COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC ANDREI BRSEANU

B R A O V


LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVEL 3

Specializare: TEHNICIAN N ACTIVITI
ECONOMICE

Profitul sursa de finanare


NDRUMTOR: ABSOLVENT:
Prof: Stancu Costinela Brdi Daniel
Clasa a XII a Be


Cuprins
ARGUMENT
CAPITOLUL 1. PROFITUL
1.1 Definiie i noiuni generale
1.2 Tipuri de profit
1.3 Funciile profitului
1.4 Importana cercetrii funciilor profitului
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII
2. Prezentarea Sc. ArtSia
2.1 Elemente de identiticare
2.2 Scurt istoric
2.3 Forma juridic de constituire
2.4 Capital social
2.5 Principalii indicatori economico-financiari
2.6 Analiza situaiei financiar-patrimoniale
CAPITOLUL 3. PIAA FIRMEI
3.1 Organigrama firmei
3.2 Furnizori
3.3 Clieni
3.4 Concurena
3.5 Piaa
CAPITOLUL 4. MONOGRAFIE CONTABIL CU CIFRE
4.1 Tipuri de operaiuni
CAPITOLUL 5. PROFIT SURSA DE FINANARE
5.1 Profitul autofinanare
5.2 Profit sau pierdere concluzie
5.3 Sursa de finanare
BIBLIOGRAFIE


ARGUMENT

Mi-am ales tema Profitul surs de finanare, deoarece n ziua de astzi ctigul
aduce foarte multe beneficii pe toate planurile profesionale i domeniile.
Iar pentru fiecare individ ce dorete sa sporeasc n afaceri este necesar sa cunoasc i s
ntocmeasc foarte bine un plan de strategie pentru a putea primi apoi rasplata, iar aici fiind
vorba despre PROFIT.
Profitul reprezint un venit rezidual pe care l obine proprietarii mijloacelor de
producie ca recompens pentru utilizarea eficent a acestui factor. Profitul este diferena dintre
valoarea vnzrilor unei firme sau venitul total ncasat (CA) i costul total(CT).
n sens restrans este venitul pe care l obin agenii economici ca produs al utilizrii
capitalului, iar in sens larg profitul este ctigul pe care l obtin agenii economici ca surplus
peste costul de producie.
Profitul este avantajul realizat n form baneasc dintr-o activitate economic.
n concluzie orice agent economic nu poate rezista pe piaa dac nu are profit. Profitul total
are doua componente:
pofitul normal;
profitul supranormal sau economic.

Formula:

Pr=V-CT
Pr-profit;
V-venit incasat;
CT-cost total.


CAPITOLUL 1. PROFITUL

1.1 Definiie i noiuni generale
Profitul este excedentul ncasrilor realizate peste coturile de fabricaie i distribuie a
bunurilor obinute.
Termen de origine latin, profitul vine de la verbul proficere care nseamn a
progresa, a da rezultate, apoi dobndind semnificaia de a da, sau a aduce profit. Acest
fapt, explic de ce profitul este considerat drept venit sau o form de venit.
Intenia de a da profitului doar sensul pozitiv a facut ca adesea el s se identifice cu
noiunea de beneficiu. Relaia dintre profit i beneficiu este destul de general, unii autori
considerndu-le ca sinonime, alii apreciind c sunt noiuni distincte i difer ca sfer de
cuprindere.

Profitul, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii economici, ca produs
al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este cistigul pe care-l obtin agentii
economici, ca surplus peste costul de productie.
De aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune,
operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate progresa, nu se
poate dezvolta daca nu obtine profit.
Privit ca diferenta intre pretul de vinzare si costul de productie profitul, mai precis
profitul total are doua componente: profitul normal si profitul supranormal sau economic.
Problema care se ridica pentru teoreticieni este privitoare la natura si continutul acestuia
este privitoare la natura si continutul acestuia, iar pentru agentii economici, de a se stabili
raportul in care se gaseste cu celelalte venituri (salariu, dobanda, renta) si, mai ales, modalitatile
prin care se poate asigura maximizarea lui.
In ce priveste continutul categoriei de profit, se poate spune ca au existat si exista mai
multe puncte de vedere, unele foarte asemanatoare intre ele, altele opuse.
Putem distinge doua mari curente teoretice: unul care cuprinde acele puncte de vedere
dupa care veniturile (deci si profitul) apar ca recompensa a factorilor de productie, iar altul,
conform caruia profitul este munc insusita gratuit de cei ce posed capitalul, pe seama celor
care isi inchiriaza (vand) capacitatea de a munci.
Profitul este profitul total, care, la o privire atenta, constatam ca este format din doua
componente, respectiv din profitul normal si profitul supernormal sau profitul economic.

Profitul normal reprezinta acea parte a profitului pe care o realizeaza si insuseste
intreprinzatorul (agentul economic) in calitatea sa de proprietar al factorilor de productie. Ca
venit al proprietarului care este si intreprinzator, profitul normal nu se include in costul de
productie. Acesta corespunde venitului care ar reveni intreprinzatorului daca el ar inchiria
capitalul sau altui intreprinzator, sau daca ar lucra ca salariat la acesta. Prin urmare, profitul
normal reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina pentru a functiona in
continuare. In acest caz, nivelul venitului total incasat se identifica cu cel al costurilor de
oportunitate, ceea ce inseamna ca pe baza incasarilor se poate asigura continuarea activitatilor la
aceiasi parametrii functionali.
Partea de profit ce se obtine ca venit peste costul de productie indiferent daca acest venit
este produs al unor factori de productie inchiriati sau ca urmare a jocului concurentei pe piata,
reprezinta profitul supernormal sau economic. in timp ce, profitul contabil reprezinta
excedentul de venit net peste costul contabil, profitul economic reprezinta diferenta dintre venitul
total al firmei si costurile de oportunitate ale tuturor intrarilor (factorilor) utilizate de aceasta intr-
o perioada de timp. Adesea, teoria generala a profitului are in vedere acest tip de profit. Costul
explicit exprima totalitatea cheltuielilor suportate de un intreprinzator cu materii prime,
materiale, combustibili, energie , salarii etc.care presupune plati catre terti. Costul implicit
reprezinta acele cheltuieli facute de firma pentru desfasurarea activitatii, care nu presupun plati
catre terti, ci consum din resursele proprietarilor ei.

1.2 Tipuri de profit
Profitul total este profitul normal plus profitul economic.
Daca intreprinzatorul nu poseda nici unul din factorii de productie (inchiriaza absolut
tot), el nu va obtie profitul normal, iar daca va vinde bunurile produse obtinute la un pret mai mic
decat costul de productie, atunci nu va obtine nici produs economic.
Profitul normal, indiferent daca se investeste in factori de productie care intra in
proprietatea intreprinzatorului sau agentului economic, in general are aceeasi natura, este
consumat ca venit personal de catre acesta, facind parte din profitul total, dar intrind in costul de
productie la fel ca orice cost.
Cu alte cuvinte, profitul normal este costul de oportunitate al factorilor de productie aflati
in proprietatea firmei, care egaleaza venitul maxim ce poate fi obtinut printr-o alta alternativa de
folosire a lor.
Profitul normal reprezinta suma minima de bani care il motiveza pe intreprinzator pentru
contiuarea activitatii.
Daca intreprinzatorul, agentul economic n-ar fi proprietar de nici un factor de productie,
inchiriindu-i pe toti, atunci el n-ar obtine profit normal, chiria platita tertilor, incluzindu-se in
costul de productie, in calitate de cost real. Daca marfa astfel obtinuta s-ar vinde la un pret egal
cu costul de productie, atunci el n-ar obtine nici un profit economic.
Cea de- a doua componenta a profitului total, profitul economic reprezinta venitul ce se
obtine de o intreprindere (agent economic) care este administratorul, organizatorul unitatii si
beneficiarul bunurilor produse de respectiva unitate, care se vind la preturi mai mari decit costul
de productie (adica, inclusiv profitul normal). Deci, ceea ce se obtine ca excedent peste costul
total este profitul economic sau superprofitul, ca venit ce rasplateste pe intreprinzator pentru
intemeierea si buna functionare a firmei.
Profitul economic se realizeaza numai in procesul schimbului in cadrul mecanismelor pietei
concurentiale unde domina incertitudini generate de confruntarea dintre numeroasele riscuri
asumate de catre producatori. Tinand seama de asemenea riscuri, se poate aprecia ca profitul
economic pe care-l realizeaza si insuseste agentul economic (intreprinzatorul), reprezinta o
rasplata a muncii sale.
Pe linga cele doua forme principale de profit, normal si supranormal, in cadrul
economiilor de piata din lumea contemporana mai sunt intilnite si alte forme, diferentiate din alte
puncte de vedere, intre care un interes special il reprezinta profitul realizat pe pietele cu
concurenta imperfecta si anume:
profitul de monopol sau supraprofitul de monopol.
Acesta este realizat de firme, respectiv corporatii ce si-au asigurat o pozitie de monopol
pe piata si care rezulta din cele mai diferite situatii in care-si desfasoara activitatea, putind
impune monopolul in privinta cantitatilor de marfuri vindute, al calitatii lor, in conditiile folosirii
noilor realizari tehnico-stiintifice.
forma speciala de profit este asa-numitul profit neasteptat, care se realizeaza de catre
agentii economici cei mai diferiti, in conditiile unor conjuncturi economico-politice sau de alta
natura, favorabile.
Asemenea situatii se pot intilni fie in unele zone geografice ale globului in urma unor
evenimente conjuncturale, fie in cazul unor produse de natura deosebita precum petrolul sau alte
resurse natural-materiale ce constituie monopolul exclusiv al unui numar redus de producatori,
respectiv vanzatori.

Profitul se determina potrivit unei metodologii oficiale, rezultate din reglementarile in
vigoare ale fiecarei tari si reprezinta o suma globala, care teoretic si practic poate fi formata din
doua componente:
profitul legitim sau legal rezultat din activitatea firmei desfasurata in conditii normale si
realizat in contextul respectarii prevederilor legale de-a lungul intregii activitati din care este
obtinut. Este de dorit ca intreaga diferenta dintre venituri si costuri sa reprezinte un asemenea
profit pentru a inlatura orice aspecte neplacute ce rezulta din nerespectarea legalitatii;
profitul nelegitim sau nelegal obtinut si insusit fara a fi castigat prin vreun serviciu adus
in activitatea economica sau ca rezultat al riscului intreprinzatorului, realizat in contextul
incalcarii deliberate sau nu a legalitatii, prin atribuirea unor cote procentuale de profit peste cele
admise de lege, sustragerea de la plata impozitelor si a taxelor, "umflarea costurilor", efectuarea
unor duble inregistrari etc.
Pentru a obtine informatii utile, agentii economici pot utiliza o serie de indicatori de
analiza a profitului.Cei mai importanti sunt: masa profitului si rata profitului.
Masa profitului reprezinta profitul total obtinut de un agent economic intr-o anumita
perioada de timp.
Rata profitului este o marime relativa ce reflecta raportul procentual dintre profitul
obtinut de catre un agent economic intr-o anumita perioada de timp (masa profitului) si costurile
aferente acestuia.
Profitul, este impozitat conform legilor din fiecare tara. Cine-l detine poate dispune de
profit numai dupa plata impozitelor. Pornind de la marimea si modul de stabilire a impozitelor a
aparut conceptul de profit admis, care reprezinta institutionalizarea unei marimi a profitului care
se stabileste nu atit in functie de factorii economici, ci de decizia autoritatilor si de politica
statului de a asigura un anumit nivel al profitului pe ramuri, subramuri, pe categorii de marime a
firmelor etc. Adesea el apare si sub titulatura de profit net.

1.3 Funciile profitului
Existenta profitului, obtinerea lui de catre intreprinzatori ridica si problema justificarii
acestuia, ca o forma de venit distincta a societatii. Desi unii denigreaza profitul, considerandu-l
un castig imoral obtinut de clasa capitalistilor, nu pot fi neglijate functiile pe care le indeplineste
acesta in cadrul societatii.
Considerat de multi specialisti drept motor al societatii noastre, profitul constituie
motivatia obiectiva a intreprinzatorilor si proprietarii firmelor .
Motivatia producatorului este perspectiva profitului, pe care cauta intr-o perioada
nespecificata de timp sa-l maximizeze.
In aceasta perspectiva putem spune ca toate firmele indiferent de marimea sau forma lor
isi organizeaza si desfasoara activitatea sub semnul profitului, care de departe se prezinta ca
find criteriul cel mai important de apreciere a activitatii globale a acestora si desigur, singura
sursa de dezvoltare a lor.
Prin aceasta, profitul contribuie si la satisfacerea in perspectiva a unor nevoi potentiale
de consum de bunuri si servicii, constituind acel element ce-i impulsioneza pe intreprinzatori in
organizarea productiei de noi bunuri si servicii.
Plecand de la realitatea concreta, si anume de la existenta profitului in societate , de la
faptul ca acesta serveste, la randul lui , la satisfacerea unor necesitati economice. Analizand
profitul din punct de vedere al efectelor sale benefice, sau mai bine zis, ale obtinerii acestuia,
putem trage concluzia ca aceste efecte se sintetizeaza in functiile pe care le indeplineste in
societate.
Indiferent de forma pe care o imbraca, profitul indeplineste anumite functii pentru agentii
economici, proprietari, intreprinzatori, populatie, societate in general:
A) Functia de motivare a firmelor, luate in ansamblu ca entitati economice, a intreprinzatorilor si
proprietarilor firmelor respective. Profitul stimuleaza initiativa economica a acestora, el
determina acceptarea riscurilor de catre intreprinzatori si prin aceasta, contribuie la stimularea
productiei de bunuri.
B) Functia de stimulare a initiativei ecnomice atat a proprietarilor, cat si a intreprinzatorilor, el
determinand acceptarea riscului de catre intreprinzatori si, prin acesta, contribuind la stimularea
productiei de bunuri si servicii la cresterea productivitatii etc.
C) Functia de crestere, ce pune in evidenta faptul ca profitul sta la baza cresterii productiei, a
dezvolatrii firmelor, a aparitiei de noi intreprinderi etc. El reprezinta sursa principala a
acumularilor pe baza carora se constituie investitiile, sursa de baza a cresterii economice.
D) Functia de control asupra activitatii firmelor. Nivelul si dinamica profitului insusi, constituie
un adevarat barometru al calitatii activitatii agentilor economici. Cu ct profitul este mai mare si
cu cit perioada in care se insuseste el este mai indelungata, cu atit mai mult se verifica in
practica, calitatile si abilitatea agentului economic in rindul oamenilor de afaceri.
E) Profitul indeplineste o importanta functie sociala , constituind baza procurarii resurselor
necesare pentru finantarea actiunilor social - culturale.

1.4 Importana cercetrii funciilor profitului
Cercetarea functiilor profitului ne poate conduce la intelegerea mai complexa a
conceptului de profit si profitabilitate.
Luand in calcul faptul ca profitul, ca expresie a rationalitatii economice, este compatibil
cu rationalitatea sociala, inseamna ca pe baza lui se pot influenta dezvoltarea activitatilor
economice si functionarea activitatilor noneconomice necesare oricarei tari (sociale, culturale,
educationale, de asistenta sanitara, artistice), adica progresul social general.
Iata de ce o economie profund umanizata presupune o compatibilitate directa intre profitul
in sens strict economic si profitul in sens cultural-educational uman, cel din urma fiind o premisa
fundamentala pentru ca libera initiativa sa aiba realmente suportul necesar progresului prin om si
pentru om.



CAPITOLUL 2. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII


2. Prezentarea Sc. ArtSia SrL
Numele : Sc. ArtSia RsL
Localizarea : Judetul Brasov, orasul Brasov;
Punct de lucru : cartierul Bartolomeu, str. Calea Feldioarei, nr.6A, tel. 0728594869 sau
0724306236
Sediu : Str. Galaxiei, nr.1, bl.32, sc.D, ap.2, tel. 123033

2.1 Elemente de identiticare
Numr nregistrare ORC : J30/1858/1994
Cod fiscal: 5953539
Forma juridic Societate cu raspundere limitata
Durata de funcionare: nelimitat
Activitate preponderenta ( cod si denumire clasa CAEN ) : 5212-Comert cu amanuntul in
magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare
Tipul situatiei financiare : AE aplica reglementarile contabile simplificate aprobate prin
OMF 306/2002
2.2 Scurt istoric
Domeniul de activitate al firmei este cel textil i papetrie. Firma a luat fiinta in luna
decembrie anul 1994 avand un capital social in acea vreme de 100.000 lei prin asocierea soilor
Avram.
Prima perioada de existen a firmei a fost una de incercari in ceea ce priveste calea de
urmat in dezvoltarea ei. Astfel, intr-o prima faza s-au executat chiar de catre patroni o serie de
produse necesare restaurantelor : naproane, fete de masa, servetele. Firma nu dispunea in acea
perioada decat de o singura masina de cusut.
In 1995 au fost angajate trei persoane pe baza unui contract de prestari servicii si s-a
trecut la realizarea productiei pe baza de comenzi ferme. La sfarsitul anului 1995 firma a
inregistrat un profit net de de 948,328 ron.
La inceputul anului 1996 a fost inchiriat un spatiu de cca.35 metrii patrati, pe Str.
Galaxiei si au fost achizitionate primele masini indestriale : o masina de cusut industriala si o
masina de festonat. Tot in cursul acestei perioade au fost facute si primele angajari pe baza
cartilor de munca.
Activitatea in acest spatiu a durat doi ani de zile, numarul de angajati ajungand la 10.
In anul 1998 s-a inchiriat spatiul in care firma isi desfasoara si astazi activitatea, de cca
160 metri patrati, in cartierul Bartolomeu.
In anul 2000, firma are 30 de angajati, iar dotarea ei cuprinde :
24 masini de cusut industriale
2 masini de festonat
2 masini pentru realizarea butonierelor
2 masini de taiat.
Un fapt demn de luat in seama este acela ca pana la ora actuala, firma s-a descurcat prin
propriile forte fara ajutorul creditelor bancare, si este la zi cu datoriile fata de stat.

2.3 Forma juridic de constituire
Forma juridica sub care a fost constituita societate este de Societate cu Raspundere
Limitata (S.R.L). Societatea este persoana juridica romana din ziua inmatricularii in Registrul
Comertului si isi desfasoara activitatea conform legislatiei romane si prevederilor contractului si
statutului societatii.
2.4 Capitalul social
Capitalul social este de 2.000.000 lei.
Conform reglementarilor in vigoare, societatea are un capital social de 2.000.000 de lei si este
impartit in 20 de parti sociale indivizibile si nominative fiecare cu o valoare de 100.000 de lei.

2.5 Principalii indicatori economico-financiari
La data de 31.12.2013
cifra de afaceri 8022 mil.lei
profit net 844 mil.lei
2.6 Analiza situaiei financiar-patrimoniale
A) Analiza situatiei generale a patrimoniului pe baza structurii activului si pasivului bilantului
intreprinderii:
n acest scop vom folosi ultimul bilant al firmei ( pentru anul 2004 )
bilantul functional simplificat se prezinta astfel:
tabel 1
Nr. crt. Specificatie perioada ( p 0 ) 01.01.2013 perioada ( p 1 )
31.12.2013
mil lei pondere ( % ) mil lei pondere ( %
)
1 Active imobilizate 2.698 62,5% 3.988 45,6%
2 Active circulante din care: 1.617 37,5% 4.751 54,4%
Stocuri 604 14,0% 2.299 26,3%
Creante 543 12,6% 1.722 19,7%
Disponibilitati 470 10,9% 730 8,4%
T O T A L A C T I V 4.315 100,0% 8.739 100,0%
3 Capital social 2.261 52,40% 2.949 33,75%
4 Rezerve 74 1,71% 141 1,61%
5 Fonduri proprii si provizioane 145 3,36% 1.163 13,31%
6 Capital propriu ( 3+4+5 ) 2.479 57,47% 4.253 48,67%
7 Creditori 1.132 26,24% 3.706 42,41%
8 Imprumut pe termen scurt 350 8,12% 144 1,65%
9 Imprumut pe termen lung 353 8,18% 636 7,28%
T O T A L P A S I V 4.315 100,0% 8.739 100,0%

Concluzii:
- S-a inregistrat o crestere a activului firmei cu peste 200% , ( 8739 / 4315), ceea ce
constituie un rezultat foarte bun .( trebuie avuta in vedere si cresterea preturilor ca efect al
inflatiei ).
- Se constata o scadere a ponderii activelor imobilizate ( de la 62,5% la 45,6 % )
- Au crescut activele circulante ( de la 37,5 % la 54,4 %), prein cresterea in special al
stocurilor ( de la 14 % la 26,3 % )
- Se poate interpreta ca semn pozitiv cresterea capitalului propriu ( de la 2479 la 4253 )

B) Analiza patrimoniului net ( propriu ) si a surselor financiare :
Tabel.2
Nr. crt. Elemente de calcul Perioada Diferenta
precedenta curenta mil lei
1 Active imobilizate 2.698 3.988 1.290
2 Active circulante 1.617 4.751 3.134
T O T A L A C T I V (1+2) 4.315 8.739 4.425
Datorii totale (7+8+9)* 1.835 4.486 2.651
3 Patrimoniul net ** 2.479 4.253 1.774
* rd. 7.8.9 din tab.1
** rd. 6 din tab. 1


Concluzii:
- Se poate constata o crestere fata de perioada precedenta a patrimoniului net de 1774 mil.
Lei
- Amplificarea gradului de indatorare a firmei

C) Analiza corelatiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta:
Nr. crt. Elemente de calcul Perioada
precedenta curenta
1 Capital permanent ( 6+9)* 2.832 4.889
2 Active fixe imobilizate 2.698 3.988
3 Fond de rulment (1-2) 134 901
4 Fond de rulment destinat 140 810
5 Diferenta (3-4) -6 91
6 Active circulante 1.617 4.751
7 Disponibilitati 470 730
8 Active circulante-disp (6-7) 1.147 4.021
9 Datorii curente ( 7+8)** 1.482 3.850
10 Nevoia de fond de rulment(8-9) -336 171
11 Trezoreria neta(3-10) 470 730
* rd. 6,9 din tab.1
** rd.7,8 din tab.1

Concluzii:
- societatea comerciala a realizat un excedent de fond de rulment ( 91 mil.lei )
- in anul 2003, societatea a avut un fond de rulment mult inferior celui realizat in anul 2004
- la finele anului societatea inregistreaza disponibilitati di cauza neonorarii obligatiilor

D) Analiza corelatiei creante-obligatii :
Tabel 4 :
Nr. crt. Indicatori Perioada
precedenta curenta
1 Cifra de afaceri 5.042 8.022
2 Creante 543 1.722
3 Obligatii 1.132 3.706
4 Raport creante/obligatii 0,48 0,46
5 Durata de mobilizare a creantelor
Di
38,76 77,28
6 Durata de folosire a surselor atrase
Df
80,83 166,31
Sd * 360
Di = ---------------- unde : Sd = soldul mediu al creantelor
CA CA = Cifra de afaceri
Sc * 360
Df = ---------------- unde : Sc = soldul mediu al conturilor de obligatii
CA
Concluzii :
- in perioada analizata se poate observa o scadere minima in raportul creanta obligatii, in
comparatie cu cresterea cifrei de afaceri care a fost mult mai mare

E) Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei :
Tabel 5 :
Nr. crt. Indicatori Perioada
precedenta curenta
1 Lichiditate patrimoniala 2,80 6,28
2 Rata autonomiei financiare 0,78 0,85
3 Solvabilitatea generala 1,09 1,23
4 Solvabilitatea mediala 0,89 0,66
5 Solvabilitatea globala 2,35 1,95

Modalitatile de calcul si concluziile aferente pentru rezultatele obtinute in perioada
curenta :
Active circulante
Solvabilitatea generala = ---------------------------- = 1,23
Datorii curente
>> find cuprinsa intre intervalul 1,2 1,8 este considerata
buna


Active circulante - stocuri
Solvabilitatea imediata = ------------------------------------ = 0,66
Obligatii
>> find cuprinsa intre intervalul 0,65 1 este considerata
buna

Active totale
Solvabilitatea globala = ---------------------------- = 1,95
Datorii totale

Disponibilitati + Mijloace care pot deveni lichide
Lichiditate patrimoniala = ------------------------------------------------------------ = 6,28
Datorii curente
>> fiind > 1, se poate considera o situatie favorabila


Capital propriu
Rata autonomiei financiare = ------------------------------------------------ = 0,85
Capital propriu + Credite bancare
>> fiind > 0,5, se poate considera o situatie normala



F) Analiza echilibrului economico - financiar :
Tabel 6 :
Nr. crt. Indicatori Perioada
precedenta curenta
1 Rata autonomiei financiare 0,88 0,87
2 Rata de finantare a stocurilor 0,22 0,39
3 Rata de finantare a activelor 0,57 0,49
4 Rata datoriilor 0,43 0,51

Modalitati de calcul :
Capital propriu
Rata autonomiei financiare = ------------------------------------------------ = 0,85
Capital propriu + imprumutat
Fondul de rulment
Rata de finantare a stocurilor = -------------------------------- = 0,39
Stocuri

Capital propriu
Rata de autofinantare a activelor = ------------------------------------- = 0,49
Active fixe + Active circulante


Rata datoriilor = 1 rata de finantare a activelor = 0,51
Concluzii :
- echilibrul economico financiar cunoaste o evolutie favorabila, incadrandu-se in
parametrii normali, aratand functionarea corespunzatoare a firmei.

G) Analiza echilibrului economico - financiar :
Tabel 7 :
Nr. crt. Indicatori Perioada
precedenta curenta
1 Profitul net 384 844
2 Amortizarea aferenta perioadei 684 3.360
3 TOTAL 1.068 4.204
4 Modificarea activelor circulante
( exclusiv disponibilitati )
-210 2.874
5 Modificarea soldurilor conturilor
de obligatii ( exclusiv creditelor pe
termen lung si mediu )
-321 2.574
6 Investitii efectuate in cursul
perioadei
( inclusiv rambursarea ratelor
anuale pentru imprumuturi pe
termen lung si mediu )
515 2.651
7 Fluxul de disponibilitati(3-4+5-6) 442 1.253


Concluzii :
- Rezulta ca in perioada analizata firma are un flux de disponibilitati pozitiv.

H) Analiza echilibrului economico - financiar :
Tabel 8 :
Nr. crt. Indicatori Perioada
precedenta curenta
1 Rata generala a indatoririi 0,28 0,18
2 Rata datoriilor financiare 0,14 0,15
3 Rata de indatorare a activitatii de
exploatare
0,31 0,04
4 Rata capacitatii de rambursare a
datoriilor financiare
0,24 0,17

Modalitati de calcul :
Imprumuturi totale
Rata generala a indatoririi = -------------------------- = 0,18
Capital propriu

Imprumuturi pe termen lung si mediu
Rata datoriilor financiare = -------------------------------- ------------ = 0,15
Capital propriu

Rata de indatorare a activitatii de exploatare =
Credite pe termen scurt
=-------------------------------------------- = 0,04
Active circulante fara disponibilitati

Rata capacitatii de rambursare a creditelor financiare =
Imprumuturi pe termen lung si mediu
=-----------------------------------------------------= 0,17
Capacitatea de autofinantare
Concluzii :
- Societatea prezinta o situatie buna atat in ceea ce priveste gradul de indatorare cat si de
rambursare a datoriilor financiare.
















CAPITOLUL 3. PIAA FIRMEI


3.1 Organigrama firmei


3.2 Furnizori
Un fapt demn de luat in seama este cel ca aprovizionarea are o descriere sinuoasa de la o
luna la alta in functie de cerinte, datorita decalajului dintre onorarea comenzii catre un beneficiar
si o noua comanda de la acesta.
Spre exemplu, in cadul unei luni de varf, se poate realiza aprovizionarea de la urmatorii
furnizori :
TEXTILA OLTUL-Sf. Gheorghe-cca 20.000.000 lei(7.5%);
NOVATEX-Pitesti-cca 100.000.000 lei(37.7%);
TEXTILA DACIA-Bucuresti-cca 100.000.000 lei(37.7%);
EL-TEX-Prejmer-cca 5.000.000 lei(1.8%);
CARPATEX-Brasov-cca 10.000.000 lei(3.7%);
RELONTEX-Bucuresti-cca 20.000.000 lei(7.5%);
PANTEX-Brasov-cca 10.000.000 lei(3.7%)
3.3 Clieni
Printre principalii clienti amintim:
Sc. Aurora S.A. Brasov-cca 50.000.000 lei
Sc. Alutus S.A Ramnicu Valcea cca 15.000.000 lei
Sc. Romstal Bucuresti cca 47.000.000 lei
Radio Contact Brasov-ccca 14.000.000 lei
Transilvania Expres Brasov cca18.000.000 lei
Buna ziua Brasov cca 12.000.000 lei
Compania Apa Brasov cca 16.000.000 lei
Fabrica de tigarete Sf.Gheorghe cca 300.000.000 lei
Electrica Brasov cca 61.000.000 lei
Vectra Service Brasov cca 40.000.000 lei

3.4 Concurena
Mediul concurential al firmei cuprinde :
Sc.Industriile Universul S.A.-Brasov, cartierul Noua- o firma foarte mare, cu activitati in
domeniul bancar, al confectiilor metalice, al confectiilor textile;
Sc.Danger S.R.L-Brasov-str.Matei Corvin, nr.21, tel.166580;
Sc.Protual S.R.L-Brasov, cartierul Bartolomeu;
Sc.Asiral Tex-Brasov-tel.144940
Sc.FabritexS.R.L-Brasov-str.Sacelelor, nr.1, tel.414967

3.5 Piaa
Segmentele de piata pe care actioneaza firma sunt :
a. segmentul de piata al utilizatorilor industriali (echipament de protectie);
b. segmentul de piata al unitatilor din sectorul hoteleir si al restaurantelor;
c. segmentul de piata al utilizatorilor de papetrie.


CAPITOLUL 4. MONOGRAFIE CONTABIL CU CIFRE

4.1 Tipuri de operaiuni
Operatia 1.
Se infiinteaza societatea comerciala SC. ArtSia SrL, microintreprindere avand 2
asociati,ce aduc ca aport un capital social de 3900 ron ,fiecare detinand 50% din partile
sociale,format din:
Numerar in contul bancar, aport asociat A 1000 ron
Calculator, aport asociat A 950 ron
Utilaj, aport asociat B 1950 ron
1.1 evidentierea capitalului social conform Actului constitutive al societatii:
456 = 1011 3900
A 1950
B 1950
1.2 varsarea capitalului social subscris:
% = 456A 1950
214 950
5121 1000
Operatia 2.
In luna infiintarii se inregistreaza cheltuieli de constituire in valoare de 520 ron, platite
din imprumutul acordat in mod egal de catre asociatii firmei, in valoare de 1600 ron.
2.1 acordarea imprumutului de catre asociati
5311 = % 1600
456A 800
456B 800
2.2 plata cheltuielilor de constituire
208 = 5311 520
Operatia 3.
Societatea achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 3400 lei,TVA 19%
% = 401 4046
2133 3400
4426 646
Operatia 4.
Se plateste in numerar chiria catre proprietar pentru spatial inchiriat,in valoare de 750
ron.
6588 = 5311 750
Operatia 5.
Pentru inceperea activitatii este necesara angajarea a 2 salariati, stabilindu-se salariul de
baza in valoare de 250 ron pentru fiecare salariat. La sfarsitul lunii se inregistreaza in
contabilitate cheltuielile cu salariile personalului,retinerile si impozitele aferente,astfel:
5.1 inregistrarea cheltuielilor cu salariile
641 = 421 500
5.2 inregistrarea retinerilor aferente salariilor
421 = % 104,47
4372 5,00
4312 58,35
4313 35,00
444 6,057
5.3 inregistrarea cheltuielilor unitatii
6451 = 4311.1 cas 116,65
6451 = 4311.2 san 35,00
6452 = 4371 25,00
6588 = 446.1 3,75
635 = 446.2 10,00
Operatia 6.
Se achizitioneaza materii prime in valoare de 14965 ron, TVA 19%.
% = 401 17808,35
301 14965,00
4426 2843,35
Operatia 7.
Se cumpara documente cu regim special pentru consumul current in valoare de 75
ron,TVA 19%.
% = 401 89,25
601 75,00
4426 14,25
Operatia 8.
Se primesc comenzi pentru produse in valoare de 11500 ron. Dupa 8 zile se livreaza
produsele fabricate emitandu-se factura fiscala.
8.1 inregistrarea darii in consum a materialelor necesare
601 = 301 7.940
8.2 receptionarea produselor finite la pretul prestabilit
345 = 711 11.500
8.3 inregistrarea vanzarii catre clienti
411 = % 13.685
701 11.500
4426 2.485
8.4 inregistrarea descarcarii de gestiune a produselor finite
711 = 345 11.500
Operatia 9.
Se incaseaza in numerar 2.185 ron si diferenta prin cont banacar.
% = 411 13.685
5311 2.185
5121 11.500
Operatia 10.
Se platesc salariile si factura cu documentele cu regim special din casa.
% = 5311 484,843
421 395,593
401 89,95
Operatia 11.
Se platesc datoriile aferente salariilor si 5000 ron ,suma partiala din factura de materii
prime prin contul bancar pentru care banca a retinut un comision de 15,00 ron.
% = 5121 5.309,807
4311.1 116,65
4311.2 35,00
4371 25,00
4372 5,00
4312 58,35
4313 35,00
444 6,057
446.1 3,75
446.2 10,00
401 5.000
6588 15,00
Operatia 12.
Se cumpara obiecte de inventar in valoare de 283 ron, TVA 19% si se dau in consum in
momentul intrarii in unitate.
% = 401 336,77
301 283,00
4426 53,77
601 = 301 283,00
Operatia 13.
Datorita cresterii activitatii,se decide incheierea unui nou contract de munca, noul angajat
avand salariul de baza in valoare de 250 ron.
13.1 inregistrarea cheltuielilor cusalariile
641 = 421 750
13.2 inregistrarea retinerilor aferente salariilor
421 = % 156,62
4372 7,50
4312 87,525
4313 52,50
444 9,085
13.3 inregistrarea cheltuielilor unitatii
6451 = 4311.1 174,975
6451 = 4311.2 252,500
6452 = 4371 37,50
6588 = 4461 5,625
635 = 4462 15,00

Operatia 14.
Se incaseaza dobanda pentru disponibilul din cont in valoare de 16 ron.
5121 = 768 16
Operatia 15.
Se depune suma de 1000 ron in contul de la banca.
5121 = 5311 1000
Operatia 16.
Se achizitioneaza o casa de marcat in valoare de 840 ron, TVA 19% si se achita
furnizorului din disponibilul bancar.
% = 401 999,60
2131 840,00
4426 159,60
401 = 5121 999,60
Operatia 17.
Se factureaza prestarea de servicii pentru transport intern pe ruta Brasov - Cluj Napoca in
valoare de 1047,20 ron
411 = % 1047,20
704 880,00
4427 167,20
Operatia 18.
Se inregistreaza amortizarea integrala a cheltuielilor de constituire in valaore de 520 ron
681 = 2801 520,00
2081 = 208 520,00
Operatia 19.
Se regularizeaza conturile de TVA.
4427 = 4426 2352,20
4424 = 4426 1364,77
Operatia 20.
Se inchid conturile de venituri si cheltuieli in vederea determinarii rezultatului.
20.1 inchiderea conturilor de cheltuieli
121 = % 11.309,00
601 8.298,00
635 25,00
641 1250,00
6451 379,125
6452 62,50
6588 774,375
681 520,00
20.2 inchiderea conturilor de venituri
% = 121 12.396,00
701 11.500,00
704 880,00
768 16,00
Operatia 21.
Calculul si inregistrarea impozitului pe venit.
21.1 calculul impozitului pe venit
Veniturile trimestriale ale societatii sunt in valoare de 123.960.000 lei. Pentru calculul
impozitului pe venit trebuie sa se aiba in vedere faptul ca s-a achizitionat o casa de marcat in
valoare de 840 ron si s-a incheiat un contract de munca cu un nou angajat, asigurand astfel
cresterea cu 50% a fortei de munca.
Venit impozabil = 12.396-840 = 11.556 ron
Cota de 1,5% = 11.556 x 1.5% = 173,34 ron
Reducere 20% = 173,34 x 20% = 34,668 ron
Impozit pe venit = 173,34 34,668 = 138,672 ron
21.2 inregistrarea impozitului pe venit
691 = 441 138,672
121 = 691 138,672
Operatia 22.
Profitul net in suma de 948,328 ron se repartizeaza astfel
- rezerve legale : 47,42 ron
- dividende : 60,92 ron
- surse proprii de finantare : 840ron
129 = % 648,328
106 887,420
457 60,92











CAPITOLUL 5. PROFIT SURSA DE FINANARE


5.1 Profitul autofinanare
Corelatia dintre autofinantare si repartizarea profitului
Intre politica de autofinantare si politica de repartizare a profitului exista o stransa
legatura. Beneficiul unei societati comerciale pe actiuni, fie ca se distribuie sub forma de
dividende, fie ca se constituie fond de rezerva (posibilitati de autofinantare) este proprietatea
actionarilor. De aceea, politica fata de repartizarea profiturilor este, in ultima instanta, o politica
de lichiditate: daca se constituie fond de rezerva, cresc lichiditatile intreprinderii si deci
posibilitatile de autofinantare; repartizari de dividende mai mari conduc la micsorarea
lichiditatilor si deci a posibilitatilor de autofinantare.
Politica de autofinantare si cea de repartizare a profitului sunt contradictorii in sensul ca
vizeaza aceiasi baza, adica profitul net, dar in acelasi timp complementara, deoarece reinvestirea
profitului asigura in perioada urmatoare cresterea volumului de dividende.
In general investitorii strategici sunt interesati de reinvestirea profitului, situatie in care
beneficiaza si de reduceri fiscale (impozitul pe dividend), in timp ce micii investitori urmaresc
obtinerea unui venit imediat.
In situatia nerepartizarii de dividende, intr-un an sau altul, pot aparea nemultumiri in
masa actionarilor si care se pot concretiza in tendinta de vanzari la bursa a actionarilor. Daca
procesul de vanzare capata amploare sau se generalizeaza, consecinta este scaderea cursului
actiunilor la bursa. In aceasta situatie se creeaza doua aspecte neplacute:
- imposibilitatea pentru societatea comerciala de a efectua cresteri de capital prin emisiune
de noi actiuni din cauza cursului bursier scazut.
- cursul scazut al actiunilor, determinat de politica de autofinantare si de dividende, atrage
atentia investitorilor straini care, prin cumparari masive la bursa in perioade optime, pot prelua
controlul asupra societatii comerciale.
Politica de autofinantare a unei ntreprinderi este sinteza cailor de productie, comerciale
si financiare, care orienteza activitatea sa. Fluxul surselor de autofinantare rezulta din
performantele economice si financiare, fiind grupate nsa n functie de posibilitatile repartizarii
beneficiilor, amortizarii si de politica de ndatorare. Previziunile de finantare joaca rolul principal
n politica financiara a ntreprinderii.

5.2 Profit sau pierdere concluzie
n cadrul societii SC ArtSia Srl se poate observa c aceasta se bucur de un adevarat
succes, deoarece este n topul firmelor ce se poate finana din propriul profit.
Profitul acestei societi ajuta anual la procesul de finanare i dezvoltare.
n cazul acesteia nu poate fi cazul de pierdere.

5.3 Sursa de finanare
Finanarea procesul de asigurare a fondurilor bneti necesare desfurrii activitii
ntreprinderii.
Sursele de finanare sunt adaptate la nevoile firmei i se regsesc n cadrul structurilor
patrimoniale de pasiv sub denumirea de capitaluri.
Finanarea se poate realiza prin surse proprii sau strine (externe).
Surse proprii: autofinanare, aport la capital, amortizare (grupele de conturi 10 - 12).
Surse strine: provizioane i ajustri pentru deprecierea activelor, datorii fa de teri,
mprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung (grupele de conturi 40 44, 46, 39, 49, 28, 15),
finanare nerambursabil (grupele de conturi 16, 13, contul 519).

Etapele
finanrii
Cunoaterea posibilitilor ntreprinztorului i a situaiei
organizaei proprii;
Cunoaterea tuturor alternativelor de finanare disponibile;
Cunoaterea cerinele fiecrei alternative;
Efectuarea de analize pentru a stabili care alternativ se potrivete
cel mai bine situaiei afacerii;
Pregtirea necesar abordrii mai multor surse de finanare.


Finanarea
la pornire

De obicei n faza de nceput sursele potrivite de finanare sunt:
investiia de capital propriu,
creditul.
Tot ca forme de finanare n faza de nceput se poate apela la alte
dou modaliti, mai puin tradiionale:
programe guvernamentale i cvasiguvernamentale,
surse de fonduri inventive sau neconvenionale.

Capitalul
propriu
Utilizarea fondurilor proprii demonstreaz seriozitatea
ntreprinztorului, hotrrea sa de materializare a ideii.
Poate fi obinut i prin ipotecare de bunuri personale sau realizarea
de mprumuturi (de la cunotine, prieteni), esenial este ca banii
care intr n afacere s fie folosii ca aport de capital.








BIBLIOGRAFIE

1. Economie, Editia a IIa, Gheorghe CRETOIU, Viorel CORNESCU, Ion BUCUR, Colectia
Oeconomica, Editura C.H.Beck, 2008, p.279-290
2. John K.Galbraith, Stiinta economica si interesul public, Ed.Politica, Bucuresti, 1982, p.28.
3. George Strat, Curs de Economie Politica, Editura librariei Remus Cioflec, Cluj, 1937,
p.401
4. Calin, O., Ristea, M., Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004.
5. Epuran, M., Babaita, V., Bazele contabilitatii, Editura de Vest, Timisoara, 1997.
6. Peres Ion, Mates Dorel, Peres Cristian, Bazele contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara,
2005.
7. Ristea Mihai (coordonator), Contabilitatea financiara a ntreprinderii, Editura Universitara,
Bucuresti, 2005.
8. Legea contabilitatii nr. 82/1991
9. ww.ciel.ro
10. Bibliografie minima obligatorie recomandata de facultate
11. Powered by http://www.referat.ro/