

Matematica O lume mai fumoasă - Formule argument dublu, triplu, pe jumătate (google.com)
195
Aplicații vectorialeMatematica O lume mai fumoasă - Aplicații vectoriale în geometria
plană(google.com)
Probleme de geometrie rezolvate.

Matematica O lume mai fumoasă - Probleme rezolvate la geometrie (google.com)
196
Relația lui Leibniz
Matematica O lume mai fumoasă - Relația lui Leibniz (google.com)
Site-ul este un proiect în desfășurare și urmează a fi completat cu celelalte materiale necesare

elevilor pentru parcurgerea matematicii de clasa a 9-a prin studiul individual atent coordonat și
supravegheat de catre profesor.
197
SITE DE TESTE ŞI LECȚII CLASA a IX- a
198
199
Bibliografie
1 E.G.Buzău, E.Onofraș: Metode de rezolvare a problemelor de matematică în liceu, Editura

Didactică și Pedagogică, București, 1983.
 2 Gh.Rizescu,
E.Rizescu: Teme pentru cercurile de matematică din licee, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 1977.
3 M.Voinea: Intuiția matematică, în metodica predării matematicii în liceu, Editura Fair Parteners,
București 2011.
200

Ghid Clasa 9 Matematica - 2022

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Clasa 9 Matematica - 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN VÂLCEA

GHID METODOLOGIC PENTRU APLICAREA

Testul propus este structurat în două părţi.

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Partea I- Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect. (30 puncte)

(5p) 1.Rezultatul calculului 32 · (3 + 30) este :

(5p) 5. Lungimea diagonalei unui pătrat cu latura de 7 cm este:

A ) 7cm B) 7 2cm D) 7 3cm D) 14 cm

PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (60 de puncte)

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Partea I______________________________________________________ (30 puncte)

Partea a II-a______________________________________________________ (60 puncte)

b) Rezolvarea ecuaţiei f ( x)  0 şi determinarea coordonatelor 5p

c) Triunghiul (OAB) care se formează este dreptunghic. 4p

Competențele specifice evaluate

Analiza răspunsurilor de la partea I din testul de evaluare inițială:

ITEM 1. Rezultatul calculului 32 · (3 + 30) este :

ITEM 2. Soluţia ecuaţiei 5x  6  14 este:

Dacă elevul alege răspunsul A) 8 , cel mai probabil,

5x = 14 – 6, deci 5x = 8, de unde soluția eronată x = 8

ITEM 3. Aria unui triunghi dreptunghic cu lungimile catetelor de 4 cm şi 3 cm este:

Răspuns corect Daca elevul alege răspunsul B) 6 cm , acesta cunoaște

formula de calcul pentru aria unui triunghi dreptunghic,

Dacă elevul alege răspunsul D)12, cel mai probabil

Dacă elevul alege răspunsul A) 36 km, acesta nu

Daca elevul alege răspunsul B) 130 km, cel mai

ITEM 5. Lungimea diagonalei unui pătrat cu latura de 7 cm este:

A ) 7cm B) 7 2cm C) 7 3cm D) 14 cm

ITEM 6. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei x 2  5 x  6  0 este:

Conținuturi vizate: Ecuaţia de forma ax 2 + bx + c = 0, unde a, b, c ∈ 𝑅

Competența specifică Enunț și barem item Exemple de activități remediale

VII.CS 3.2. Utilizarea 2. Soluţia ecuaţiei 5x  6  14 este: ♥Reactualizarea cunoștințelor

VII.CS 3.2. Utilizarea 6. Mulţimea soluţiilor ecuaţiei ♥Reactualizarea algoritmului de

Partea a II-a – La următoarele probleme se cer rezolvările complete (60 puncte)

VIII.CS 2.2. Aplicarea a)Calculaţi valoarea expresiei

VIII.CS 2.2. Aplicarea x 1

PARTEA I Scrieţi litera corespunzătoare singurului răspunsului corect. (30 de puncte)

PARTEA a II-a La următoarele probleme se cer rezolvări complete. (60 de puncte)

1. Se consideră expresia E  x    x  2   2  x  3 x  2    x  3 unde x .

10p a) Calculaţi valoarea expresiei pentru x  2 .

10p c) Demonstrați că E  n  este pătrat perfect, pentru orice număr întreg n .

10p a) Determinaţi coordonatele punctelor de intersecţie ale graficului funcţiei f cu axele de

PARTEA I ________________________________________________________ (30 de puncte)

PARTEA a II-a _____________________________________________________ (60 de puncte)

OAB este dreptunghic  AB  3 5

SUBIECTUL I. (30p) Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:

a) {-5, +5} b) {-2, +2} c) {-1, +1} d) {-4, +4}

(5p) 6. În ∆ABC echilateral, punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB și BC și AN ∩ CM =

SUBIECTUL al II- lea. (60p) Scrieți rezolvările complete:

(5p) a) Aflați lungimea înălțimii trapezului.

5. În figura alăturată, punctele A, B, C și D aprțin cercului C(O, r ) , AB = 6 cm, AE = 4 cm și DE =

(5p) a) Arătați că ∆AEB ~ ∆DEC.

6. În dreptunghiul ABCD, cu AB > CD, se consideră AE BD, E ∈ BD.

𝐺𝑓 ∩ 𝑂𝑦 = {𝐵} => 𝐵(0, −6) …………………………………................……………..2p

5. a) ˂ A ≡ ˂ D, ˂ AEB ≡ ˂ DEC ( Criteriul de asemănare U.U.) => ∆AEB ~ ∆DEC .............5p

a)(√3 + 1)(√3 − 1) + (−3)2;

d)√144 − √81 + √1;

2.(2p) Rezolvați următoarele ecuații:

4. (3p)Aduceți la forma cea mai simplă:

a)(√3 + 1)(√3 − 1) + (−3)2=3-1+9=11 (0,5p)

d)√144 − √81 + √1=12-9+1=4 (0,5p)

c) 2√5x-√20=√802√5x=√80+√20=4√5 + 2√5 = 6√5x=3 (0,5p)

A = ABxAC/2 = 12x12√3: 2=72√3𝑐𝑚2 (0,5p)