CAPITOLUL IV

ELEMENTE DE TEORIA
ILOR
PROBABILITAT
In acest capitol se prezinta succesiv acele elemente din teoria probabilitatii necesare conceptului de probabilitate. De asemenea, sunt prezentate principalele scheme clasice de probabilitate pentru a consolida cunostintele acumulate si a crea premisele necesare dezvoltarilor ulterioare din
statistica.

4.1. Definitia probabilit

atii. Axiomele probabilit
atii
4.1.1. Experiente. Evenimente
Notiunile de eveniment si experienta sunt notiuni primare n teoria
probabilitatii. Asa cum n teoria multimilor au fost considerate notiunile
primare de multime si de element al acesteia n mod analog vom proceda
n aceasta teorie.
Prin experienta
ntelegem un act sau proces bine definit care se desfasoara
n conditii bine precizate si a carui desfasurare (realizare, efectuare) conduce la un rezultat.
Exemplul 4.1.1. Aruncarea unui zar perfect omogen din punct de
vedere fizic, jucarea unui meci de fotbal.
O experienta se numeste aleatoare daca rezultatul ei nu poate fi precizat
nainte de efectuarea experientei. Dupa realizarea experientei, rezultatul
unic este cunoscut.
Exemplul 4.1.2. Experienta aruncarii zarului este aleatoare, deoarece
nu putem prevedea fata care apare la efectuarea experientei, adica la o aruncare a zarului. Dupa realizarea experientei, adica dupa aruncarea zarului
apare un rezultat unic (o fata a zarului).
O situatie legata de o experienta aleatoare si despre care putem spune
cu certitudine daca s-a produs sau nu dupa efectuarea experientei poarta
numele de eveniment aleator.
Vom nota evenimentul aleator cu o litera mare a alfabetului indexata
(A1 , A2 , . . .) sau neindexata (A, B, . . .).
Exemplul 4.1.3. Consideram experienta aruncarii zarului si relativ la
ea urmatoarele evenimente:
E1 : apare fata cu 2 puncte;
163

E2 : apare una din fetele 2 sau 5;

E3 : apare o fata impara;
E4 : apare una din fetele 1, 3 sau 5;
E5 : apare fata 5;
E6 : apare una din fetele 1, 2, 3, 4, 5 sau 6;
E7 : apare o fata para;
E8 : apare fata 7;
E9 : apare una din fetele 1, 2 sau 3.
Asociate unei experiente aleatoare sunt importante evenimentele: evenimentul sigur, evenimentul imposibil, evenimentul elementar si compus.
Evenimentul sigur este evenimentul care se realizeaza cu certitudine la
fiecare efectuare a experientei. Il vom nota cu S.
Evenimentul imposibil este evenimentul care nu se produce la nici o
efectuare a experientei si l vom nota cu .
Evenimentul elementar este definit de un rezultat posibil al experientei.
Evenimentul compus este evenimentul care apare cu doua sau mai multe
rezultate ale experientei considerate.
Exemplul 4.1.4. Relativ la experienta aruncarii zarului si la evenimentele din Exemplul 4.1.3. evenimentul sigur este E6 , evenimentul imposibil este E8 , evenimente elementare sunt E1 si E5 , iar E2 , E3 , E4 , E6 , E7 , E9
sunt compuse.
Observatia 4.1.1. Evenimentul sigur consta n nerealizarea evenimentului imposibil, iar evenimentul imposibil consta n nerealizarea evenimentului sigur.
Observatia 4.1.2. O anologie ntre evenimente si multimi permite
o expunere mai comoda ale unor idei si rezultate legate de conceptul de
eveniment. Astfel, daca 1 , 2 , . . . , n sunt evenimentele elementare ale
unei experiente atunci prin evenimentul sigur vom ntelege multimea tuturor evenimentelor elementare, adica
{1 , 2 , . . . , n },
multime pe care o vom nota n continuare cu .
Putem vorbi n continuare si despre
P() multimea tuturor partilor lui
astfel, pentru un eveniment compus A putem scrie n contextul analogiei
dintre evenimente si multimi ca A sau A P().
164

Fie A P(). Evenimentul care se realizeaza atunci cand nu se realizeaza A si care nu se realizeaza atunci cand se realizeaza A se numeste
contrarul lui A si vom nota A.

Atunci
S = ,

= S.

Exemplul 4.1.5. Evenimente contrare sunt E3 si E7 .

Evenimentele A si B P() se numesc compatibile daca se pot produce
simultan, adica daca exista rezultate care favorizeaza atat aparitia lui A cat
si a lui B.
Exemplul 4.1.6. Evenimente compatibile sunt: E1 si E2 , E1 si E7 ,
E1 si E9 , E2 si E3 , E2 si E5 .
Evenimentele A si B P() se numesc incompatibile daca nu se pot
produce simultan, adica daca nu exista rezultate care favorizeaza atat pe
A cat si pe B.
Exemplul 4.1.7. Evenimentele E5 si E7 , E1 si E5 sunt incompatibile,
dar nu sunt contrare.
Spunem ca evenimentul A P() implic
a evenimentul B P() sau
evenimentul B este implicat de evenimentul A si notam A B sau A B
daca B se produce ori de cate ori se produce A.
Exemplul 4.1.8. Evenimentul E2 este implicat de evenimentul E1 .
Observatia 4.1.3. Orice eveniment implica evenimentul sigur si este
implicat de evenimentul imposibil
A S,

A.

Doua evenimente A, B P() se zic echivalente si notam A B sau

A = B daca fiecare eveniment l implica pe celalalt.
Exemplul 4.1.9. Evenimentele E3 si E4 sunt echivalente.
165

4.1.2. Operatii cu evenimente

Fie A, B P().
Reuniunea evenimentelor A si B o notam A B si este evenimentul
a carui producere consta n producerea a cel putin unuia din cele doua
evenimente.

Exemplul 4.1.10. Reuniunea evenimentelor E1 si E5 este evenimentul

E2 .
Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul notat A B care
consta n producerea simultana a evenimentelor A si B.

Exemplul 4.1.11. Intersectia evenimentelor E2 si E4 este evenimentul

E5 .
Diferenta evenimentelor A si B este notata A \ B si este evenimentul
a carei producere consta din aparitia evenimentului A si neaparitia evenimentului B.
Exemplul 4.1.12. Diferenta dintre evenimentul E2 si E4 este evenimentul E1 .
Observatia 4.1.4. Folosind operatiile cu evenimente, doua evenimente
compatibile, respectiv incompatibile, A si B se exprima prin
A B 6= ,
respectiv prin
A B = .
166

Daca evenimentele A1 , A2 , . . . , An sunt incompatibile doua cate doua

atunci ele sunt incompatibile si n totalitate dar nu si reciproc:
daca Ai Aj = ,

1 i 6= j n, atunci A1 A2 . . . An = .

Daca A1 , A2 , . . . An sunt compatibile n totalitate atunci sunt compatibile doua cate doua, dar nu si reciproc
daca A1 A2 . . . An 6= atunci Ai Aj 6= , 1 i 6= j n.

4.1.3. Definitia clasic

a a probabilit
atii
Oricare evenimente care pot sa apara cu ocazia unei experiente se
numesc evenimente posibile.
Diferite evenimente posibile ale unei experiente se numesc egal probabile
daca au aceasi sansa de a se produce.
Fie A P(). Daca n urma unei experiente rezulta n evenimente egal
probabile dintre care doar m se definesc evenimentul A atunci probabilitatea
de realizare a lui A, P (A) este:
P (A) =

m
.
n

Observatia 4.1.5. Aplicarea definitiei clasice a probabilitatii n cazul

n care nu se ndeplineste conditia de egal probabilitatea cazurilor poate
duce la erori.
In cazul n care n urma unei experiente nu rezulta si evenimente egal
probabile, nu exista o modalitate teoretica care sa permita calculul probabilitatii cu acuratete absoluta. In practica, de obicei, se analizeaza datele
existente din repetarea experientei n acelasi conditii si apoi se calculeaza
probabilitatea unui eveniment ca raportul dintre numarul cazurilor n care
evenimentul de interes s-a produs si numarul experientelor.
Observatia 4.1.6. Definitia clasica a probabilitatii nu se poate aplica
n cazul n care n , adica multimea este infinita.
Exemplul 4.1.13. Un dispozitiv electronic este compus din 5 elemente
fundamentale a caror functionare normala implica functionarea dispozitivului. Cu ce probabilitate dispozitivul functioneaza, daca cele 5 piese sunt
alese dintr-un lot de 1000 piese dintre care 50 sunt defecte?
5
Numarul cazurilor egal probabile este C1000
, dintre care numarul cazurilor
5
favorabile functionarii dispozitivului este C950 . Atunci, probabilitatea ceruta
este
5
950 949 948 947 946
C950
=
= 0, 77.
5
1000 999 998 997 996
C1000
167

4.1.4. Definitia axiomatic

a a probabilit
atii
Pornind de la diferitele inconveniente ale definitiei clasice a probabilitatii s-a impus necesitatea punerii unor baze axiomatice ale teoriei probabilitatii.
Consideram o experienta si relativ la ea multimea tuturor partilor P()
a multimii rezultatelor posibile .
Functia P : P() [0, 1] ce ndeplineste conditiile:
(i) P (S) = 1;
(ii) daca A, B P() si A B = atunci P (A B) = P (A) + P (B)
se numeste probabilitate.
Conditia (ii) are loc si pentru A1 , A2 , . . . , An P() incompatilile doua
cate doua:
daca A1 , A2 , . . . , An P() si Ai Aj = , i 6= j
atunci
P (A1 A2 . . . An ) = P (A1 ) + P (A2 ) + . . . + P (An ).
Au loc urmatoarele proprietati:
Propozitia 4.1.1. (i) P () = 0;
(ii) P (A) = 1 P (A), A P();
(iii) P (B \ A) = P (B) P (A), A, B P(); A B;
(iv) P 
(A B)= P (A) + P (B) P (A B), A, B P();
(v) P

n
S

n
P

P (Ai Aj )+
1i<jn
P (Ai Aj Ak ). . .+(1)n+1 P (A1 A2 . . .An ).

i=1

Ai =

P (Ai )

i=1

(Formula

1i<j<kn

lui Poincare).
Demonstratie. (i) Avem: 1 = P (S) = P (S ) = P (S) + P () =
1 + P (), de unde P () = 0;
(ii) Avem:


 

1 = P (S) = P A A = P (A) + P A ,
de unde P (A) = 1 P (A);
(iii) Daca A B atunci B = A (B \ A) si prin urmare:
P (B) = P (A) + P (B \ A),
adica relatia din enunt;
168

(iv) Evenimentul A B l putem scrie ca reuniunea unor evenimente

incompatibile astfel:
A B = (A \ (A B)) (A B) (B \ (A B)),
si folosind proprietatea anterioara avem:
P (A B) = P (A) P (A B) + P (A B) + P (B) P (A B)
= P (A) + P (B) P (A B);
(v) Formula lui Poincare se demonstreaza prin inductie. Vom prezenta
doar cazul n = 2 si n = 3, iar cazul general de inductie se face n mod
analog.
Cazul n = 2 este chiar proprietatea 4.
Pentru cazul n = 3 avem:
P (A1 A2 A3 ) = P ((A1 A2 ) A3 ) =
= P (A1 A2 ) + P (A3 ) P ((A1 A2 ) A3 ) =
= P (A1 ) + P (A2 ) P (A1 A2 ) + P (A3 ) P ((A1 A3 ) (A2 A3 )) =
= P (A1 ) + P (A2 ) + P (A3 ) P (A1 A2 ) P (A1 A3 ) P (A2 A3 )+
+P (A1 A2 A3 ).
Exemplul 4.1.14. (Problema concordantelor sau coincidentelor). La
o petrecere vin n perechi sot-sotie si la primul dans s-au format perechi n
mod aleator. Vom determina probabilitatea ca cel putin un sot sa danseze
cu sotia sa.
Fiecarei pereche i vom atribui un numar de la 1 la n.
Definim evenimentele:
A : cel putin un sot danseaza cu sotia sa;
Ai : se formeaza perechea i, i = 1, n.
Atunci:
A = A 1 A2 . . . A n
si pentru calculul probabilitatii folosim formula lui Poincare.
Cu ajutorul definitiei clasice calculam:
(n 1)!
1
= , i = 1, n,
n!
n
1
(n 2)!
=
, 1 i < j n,
P (Ai Aj ) =
n!
(n 1)n
(n 3)!
1
P (Ai Aj Ak ) =
=
, 1i<j<kn
n!
(n 2)(n 1)n
...
1
P (A1 A2 . . . An ) = ,
n!
P (Ai ) =

169

iar
P (A) =

n
X
i=1

P (Ai )

P (Ai Aj ) +

1i<jn

P (Ai Aj Ak ) . . . +

1i<j<kn

+(1)n+1 P (A1 A2 . . . An ) =
=n

1
1
1
1
Cn2
+ Cn3
. . . + (1)n+1 =
n
(n 1)n
(n 2)(n 1)n
n!
=1

1
1
1
+ . . . + (1)n+1 .
2! 3!
n!

Observatia 4.1.7. Exista situatii cand evenimentul sigur (S), privit

ca multimea evenimentelor elementare (), este o multime infinita. De
exemplu, daca se face o tragere asupra unei tinte, atingerea unui punct este
un eveniment care se poate realiza sau nu, n urma efectuarii experientei.
T
inta avand o infinitate de puncte, aceasta experienta are un numar infinit
de evenimente elementare. Astfel, suntem condusi la definirea unei multimi
de evenimente K, care ndeplineste conditiile:
(i) A K A K;
(ii) (An )nIN K

An K.

n=1

Multimea K se numeste -algebra de evenimente, iar perechea (, K)

se numeste c
amp infinit de evenimente.
Pe un astfel de camp probabilitatea se defineste ca o aplicatie P : K
[0, 1] cu proprietatile:
(i) P (S) = 1;


(ii) ()(An )nIN K cu An Am = , n 6= m avem P

An

n=1

P (An ).

n=1

Tripletul (, K, P ) se numeste c
amp de probabilitate.
Evident toate proprietatile 4.1.1. ramand adevarate n acest caz.

4.2. Probabilit
ati conditionate
Fie (, K, P ) un camp de probabilitate. Consideram o experienta n
care a aparut evenimentul B, P (B) > 0 si ne propunem sa determinam
probabilitatea de realizare a unui alt eveniment A K stiind ca a aparut
evenimentul B.
Exemplul 4.2.1. Pentru obtinerea unei burse de studii se prezinta
studenti din anul II, 3 fete si 4 baieti. Printre ei se afla si Ionut. Probabilitatea ca Ionut sa obtina bursa este 1/7. In urma probelor de limba engleza
170

si specialitate s-a anuntat ca bursa a fost obtinuta de un baiat. In aceste

conditii probabilitatea ca Ionut sa obtina bursa este 1/4.
Sa analizam situatia data. Pentru aceasta vom considera evenimentele:
A : Ionut obtine bursa;
B : un baiat obtine bursa.
4
1
Atunci P (A B) = si P (B) = . Probabilitatea ca Ionut sa obtina
7
7
bursa stiind ca un baiat a fost ales n urma probelor de limba engleza
si specialitate se noteaza P (A|B) sau PB (A) si se numeste probabilitatea
1
conditionat
a si este egala cu . Observam ca
4
1
P (A B)
1
P (A|B) = = 7 =
.
4
4
P (B)
7
In mod analog putem rationa n cazul unei experiente oarecare cu un
numar finit de cazuri egal probabile.
Consideram o experienta aleatoare cu n cazuri posibile, dintre care m
favoravile aparitiei evenimentului B, p favorabile aparitiei evenimentului A
si q favorabile aparitiei evenimentului A B.
Atunci
p
q
m
P (B) = , P (A) = , P (A B) = .
n
n
n
Daca B s-a realizat atunci sunt m cazuri posibile, dintre care doar q,
q m, sunt favorabile aparitiei evenimentului A. Astfel, probabilitatea de
q
aparitie a evenimentului A, stiind ca B s-a realizat, notata P (A|B) este .
m
Aceasta probabilitate se obtine astfel:
q
q
n = P (A B) .
= m
P (A|B) =
m
P (B)
n
Avem:
Fie (, K, P ) un camp de probabilitate si B K, astfel ncat P (B) > 0.
Probabilitatea unui eveniment A, conditionata de aparitia evenimentului
B notata P (A|B) este data de raportul:
P (A|B) =

P (A B)
.
P (B)

Observatia 4.2.1. In mod analog, pentru P (A) > 0 avem:

P (B|A) =

P (A B)
,
P (A)

171

de unde probabilitatea intersectiei a doua evenimente A si B se poate exprima astfel:

P (A B) = P (B) P (A|B) = P (A) P (B|A).
Exemplul 4.2.2. Dupa prima sesiune din anul I profesorul de microeconomie a facut urmatoarea analiza: 40% din studenti nu au promovat
examenul de microeconomie, 30% nu au promovat nici examenul de micronomie nici cel de matematici, 20% nu au promovat microeconomia si
dreptul si 15% nu au promovat nici unul din cele trei examene. Daca un
student nu a promovat microeconomia cu ce probabilitate nu a promovat
matematica?
Definim evenimentele:
A = studentul nu a promovat examenul de microeconomie;
B = studentul nu a promovat examenul de matematica.
Din ipoteza P (A) = 0, 4, iar P (A B) = 0, 3. Atunci probabilitatea
ceruta este
0, 3
P (B A)
=
= 0, 75.
P (B|A) =
P (A)
0, 4
Exemplul 4.2.3. Intr-un oras la Politia Comunitara sunt 1200 ofiteri
dintre care 960 barbati si 240 femei.
In ultimul an au fost promovati 288 barbati si 36 femei. Femeile ofiteri
au protestat argumentand ca s-a facut discriminare ntre barbati si femei
cu privire la ultimele promovari. Exista un argument matematic n acest
sens?
Vom defini evenimentele:
M : ofiterul este barbat;
F : ofiterul este femeie;
A : ofiterul este promovat.
Din ipoteza se deduce:
960
P (M ) =
= 0, 8, probabilitatea ca un ofiter sa fie barbat;
1200
240
= 0, 2, probabilitatea ca un ofiter sa fie femeie;
P (F ) =
1200
288
P (M A) =
= 0, 24, probabilitatea ca un ofiter sa fie barbat si
1200
promovat;
36
= 0, 03 probabilitatea ca un ofiter sa fie femeie si
P (F A) =
1200
promovat.
Din aceste informatii putem calcula:
P (A|M ) =

P (A M )
0, 24
=
= 0, 30
P (M )
0, 80
172

probabilitatea ca un ofiter sa fie promovat daca este barbat;

P (A|F ) =

P (A F )
0, 03
=
= 0.15
P (F )
0, 20

probabilitatea ca un ofiter sa fie promovat daca este femeie.

Astfel putem trage concluzia ca probabilitatea ca un ofiter sa fie promovat daca este barbat este mai mare decat probabilitatea ca un ofiter sa fie
promovat daca e femeie. Aceasta demonstreaza ca a existat discriminare.
Au loc:
Proprietatea 4.2.1. Pentru A, B, B1 , B2 K avem:
(i) P (A|S) = P (A);
(ii) P (S|A) = 1;
(iii) P (B|A) = 1 P (B|A);
(iv) P (B1 B2 |A) = P (B1 |A) + P (B2 |A) P (B1 B2 |A).
P (A S)
= P (A S) = P (A);
P (S)
P (A)
P (S A)
=
= 1;
(ii) P (S|A) =
P (A)
P (A)
P (B A)
P (A \ B)
P (A) P (A B)
(iii) P (B|A) =
=
=
= 1
P (A)
P (A)
P (A)
P (B|A);
Demonstratie: (i) P (A|S) =

P ((B1 B2 ) A)
P (B1 A) (B2 A))
=
=
P (A)
P (A)
P (B1 A) + P (B2 A) P (B1 B2 A)
= P (B1 |A)+P (B2 |A)P (B1
P (A)
B2 |A).
(iv) P (B1 B2 |A) =

Exemplul 4.2.4. Consideram datele din Exemplul 4.2.2. Cu ce probabilitate un student a promovat examenul de matematica stiind ca nu a
promovat microeconomia? Cu ce probabilitate un student nu a promovat cel putin unul din examenele de drept sau matematica stiind ca nu a
promovat microeconomia?
173

Cu ajutorul evenimentelor definite n Exemplul 4.2.2. avem:

P (B|A) = 1 P (B|A) = 1 0, 75 = 0, 25.
Pentru ultima probabilitate ceruta mai definim evenimentul:
C : studentul nu a promovat examenul de drept.
Atunci:
P (B C|A) = P (B|A) + P (C|A) P (B C|A) =
=

P (B A) P (C A) P (B C A)
+

=
P (A)
P (A)
P (A)
=

0, 35
0, 3 + 0, 2 0, 15
=
= 0, 875.
0, 4
0, 4

Proprietatea 4.2.2. (Formula de nmultire a probabilitatilor). Fie

(, K, P ) un c
amp de probabilitate si A1 , A2 , . . . , An K cu P (A1 A2
. . . An1 ) 6= 0. Atunci:
P (A1 A2 . . . An ) =
= P (A1 ) P (A2 |A1 ) P (A3 |A1 A2 ) . . . P (An |A1 A2 . . . An1 ).
Demonstratie. Pornim din partea dreapta a egalitatii de mai sus:
P (A1 ) P (A2 |A1 ) P (A3 |A1 A2 ) . . . P (An |A1 A2 . . . An1 ) =
= P (A1 )

P (An A1 A2 . . . An1 )
P (A2 A1 ) P (A3 A1 A2 )

. . .
=
P (A1 )
P (A1 A2 )
P (A1 A2 . . . An1 )
= P (A1 A2 . . . An ).

Exemplul 4.2.4. O urna contine 4 bile albe si 5 bile negre. Din urna
se extrag pe rand trei bile fara revenire (fara a pune napoi bilele extrase).
Care este probabilitatea ca prima si a treia bila sa fie alba, iar a doua bila
sa fie neagra.
Definim evenimentele:
A1 : prima bila extrasa este alba;
A2 : a doua bila extrasa este neagra;
A3 : a treia bila extrasa este alba;
atunci :
P (A1 A2 A3 ) = P (A1 )P (A2 |A1 ) P (A3 |A1 A2 ) =
=

4 5 3
= 0, 11.
9 8 7
174

Spunem ca evenimentele B1 , B2 , . . . , Bn K reprezinta o desfacere sau

o partitie a evenimentului sigur S, daca:
(i) Bi Bj 6= , i 6= j;
(ii) B1 B2 . . . Bn = S;
(iii) P (Bi ) > 0, i = 1, n.
Cu alte cuvinte, la efectuarea experientei unul si numai unul din evenimentele Bi se realizeaza.
Propozitia 4.2.3. (Formula probabilitatii totale). Fie (, K, P ) un
c
amp de probabilitate si B1 , B2 , . . . , Bn o partitie a evenimentului sigur S.
Atunci pentru orice A K avem:
P (A) = P (B1 )P (A|B1 ) + . . . + P (Bn ) P (A|Bn ).
Demonstratie. Avem:
P (A) = P (A S) = P

n
[

Bi

i=1

n
X
i=1

P (A Bi ) =

n
X

!!

=P

n
[

(A Bi )

i=1

P (Bi )P (A|Bi ),

i=1

unde (A Bi ) (A Bj ) = , pentru i 6= j.
Exemplul 4.2.5. Doi studenti se prezinta la examen si aleg pe rand
cate un subiect din cele 20 teoretice si 30 cu aplicatii. Care este probabilitatea ca al doilea student sa aleaga un subiect teoretic?
Definim evenimentele:
B1 : primul student alege un subiect teoretic;
B2 : primul student alege un subiect cu aplicatii;
A : al doilea student alege un subiect teoretic.
Evenimentele B1 si B2 formeaza o partitie a evenimentului sigur.
Folosind formula probabilitatii totale avem:
P (A) = P (B1 )P (A|B1 ) + P (B2 )P (A|B2 ) =

20 19 30 20
2
+
= = P (B1 ).
50 49 50 49
5

Astfel, probabilitatea de a alege un bilet teoretic este aceasi pentru

primul si al doilea student.
Exemplul 4.2.6. O urna contine 5 bile albe si 7 bile negre. Se extrag
pe rand doua bile fara revenire. Cu ce probabilitate a doua bila extrasa
este alba?
Definim evenimentele:
B1 : prima bila extrasa este alba;
175

B2 : prima bila extrasa este neagra;

A : a doua bila extrasa este alba.
Evenimentele B1 , B2 reprezinta o partitie a evenimentului sigur. Atunci,
aplicand formula probabilitatii totale avem:
P (A) = P (B1 ) P (A|B1 ) + P (B2 )P (A|B2 ) =

5 4
7 5

+
.
12 11 12 11

Proprietatea 4.2.4. (Formula lui Bayes). Fie (, K, P ) un c

amp
de probabilitate si B1 , B2 , . . . , Bn o partitie a evenimentului sigur. Atunci
pentru orice A K avem:
P (Bi )P (A|Bi )
.
P (Bi |A) = P
n
P (Bi )P (A|Bi )
i=1

Demonstratie. In demonstratie vom folosi formula probabilitatii totale

P (A Bi )
P (Bi )P (A|Bi )
P (Bi |A) =
.
= P
n
P (A)
P (Bi )P (A|Bi )
i=1

Exemplul 4.2.7. Avem trei urne cu urmatoarele compozitii:

U1 : 5 bile albe si 3 bile negre,
U2 : 4 bile albe si 5 bile negre,
U3 : 7 bile albe si 9 bile negre. Atunci:
(i) Cu ce probabilitatea se extrage o bila alba?
(ii) Daca bila este neagra cu ce probabilitate s-a ales urna U1 ?
Definim evenimentele:
B1 : se alege U1 ;
B2 : se alege U2 ;
B3 : se alege U3 ;
A : bila extrasa este alba.
Evenimentele B1 , B2 , B3 reprezinta o partitie a evenimentului sigur.
(i) Folosim formula probabilitatii totale:
P (A) = P (B1 )P (A|B1 ) + P (B2 )P (A|B2 ) + P (B3 )P (A|B3 ) =
1 5 1 4 1 7
+ +
' 0, 5.
3 8 3 9 3 16
(ii) Folosim formula lui Bayes:
=

1 3

P (B1 )P (A|B1 )
P (B1 )P (A|B1 )
P (B1 |A) =
=
= 3 8 = 0, 25.
1 P (A)
1 0, 5
P (A)
176

4.3. Evenimente independente

Fie A si B doua evenimente ale unei experiente aleatoare cu P (A), P (B) >
0. Din definitia probabilitatii conditionate avem:
P (A B) = P (B)P (A|B) = P (A)P (B|A).
Daca P (A|B) = P (A) si P (B|A) = P (B) atunci probabilitatea de
aparitie a evenimentului A nu este influentata de aparitia evenimentului B
si reciproc. In aceste conditii:
P (A B) = P (A) P (B),
iar evenimentele A si B K se numesc independente.
Exemplul 4.3.1. Se considera experienta aruncarii a doua zaruri si
relativ la ea evenimentele:
A : pe I zar se obtine un numar par de puncte;
B : pe al II-lea zar se obtine un numar impar de puncte.
Sunt A si B independente?
Cu formula clasica a probabilitatii avem:
P (A) =

18
,
36

P (B) =

18
,
36

iar evenimentul
A B : pe I zar se obtine un numar par de puncte si pe al II-lea zar se
obtine un numar impar de puncte
9
.
are probabilitatea de aparitie P (A B) =
36
Atunci
P (A B) = P (A)P (B)
si evenimentele A si B sunt independente.
Proprietatea 4.3.1. Dac
a A si B sunt independente atunci perechile
A si B, A si B, A si B sunt independente.
Demonstratie. Din ipoteza P (A B) = P (A) P (B). Avem:
P (A B) = P (A \ (A B)) = P (A) P (A B) = P (A) P (A) P (B) =
= P (A)(1 P (B)) = P (A)P (B)
P (A B) = P (B \ (A B)) = P (B) P (A B) = P (B) P (A)P (B) =
= P (B)(1 P (A)) = P (B)P (A)
P (A B) = P (A B) = 1 P (A B) = 1 P (A) P (B) + P (A B) =
177

= P (A) P (B) + P (A)P (B) = P (A) P (B)(1 P (A)) =

= P (A)(1 P (B)) = P (A)P (B).
Observatia 4.3.1. Doua evenimente A, B K cu P (A), P (B) > 0
independente sunt si compatibile (A B 6= ).
In adevar, daca presupunem prin absurd ca AB = atunci P (AB) =
0, de unde tinand cont de ipoteza de independenta a evenimentelor A si B
obtinem P (A) = 0 sau P (B) = 0, ceea ce contrazice ipoteza.
Observatia 4.3.2. Daca P (A B) 6= P (A) P (B) atunci A si B sunt
dependente.
Evenimentele A, B, C K cu P (A), P (B), P (C) > 0 sunt independente
daca:
P (A B) = P (A)P (B),
P (A C) = P (A)P (C),
P (B C) = P (B)P (C),
P (A B C) = P (A)P (B)P (C),
Exemplul 4.3.2. Doi studenti se prezinta la examen. Probabilitatea
de a promova examenul este de 0,9 pentru primul student si 0,4 pentru cel
de-al doilea. Ce probabilitate de aparitie au urmatoarele evenimente:
(i) numai primul student promoveaza;
(ii) ambii studenti promoveaza;
(iii) cel putin un student promoveaza;
(iv) cel mult un student promoveaza.
Vom defini evenimentele:
A : primul student promoveaza;
B : al doilea student promoveaza.
cu contrarele lor:
A = primul student nu promoveaza;
B = al doilea student nu promoveaza.
Se stie ca: P (A) = 0, 9, P (B) = 0, 4, iar P (A) = 1 P (A) = 0, 1 si
P (B) = 1 P (B) = 1 0, 5 = 0, 6. Atunci:
(i) P (A B) = P (A) P (B) = 0, 9 0, 6 = 0, 54;
(ii) P (A B) = P (A) P (B) = 0, 9 0, 4 = 0, 36;
(iii) P (A
 B) = P (A) + P (B) P (A
 B) = 0, 9 + 0, 4 0, 36 = 0, 94;
(iv) P (A B) (A B) (A B) =

= P (A)P (B)+P (A)P (B)+P (A)P (B) = 0, 10, 6+0, 10, 4+0, 90, 6 = 0, 64.

Exemplul 4.3.3. Trei echipe de muncitori lucreaza la finalizarea unei

case. Probabilit
atile ca aceste echipe sa termine lucrarile la timp sunt,
respectiv: 0, 9, 0, 95, 0, 8. Calculati probabilitatile evenimentelor
178

(i) toate echipele termina la timp lucrarile;

(ii) numai o echipa termina la timp lucrarile;
(iii) numai doua echipe termina la timp lucrarile;
(iv) cel putin o echipa termina la timp lucrarile.
Definim evenimentele:
A : prima echipa termina lucrarea la timp;
B : a doua echipa termina lucrarea la timp;
C : a treia echipa termina lucrarea la timp,
cu P (A) = 0, 9, P (B) = 0, 95, P (C) = 0, 8 si P (A) = 0, 1, P (B) = 0, 05,
P (C) = 0, 2.
Avem:
(i) P (A B C) = P (A)P (B)P (C) = 0, 9 0, 95 0, 8 = 0, 68;
(ii) P ((A B C) (A B C) (A B C)) =
= P (A) P (B) P (C) + P (A)P (B)P (C) + P (A)P (B)P (C) =
= 0, 9 0, 05 0, 2 + 0, 1 0, 95 0, 2 + 0, 1 0, 05 0, 8 = 0, 032;
(iii) P ((A B C) (A B C) (A B C)) =
= P (A)P (B)P (C) + P (A)P (B)P (C) + P (A)P (B)P (C) =
= 0, 9 0, 95 0, 2 + 0, 9 0, 05 0, 8 + 0, 1 0, 95 0, 8 = 0, 283;
(iv) P (A B C) =
= P (A)+P (B)+P (C)P (AB)P (AC)P (B C)+P (AB C) =
= P (A) + P (B) + P (C) P (A)P (B) P (A)P (C) P (B)P (C)+
+P (A)P (B)P (C) =
= 0, 9 + 0, 95 + 0, 8 0, 9 0, 95 0, 9 0, 8 0, 95 0, 8 + 0, 9 0, 95 0, 8 = 0, 99.
Observatia 4.3.3. In general, daca A si B, A si C, B si C sunt
independente nu rezulta ca A, B, C sunt independente n totalitate, adica
P (A B C) 6= P (A) P (B) P (C).
Vom justifica afirmatia folosind urmatorul exemplu:
Exemplul 4.3.4. Se considera experienta aruncarii unui tetraedru care
are fetele colorate dupa cum urmeaza: fata unu colorata n trei culori: rosu,
galben, albastru; fata doi colorata n rosu; fata trei colorata n galben; fata
patru colorata n albastru. Consideram evenimentele;
A : tetraedrul cade pe o fata ce contine culoarea rosie;
B : tetraedrul cade pe o fata ce considera culoarea galbena;
179

C : tetraedrul cade pe o fata ce contine culoarea albastra.

Evenimentele A, B, C sunt independente?
Cu formula clasica a probabilitatii avem:
P (A) = P (B) = P (C) =

2
1
= .
4
2

Fie evenimentele:
A B : tetraedrul cade pe o fata ce contine culoarea rosie si galbena;
AC : tetraedrul cade pe o fata ce contine culoarea galbena si albastra;
A B C : tetraedrul cade pe o fata ce contine culoarea rosie, galbena,
albastra;
cu probabilitatile de aparitie:
P (A B) =

1
1
1
1
, P (A C) = , P (B C) = , P (A B C) = .
4
4
4
4

Se verifica relatiile:
P (A B) = P (A)P (B), P (A C) = P (A)P (C), P (B C) = P (B)P (C),
iar P (A B C) 6= P (A)P (B)P (C), deci A, B, C sunt independente doua
cate doua, dar nu sunt independente n totalitate.
In general, avem:
Fie (, K, P ) un camp de probabilitate. Evenimentele A1 , A2 , . . . , An
K cu proprietatea:
P (Ai1 Ai2 . . . Aik ) = P (Ai1 )P (Ai2 ) . . . P (Aik ),
pentru orice indici 1 i1 < i2 < . . . < ik n, se numesc evenimente
independente.

4.4. Scheme probabilistice

Consideram aplicatii cunoscute sub numele de scheme probabilistice
clasice, deoarece ele reprezinta modele probabilistice folosite pentru calculul unor probabilitati pe baza unor formule, indiferent de natura experimentului considerat, fara a recurge de fiecare data la definitia clasica.

4.4.1. Schema lui Bernoulli cu dou

a st
ari
Se considera o urna ce contine N bile de doua culori, de exemplu N1
bile albe si N2 bile negre, N1 + N2 = N .
Mai intai extragem o bila, nregistram culoarea acesteia si o repunem
n urna (caz n care vom spune ca extragerea este cu revenire). Facem n
180

extrageri n IN si ne intereseaza probabilitatea ca din cele n bile extrase

k bile, k IN , k n sa fie de o culoare precizata, de exemplu alba. Astfel,
avem schema lui Bernoulli cu bila revenit
a pentru urna ce contine bile de
doua culori sau schema binomial
a.
Observam ca la fiecare din cele n extrageri compozitia urnei este aceeasi,
N1
astfel probabilitatea de a obtine o bila alba la oricare extragere este
,
N
N2
.
iar de a obtine o bila neagra este
N
Pentru calculul probabilitatii cerute, notate P (n, k), definim evenimentele:
Ai : la extragerea i apare o bila alba;
Ai : la extragerea i apare o bila neagra;
B : k bile sunt albe din cele n extrase, cu i = 1, n.
Unul din evenimentele elementare poate fi de forma:
not

(Aii Ai2 . . . Aik ) (Aik+1 . . . Ain ) = Bk

unde n prima paranteza sunt k evenimente intersectate, iar n a doua
paranteza sunt n k evenimente intersectate.
Cum evenimentele Ai si Ai sunt independente oricare ar fi i = 1, n avem:
P (Bk ) =

k
Y

P (Aij )

j=1

n
Y

P (Aij ) =

j=k+1

N1
N k N nk
N1 N2
N2

= 1 n2 .
...
...
N
|N {z N} |N {z N}
de k ori

de nk ori

Evenimentul B se scrie ca o reuniune de evenimente incompatibile doua

cate doua:
[
B = (Ai1 . . . Aik Aik+1 . . . Ain ),
reuniunea facandu-se dupa indicii i1 , i2 , . . . , ik , 1 i1 < . . . < ik n.
Atunci:
P (B) =

P (Bk ) =

1i1 <...<ik

1i1 <...<ik n

N1k N2nk
,
Nn
<n

suma n care sunt atatia termeni cate grupari de k indici i1 , i2 , . . . , ik avem,

adica Cnk . Deci:
N k N nk
P (n, k) = P (B) = Cnk 1 n2 .
N
N1
N2
Observatia 4.4.1. Daca notam
= p si
= q atunci
N
N
P (n, k) = Cnk pk q nk ,
181

care este chiar coeficientul de rang k din dezvoltarea binomiala

(px + q)n =

n
X

Cnk pk q nk xk ,

k=0

de unde si denumirea de schema binomiala.

Observatia 4.4.2. O alta varianta a schemei binomiale o prezentam
n cele ce urmeaza. Consideram o experienta n care apare evenimetul A
sau A cu probabilitatea P (A) = p, respectiv P (A) = q, p + q = 1. Repetam
experienta de n ori n conditii identice, n mod independent, si ne punem
problema determinarii probabilitatii ca evenimentul A sa se realizeze de k
ori (0 k n).
Exemplul 4.4.1. Dintr-o urna cu 10 bile albe si 15 bile negre se extrag
consecutiv 5 bile cu revenire. Cu ce probabilitate se vor extrage:
(i) 2 bile albe si 3 bile negre;
(ii) numai bile negre;
(iii) cel putin 4 bile negre.
Suntem n conditiile schemei binomiale cu N1 = 10, N2 = 15, N = 25,
N1
2
N2
3
n = 5, p =
= ,q=
= .
N
5
N 5  
2 2 3 3
.
(i) k = 2, P (5, 2) = C52
5
5
 5
 0  5
3
3
2
0
=
.
(ii) k = 0, P (5, 0) = C5
5
5
5
(iii) k = 1 sau k = 0,
P (5, k 1) = P (5, 0) + P (5, 1) =

 5

3
5

+ C51

 4

3
5

 4

3
5

13
.
5

Exemplul 4.4.2. Intr-o anumita statie un tren soseste la ora fixata cu

probabilitatea 0,9. Care este probabilitatea ca ntr-o saptamana:
(i) sa nu ntarzie niciodata;
(ii) sa intarzie de doua ori;
(iii) sa ntarzie de cel mult doua ori.
Observam ca experienta descrisa este de acelasi tip cu cea descrisa n
Observatia 4.4.2, unde evenimentul A este:
A: trenul soseste la ora fixata
cu P (A) = p = 0, 9, q = 0, 1 si n = 7. Astfel avem:
(i) k = 7, P (7, 7) = C77 (0, 9)7 (0, 1)0 = (0, 9)7 .
(ii) k = 5, P (7, 5) = C75 (0, 9)5 (0, 1)2 .
182

(iii) k = 7 sau k = 6 sau k = 5,

P (7, k 5) = P (7, 5) + P (7, 6) + P (7, 7) =
= C75 (0, 9)5 /0, 1)2 + C76 (0, 9)6 (0, 1) + (0, 9)7 .
Fie acum experienta ce consta n extragerea unei bile si inregistrarea
culorii acesteia (bila extrasa nu mai este reintrodusa n urna, caz n care
vom spune ca extragerea este f
ar
a revenire). Repetam experienta de n
ori, n IN si se cere probabilitatea (notata P (n, k)) ca din cele n bile
extrase k (k IN , k n) sa fie albe. Aceasta este schema lui Bernoulli
cu bila nerevenit
a pentru urna ce contine bile de doua culori sau schema
hipergeometric
a.
Pentru a determina probabilitatea ceruta vom folosi definitia clasica a
probabilitatii.
Numarul cazurilor posibile este dat de numarul de submultimi de n bile
ale multimii de N bile din urna (nu ne intereseaza ordinea de aparitie a
n = Cn
culorilor), adica CN
N1 +N2 .
k
Numarul cazurilor favorabile se determina astfel: avem CN
ati
+1 modalit
diferite de a extrage k bile albe din multimea bilelor albe existente n urna
nk
si CN
modalitati diferite de a extrage nk bile negre din multimea bilelor
2
k C nk .
negre existente. Combinand aceste modalitati obtinem CN
N2
1
Asadar, probabilitatea cautata este:
P (n, k) =

k C nk
CN
1 N2
.
n
CN
1 +N2

Exemplul 4.4.3. In dosarul de matematica al unui student din anul

I, la sfarsitul semestrului se gasesc 5 lucrari si 10 teme. Profesorul alege
la ntamplare 8 din ele pentru a stabili nota obtinuta de student pentru
activitatea din timpul semestrului.
Care este probabilitatea de a alege:
(i) 3 lucrari si 5 teme;
(ii) cel putin 6 teme.
Aplicam schema hipergeometrica pentru N1 = 5, N2 = 10, n = 8 si
C3 C5
(i) k = 3, P (8, 3) = 5 8 10 .;
C15
(ii) k = 2 sau k = 1 sau k = 0 (putem avea 6 teme si 2 lucrari sau 7
teme si o lucrare sau 8 teme si nici o lucrare).
P (8, k 2) = P (8, 0) + P (8, 1) + P (8, 2) =

183

8 + C1 C7 + C2 C6
C50 C10
5
10
5
10
.
8
C15

4.4.2. Schema lui Bernoulli cu mai multe st

ari
De la schemele cu doua stari, vom trece la scheme mai generale, dupa
cum urmeaza: schema bilei revenite (respectiv, nerevenite) pentru urna ce
contine bile de doua culori se generalizeaza la schema bilei revenite (respectiv, nerevenite) pentru urna ce contine bile de mai multe culori.
Schema bilei revenite pentru urna ce contine bile de mai multe
culori:
Consideram urna cu bile de m culori (m IN ) notate c1 , c2 , . . . , cm .
Notam cu pi probabilitatea de a extrage o bila de culoarea ci , 1 i n,
p1 + . . . + pm = 1. Facem n extrageri cu revenire si ne punem problema
determinarii probabilitatii (notata P (ni ; k1 , k2 , . . . , km ) ca din cele n bile
extrase ki sa fie de culoarea ci , 1 i m, cu k1 + k2 + . . . + km = n. Prin
rationamente similare cu cele de la schema binomiala, se obtine:
P (n; k1 , k2 , . . . , km ) =

n!
pk1 . . . pkmm .
k1 ! k2 ! . . . km ! 1

Observatia 4.4.3. O alta varianta a schemei prezentate este prezentata n cele ce urmeaza. Fie o experienta la realizarea careia apare unul
dintre evenimentele A1 , A2 , . . . , Am , care formeaza o partitie a evenimentului sigur. Daca notam pi = P (Ai ), 1 i m, atunci p1 + p2 + . . . + pm = 1.
Se repeta experienta de n ori n conditii identice n mod independent. La
fiecare repetare a experientei probabilitatea pi de aparitie a evenimentului
Ai , 1 i m, ramane neschimbata. Se pune problema determinarii
probabilitatii ca n cele n experiente efectuate evenimentul Ai sa apara de
k ori, 1 i m, cu k1 + k2 + . . . + km = n.
Exemplul 4.4.4. Intr-o urna sunt 20% bile albe, 50% bile negre si 30%
bile rosii. Se extrag consecutiv 7 bile, punandu-se n urna de fiecare data
bila extrasa. Care este probabilitatea sa avem:
(i) 2 bile albe, 4 bile negre si o bila rosie;
(ii) numai bile negre;
(iii) cel putin 6 bile negre.
Aplicam schema bilei revenite pentru urna ce contine bile de mai multe
1
3
1
culori cu p1 = , p2 = , p3 = , n = 7.
5
2
10
(i) k1 = 2, k2 = 4, k3 = 1 si
7!
P (7; 2, 4, 1) =
2! 4! 1!

 2  4

1
5

1
2

3
.
10

(ii) k1 = 0, k2 = 7, k3 = 0 si
7!
P (7; 0, 7, 0) =
0! 7! 0!

 0  7  0

1
5

184

1
2

3
7

1
.
27

(iii) k1 = 0, k2 = 6, k3 = 1 sau k1 = 1, k2 = 6, k3 = 0 sau k1 = 0,

k2 = 7, k3 = 0 si probabilitatea ceruta este
P (7; 0, 6, 1) + P (7; 1, 6, 0) + P (7; 0, 7, 0) =
7!
=
0! 6! 1!

 0  6 

1
5

10

1

7!
+
1! 6! 0!

 1  6 

1
5

10

0

1
1
= 4.
27
2

Schema bilei nerevenite pentru urna ce contine bile de mai

multe culori
Consideram urna ce contine N bile dintre care Ni bile au culoarea ci ,
1 i m, N1 + N2 + . . . + Nm = N . Se fac n extrageri fara revenire
(n N ), succesive, si ne punem problema determinarii probabilitatii de a
extrage ki i = 1, m bile de culoarea ci , 1 i m, k1 + k2 + . . . + km = n.
Procedand analog schemei hipergeometrice obtinem ca numarul cazurilor
k1
k2
km
n.
favorabile este CN
CN
. . . CN
, iar numarul cazurilor posibile CN
m
1
2
Asadar, probabilitatea ceruta, notata P (n; k1 , . . . , km ) este data de:
k1
k2
km
CN
. . . CN
CN
m
1
2
.
P (n; k1 , k2 , . . . , km ) =
n
CN

Exemplul 4.4.5. Privind situatia la matematica, ntr-o clasa sunt 8

elevi foarte buni, 10 elevi buni, iar 5 sunt foarte slabi. Intr-o inspectie
facuta de directorul scolii la ora de matematica acesta, pentru a vedea
nivelul clasei, testeaza 10 elevi, la ntamplare. Care este probabilitatea sa
aleaga:
(i) 4 elevi foarte buni, 4 elevi buni si 2 elevi slabi;
(ii) 9 elevi buni.
Aplicam schema bilei nerevenite pentru N1 = 8, N2 = 10, N2 = 5,
N = 23, n = 10 si
(i) k1 = 4, k2 = 4, k3 = 2,
P (10; 4, 4, 2) =

4 C2
C84 C10
5
.
10
C23

(ii) cei 9 elevi buni pot fi alesi cu unul foarte bun sau cu un elev slab.
Astfel probabilitatea ceruta este:
P (10; 1, 9, 0) + P (10; 0, 9, 1) =

9 C0 + C9 C1 C0
C81 C10
5
10
5
8
.
10
C23

185

4.4.3. Schema lui Poisson

Schema binomiala poate fi generalizata si n alt sens decat cel prezent
mai sus.
Astfel consideram n urne notate Ui , 1 i n care contin bile albe
si negre n proportii diferite. Din fiecare urna se extrage cate o bila (fara
a tine cont de bilele extrase sau cele ce urmeaza sa fie extrase, ceea ce
nseamna ca extragerile sunt independente) si se cere probabilitatea ca din
cele n bile extrase k sa fie albe, 0 k n.
Notam cu pi probabilitatea de a extrage o bila alba din urna Ui si cu
qi probabilitatea de a extrage o bila neagra, astfel avem ca p i + qi = 1,
i = 1, n.
Consideram evenimentele:
Ai := se extrage o bila alba din urna Ui ;
Ai := se extrage o bila neagra din urma Ui ;
B := din cele n bile extrase k sunt albe;
si polinomul:
Q(x) = (p1 x + q1 )(p2 x + q2 ) . . . (pn x + qn ) =

n
Y

(pi x + qi ).

i=1

Vom determina probabilitatea ceruta pentru cazul particular n = 3 si

k = 2. Pentru cazul general demonstratia decurge la fel, dar scrierea este
mai greoaie.
Astfel, evenimentul B se poate scrie:
B = (A1 A2 A3 ) (A1 A2 A3 ) (A1 A2 A3 ),
de unde, tinand cont ca extragerile sunt independente, iar B este exprimat
ca reuniunea unor evenimente incompatibile doua cate doua, deducem:
P (B) = P (A1 ) P (A2 ) P (A3 ) + P (A1 ) P (A2 ) P (A3 )+
+P (A1 ) P (A2 ) P (A3 ) = p1 p2 q3 + p1 q2 p3 + q1 p2 q3 .
Pe de alta parte, polinomul Q(x) se scrie:
Q(x) = p1 p2 p3 x3 + (p1 p2 q3 + p1 q2 p3 + q1 p2 p3 )x2 +
+(p1 q2 q3 + q1 p2 q3 + q1 q2 p3 )x + q1 q2 q3
si constatam ca P (B) este coeficientul lui x2 .
Asadar, pentru cazul general se poate demonstra ca P (B) := P (n; k)
este coeficientul lui xk din polinomul Q(x).
186

Observatia 4.4.4. Daca pi = p, qi = q, i = 1, n atunci schema lui

Poisson se reduce la schema binomiala.
Exemplul 4.4.6. Din studentii unei facultati trebuie facuta o delegatie
care sa participe la un festival ce cuprinde 4 sectiuni. In final, au ramas 3
studenti din anul I (o fata si 2 baieti), 4 studenti din anul II (2 fete si 2
baieti), 5 studenti din anul III (2 fete si 3 baieti), 6 studenti din anul IV (2
fete si 4 baieti). Pentru a face prezentare n cadrul fiecarei sectiuni se alege
la ntamplare cate un student din fiecare an. Care este probabilitatea sa se
aleaga:
(i) numai fete;
(ii) cel putin trei baieti;
2
1
1
1
Aplicam schema lui Poisson pentru p1 = , q1 = , p2 = , q2 = ,
3
3
2
2
3
1
2
2
p3 = , q 3 = , p4 = , q 4 = ,
5
5
3
3
Q(x) =

1
2
x+
3
3



1
1
x+
2
2



3
2
x+
5
5



2
1
x+
3
3

si
(i) k = 4, iar probabilitatea ceruta este coeficientul lui x4 din Q(x),
adica:
1 1 2 1
P (4; 4) = = 0, 002;
3 2 5 3
(ii) putem avea 3 baieti si o fata sau 4 baieti si nici o fata, adica k = 1
sau k = 0 si probabilitatea ceruta este
P (4; k 1) = P (4; 0) + P (4; 1) =
=

2 1 3 2 1 1 3 2 1 2 3 2 2 2 1 2 1 2 1 3
+ + + + = 0, 43.
3 2 5 3 3 2 5 3 2 3 5 3 5 3 2 3 3 3 2 5

4.4.4. Schema lui Pascal

Fiind n conditiile schemei binomiale cu urna ce contine bile albe si
negre se pune problema determinarii probabilitatii ca la extragerea n sa se
obtina o bila alba, iar la primele n 1 extrageri bilele obtinute sa fie negre.
Definim evenimentele:
Ai = se extrage o bila alba la extragerea i, i = 1, n;
A2 := se extrage o bila neagra la extragerea i, i = 1, n;
cu ajutorul carora exprimam evenimentul B de aparitie a unei bile albe la
extragerea n n timp ce la cazurile n 1 extrageri bilele sunt negre:
B = A1 A2 . . . An1 An .
187

Cum extragerile sunt independente n totalitate (bila revine n urna

dupa fiecare extragere) obtinem:
P (B) = P (A1 ) P (A2 ) . . . P (An1 ) P (An ).
Daca notam P (Ai ) = p si P (Ai ) = q cu i = 1, n atunci
P (B) = p q n1 .
Observatia 4.4.5. O alta varianta a schemei lui Pascal o vom prezenta
n cele ce urmeaza.
Consideram o experienta si relativ la ea un eveniment A a carui aparitie
nseamna succes, iar aparitia evenimentului A nseamna insucces. Repetam
experienta n conditii identice, n mod independent pana cand se obtine
un succes si se cere probabilitatea ca la primele n 1 experinte sa avem
insuccese, iar la experienta n sa avem succes.
Exemplul 4.4.7. Dintr-o urna cu 6 bile albe si 9 bile negre se fac
extrageri cu revenire de cate o bila pana cand se obtine o bila neagra. Care
este probabilitatea ca extragerile sa se termine:
(i) din prima ncercare;
(ii) cel mult a treia ncercare.
2
3
Se aplica schema lui Pascal pentru p = , q = si
5
5
(i) n = 1. Probabilitatea este
3

 0

2
5

3
= .
5

(ii) n = 1 sau n = 2 sau n = 3. Probabilitatea este:

3 3 2 3
+ +
5 5 5 5

 2

2
5

= 0, 936.

4.5. Intreb
ari de autoevaluare
1. Ce operatii se pot efectua cu evenimentele asociate unei experiente
aleatoare?
2. Doua evenimente contrare sunt incompatibile?
3. Doua evenimente incompatibile sunt contrare?
5. Care este formula de calcul a probabilitatii reuniunii a n evenimente?
6. Care este formula de calcul a probabilitatii intersectiei a n evenimente?
7. Care este formula probabilitatii totale? Dar formula lui Bayes?
8. Cand doua evenimente sunt independente? Dar trei?
9. Dati exemple de probleme care se rezolva folosind schemele probabilistice prezentate in paragraful 4.4.
188

4.6. Probleme rezolvate

1. Intr-o statiune sunt scoase la licitatie trei restaurante R1 , R2 , R3 . Un
agent economic liciteaza pentru toate cele trei restaurante. Pentru i =
1, 2, 3 definim:
Ai : agentul economic castiga licitatia pentru restaurantul Ri .
Cu ajutorul evenimentelor A1 , A2 , A3 exprimati urmatoarele evenimente:
B1 : agentul economic castiga licitatia pentru toate restaurantele;
B2 : agentul economic castiga licitatia pentru un singur restaurant;
B3 : agentul economic castiga licitatia pentru doua restaurante;
B4 : agentul economic castiga licitatia pentru cel putin un restaurant.
Solutie. Evenimentele Bi , i = 1, 4 se exprima astfel:
B1 = A 1 A 2 A 3 ;
B2 = (A1 A2 A3 ) (A1 A2 A3 ) (A1 A2 A3 );
B3 = (A1 A2 A3 ) (A1 A2 A3 ) (A1 A2 A3 );
B4 = A 1 A 2 A 3 .
2. Se aseaza 10 mere n trei cosuri. Care este probabilitatea ca n al
doilea cos sa fie 4 mere?
Solutie. Daca A este evenimentul ca n al doilea cos sa fie 4 mere
atunci vom calcula probabilitatea evenimentului A folosind formula clasica
a probabilitatii. Astfel numarul cazurilor egal probabile este 3 10 . Pentru
numarul cazurilor favorabile aparitiei evenimentului A observam ca putem
4 moduri 4 mere din cele 10, iar restul de 6 se a
alege n C10
seaza n celelalte
4
6
C 4
doua cosuri n 26 moduri. Astfel P (A) = 1010 .
5
3. Daca P (A) = 0, 3 si P (A B) = 0, 7 determinati P (B) n fiecare din
urmatoarele cazuri:
(i) A si B sunt evenimente incompatibile;
(ii) A si B sunt evenimente independente;
(iii) P (A|B) = 0, 5.
Solutie. (i) Daca A si B sunt evenimente incompatibile atunci AB =
, iar
P (A B) = P (A) + P (B),
de unde P (B) = P (A B) P (A) = 0, 7 0, 3 = 0, 4.
(ii) Daca A si B sunt independente atunci P (A B) = P (A) P (B), iar
P (A B) = P (A) + P (B) P (A B) = P (A) + P (B) P (A) P (B),
de unde
P (B) =

0, 7 0, 3
0, 4
P (A B) P (A)
=
=
.
1 P (A)
1 0, 3
0, 7
189

(iii) Daca P (A|B) = 0, 5 atunci

P (A B)
= 0, 5, de unde P (A B) =
P (B)

0, 5 P (B).
Din ipoteza:
P (A B) = P (A) + P (B) P (A B),
de unde
0, 7 = 0, 3 + P (B) 0, 5 P (B),
care ne conduce la:
P (B) =

0, 4
4
= .
0, 5
5

4. O urna contine 5 bile albe si 7 bile negre. Se extrage o bila, se

observa culoarea si se pune napoi cu alte doua bile de aceeasi culoare.
Daca se repeta procedeul, cu ce probabilitate sunt extrase doua bile albe?
Solutie. Definim evenimentele:
Ai : la extragerea i se obtine o bila alba, i = 1, 2.
Atunci probabilitatea ceruta este:
P (A1 A2 ) = P (A1 ) P (A2 |A1 ) =

5 4

= 0, 15.
12 11

5. O urna contine 4 bile negre si 6 bile albe. Se extrag pe rand doua bile.
Cu ce probabilitate a doua bila extrasa este alba? Evenimentele: prima bil
a
extras
a este alb
a si a doua bil
a extras
a este alb
a sunt independente?
Solutie. Fie evenimentele:
A : a doua bila extrasa este alba;
B : prima bila extrasa este neagra;
B : prima bila extrasa este alba.
Atunci
4
6
P (B) =
,
P (B) = ;
10
10
din formula probabilitatii totale avem:
P (A) = P (B) P (A|B) + P (B)P (A|B) =
=

4 6
6 5
24 + 30
54
6
+
=
=
= .
10 9 10 9
10 9
10 9
10

Evenimentul
A B : prima bila extrasa este neagra si a doua este alba,
are probabilitatea:
P (A B) = P (B) P (A|B) =
190

24
4 6
=
.
10 9
10 9

Pentru ca evenimentele A si B sa fie independente trebuie ca P (A B) =

P (A) P (B).
6 4
24
6=
, deci A si B nu sunt independente.
Dar
10 9
10 10
6. S-a facut un studiu legat de fumat si boli ale inimii pe un esantion
de 1000 de barbati peste 50 ani si s-au obtinut datele:
Cu boli de inima
Fara boli de inima
Total

Fumator
100
200
300

Nefumator
80
620
700

Total
180
820
1000

(i) Daca un barbat peste 50 de ani este fumator cu ce probabilitate are

boli de inima?
(ii) Daca un barbat peste 50 de ani este nefumator cu ce probabilitate
are boli de inima?
(iii) Datele obtinute statistic arata ca bolile de inima si fumatul sunt
evenimente independente?
Solutie. Definim evenimentele:
A : barbatul peste 50 de ani este fumator;
B : barbatul peste 50 de ani are boli de inima.
Atunci:
100
P (B A)
100
1000
(i) P (B|A) =
=
=
= 0, 33;
300
P (A)
300
1000
80
P (B A)
1000
= 0, 11.
=
(ii) P (B|A) =
700
P (A)
100
(iii) Avem:
P (A B) =

300
180
100
= 0, 1; P (A) =
= 0, 3; P (B) =
= 0, 18.
1000
1000
1000

Atunci P (A) P (B) 6= P (A B), iar evenimentele A si B sunt dependente.

7. Intr-un magazin se aduc piese de la trei firme. Prima firma are 3
masini care fabrica piese si da 2% rebut; a doua firma are 2 masini si da
2% rebut; a treia firma are 4 masini si da 3% rebut. Un client cumpara o
piesa.
(i) Cu ce probabilitate este defecta?
(ii) Daca piesa este fara defect cu ce probabilitate a fost confectionata
de firma a doua.
191

Solutie. Definim evenimentele:

A : piesa este defecta;
A1 : piesa provine de la firma 1;
A2 : piesa provine de la firma 2;
A3 : piesa provine de la firma 3.
(i) Folosim formula probabilitatii totale:
P (A) = P (A1 )P (A|A1 ) + P (A2 )P (A|A2 ) + P (A3 )P (A|A3 ) =
2 2
4 3
22
3 2

+
+
=
= 0, 024,
9 100 9 100 9 100
900
deci 2, 4% din piese sunt defecte.
(ii) Pentru calculul probabilitatii P (A2 |A) vom aplica formula lui Bayes:
=

9 98

P (A2 )P (A|A2 )
P (A2 |A) =
= 2 100 = 0, 22.
1 0, 0024
P (A)

4.7. Probleme propuse

1. Un student din anul I are n prima sesiune de sustinut patru examene:
matematica, microeconomie, drept si etica. Daca consideram evenimentele:
A1 := studentul promoveaza examenul de matematica;
A2 := studentul promoveaza examenul de microeconomie;
A3 := studentul promoveaza examenul de drept;
A4 := studentul promoveaza examenul de etica.
Exprimati evenimentele:
B1 : studentul promoveaza un singur examen;
B2 : studentul promoveaza doua examene;
B3 : studentul promoveaza trei examene;
B4 : studentul promoveaza toate examenele;
B5 : studentul promoveaza cel putin un examen;
B6 : studentul promoveaza cel putin doua examene;
B7 : studentul promoveaza cel putin trei examene;
B8 : studentul nu promoveaza nici un examen.
2. Studentii primului an sunt mpartiti n trei grupe. Din fiecare grupa
se alege un student. Cu ajutorul evenimentelor:
Ai : din grupa i alegem o fata;
Bi : din grupa i alegem un baiat;
pentru i = 1, 2, 3, exprimati urmatoarele evenimente:
(i) grupul este format numai din baieti;
(ii) grupul este format numai din fete;
192

(iii) grupul are cel putin o fata;

(iv) grupul are cel putin doua fete.
3. Dintr-o urna cu bile albe si negre se fac trei extrageri cu revenire
(dupa fiecare extragere bila se pune napoi n urna). Daca, consideram
evenimentele
Ai : la extragerea i bila este alba;
pentru i = 1, 2, 3, atunci exprimati evenimentele:
(i) se extrag numai bile albe;
(ii) se extrag numai bile negre;
(iii) se extrag cel putin doua bile albe;
(iv) se extrag cel mult doua bile albe.
4. Avem doua urne cu urmatoarele compozitii:
U1 : 5 bile albe si 4 bile negre;
U2 : 6 bile albe si 7 bile negre.
Din fiecare urna se extrage o bila. Cu ce probabilitate se obtin:
(i) numai bile albe;
(ii) numai bile negre;
(iii) numai o bila alba;
(iv) cel putin o bila alba.
5. Avem doua urne cu urmatoarele compozitii:
U1 : 2 bile albe si 7 bile negre;
U2 : 3 bile albe si 9 bile negre.
Din fiecare urna se extrage o bila. Cu ce probabilitate se obtin:
(i) numai o bila alba;
(ii) cel putin o bila neagra.
6. Intr-un magazin se vand produsele P1 , P2 , P3 . Probabilitatea ca la
sfarsitul unei zile, stocul produsului P1 sa se termine este 0, 9, al produsului
P2 este 0, 8, iar al produsului P3 este 0, 3. Cu ce probabilitate:
(i) se termina stocul unui singur produs;
(ii) se termina cel putin un stoc.
7. Intr-un raft al unui magazin se gaseste lapte de la trei firme F1 , F2 si
F3 . Probabilitatea ca stocul de lapte de la F1 sa se termine la sfarsitul unei
zile este de 0, 8, de la F2 este 0, 7, iar de la F3 este 0, 5. Ce probabilitate
de aparitie au evenimentele:
(i) stocurile de lapte se termina la sfarsitul zilei;
(ii) se termina numai stocul de lapte de la firma F1 .
8. La sfarsitul unei zile un produs P1 se termina cu probabilitatea 0, 6,
produsul P2 cu 0, 3, iar stocul ambelor produse se epuizeaza cu probabilitatea 0, 1. Cu ce probabilitate se termina
193

(i) numai stocul produsului P1 ;

(ii) cel putin un stoc.
9. Intr-o sala de seminar 12 studenti se aseaza n 5 banci. Care este
probabilitatea ca n prima banca sa se aseze 2 studenti?
10. O urna contine n bile numerotate 1, 2, . . . , n. Se extrag la ntamplare,
pe rand toate bilele din urna. Spunem ca exista o coincidenta daca bila
numerotata cu k este aleasa la extragerea k. Cu ce probabilitate exista cel
putin o coincidenta?
11. O urna contine 5 bile albe si 6 bile negre. Se fac trei extrageri fara
revenire. Cu ce probabilitatea se obtin:
(i) prima bila alba, a doua bila neagra si a treia alba;
(ii) primele doua bile albe;
(iii) prima bila neagra, a doua bila alba si a treia neagra.
12. Daca P (A) = 0, 5 si P (A B) = 0, 6 determinati P (B) daca
P (A|B) = 0, 4.
13. Se stie ca P (A) = 0, 30, P (B) = 0, 25 si P (A B) = 0, 20.
(i) Determinati P (A B), P (A|B), P (B|A);
(ii) Evenimentele A si B sunt independente? Justificati.
14. Se face un sondaj asupra 100 de persoane clasificate n alcoolici si
nealcoolici, cu sau fara ciroza si s-au obtinut datele:
alcoolici
nealcoolici

cu ciroza
55
7

fara ciroza
14
24

(i) Cu ce probabilitate o persoana este alcoolica daca se stie ca are

ciroza?
(ii) Cu ce probabilitate o persoana este alcoolica daca se stie ca nu are
ciroza?
(iii) Evenimentele: o persoan
a are ciroz
a si o persoan
a este alcoolic
a
sunt dependente?
15. Trei urne U1 , U2 si U3 contin bile albe si negre. Proportiile de bile
albe sunt 75% n U1 , 50% n U2 si 30% n U3 . Se alege la ntamplare o urna
si se extrage o bila. Cu ce probabilitate bila extrasa este neagra? Daca ea
este alba cu ce probabilitate s-a ales U1 ?
16. Dupa prima sesiune secretariatul unei facultati a dat urmatoarea
situatie cu privire la studentii care au restante: 75% din anul I, 50% din
anul II si 25% din anul III. Se alege la ntamplare un student. Cu ce probabilitate el are restanta? Daca nu are restanta cu ce probabilitate este din
anul II?
194

17. Au fost vandute aparate electrice de la trei furnizori n proportiile 0, 35; 0, 40 si 0, 25. Controlul de calitate a stabilit urmatoarele cote
de rebut: 5% pentru furnizorul 1, 3% pentru furnizorul 2 si 2% pentru
furnizorul 3. Cu ce probabilitate un aparat vandut are defect? Daca are
defect cu ce probabilitate provine de la furnizorul 1?
18. Se arunca 7 monede. Cu ce probabilitate banul apare de doua ori?
19. In finala unui concurs la nivel de facultate au ajuns: 2 fete si 4
baieti din anul I, 3 fete si 5 baieti din anul II; 6 fete si 7 baieti din anul
III. Pentru prima proba se alege cate un student din fiecare an. Cu ce
probabilitate grupul este format din
(i) 2 fete si 1 baiat;
(ii) cel putin 2 fete;
(iii) numai fete.
20. Intr-o urna sunt 5 bile albe, 7 rosii si 8 negre. Se extrag 10 bile cu
revenire. Cu ce probabilitate s-au extras: 2 bile albe, 4 rosii si 4 negre?
21. S-au depus 10 dosare pentru obtinerea unor credite de studiu si
20 dosare pentru credite de locuinta. Pentru o sedinta a comisiei se iau 8
dosare la ntamplare. Cu ce probabilitate s-au ales 3 dosare pentru credite
de studiu si 5 dosare pentru credite de locuinta?
22. Un student promoveaza examenul de matematica cu probabilitatea 0, 6. Cu ce probabilitate studentul promoveaza examenul la a patra
prezentare?

195