Bazele programarii calculatoarelor

Seminar 1 Arhitectura si functionarea calculatorului

2013

Informatii organizatorice

Contact: As. dr. Mogo Radu, mogos.radu@gmail.com Punctaj: - 5 puncte lucrare de control la curs - 4 puncte la seminar: - 1 test scris in saptamana a 7-a 2 puncte - 1 test la calculator in saptamana a 13-a 2 puncte - 1 punct din oficiu.

Introducere
Sistemele electronice de calcul ansambluri de echipamente (hardware si software) ce asigura introducerea, prelucrarea si extragerea automata a datelor potrivit cerintelor utilizatorului.

a) Componenta hardware (fizica) totalit. echipamentelor fizice precum si blocurile, circuitele electrice si dispozitivele electromecanice.
b) Componenta software (logica) - programe ce asigura conducerea, supravegherea si controlul activitatilor sistemului - un rol aparte il are sistemul de operare (SO) ans. de programe ce controleaza dinamic toate activit. sistemului de calcul programele ce apartin SO sunt permanent rezidente in memoria interna/externa a calculatorului gestioneaza resursele Resursele calculatorului: fizice (mem. interna, procesoare, dispozitive periferice) logice (programe) informationale (date).

I. Arhitectura calculatoarelor de tip von Neuman (1)

A.Metoda cutiei negre - o forma a bordarii sistemice utilizate in cibernetica - permite divizarea sistemului in subsisteme ce pot fi studiate mai usor

Programe

Date

Calculator electronic

Rezultate

Fig. 1 Calculatorul cutie neagra

Calculatorul contine: - unitate central de prelucrare (processor) UCP - unitate de memorie interna (aici se inregistreaza datele (D) si programele (Pr)) D si Pr introduse/extrase in/din memoria interna folosind unitati de IN/OUT

I. Arhitectura calculatoarelor de tip von Neuman (2)

Memorie externa
Instructiuni
Date Date

Unitate de IN

Date

Memorie interna
Instructiuni

Rezultate

Unitate de OUT

Instructiuni

UCP alc. din: - unitate de comanda si control (UCC) - unitate aritmetico logica (UAL)

Date

UCP

Fig. 2 Componente de baza ale calculatorului

Date

I. Arhitectura calculatoarelor de tip von Neuman (3)

Memorie externa
Date Date

Unitate de IN

Date

Instructiuni

Memorie operativa RAM

Rezultate

Unitate de OUT

e Dat

Da

Ins tru c tiun i

comenzi comenzi UCC ROM

te

comenzi

UCP

UAL comenzi

Unitate centrala

Fig. 3 Detaliere procesor (UCP)

I. Arhitectura calculatoarelor de tip von Neuman (4)

UCC examineaza programul curent instructiune cu instructiune coordoneaza (supervizeaza) toate operatiile efectuate prelucreaza instructiuni => comenzi catre toate celelalte comp. ale calc. UAL executa operatiile logice si aritmetice asupra datelor. prelucreaza date si ofera tot date (rezultate) Instructiunile contin :
codul operatiei care se executa adresele operanzilor (datelor asupra carora se executa prelucrarea)

Orice lant de cifre (date) ajuns in: - UAL e tratat ca data - UCC e tratat ca instructiune. UCC: tb. sa cunoasca adresele instructiunilor pentru a fi evitata tratarea instructiunilor ca date si invers (adresele datelor sunt precizate in instructiuni) are un contor de adrese care memoreaza adresa instructiunii ce urmeaza a fi incarcata din memorie.

I. Arhitectura calculatoarelor de tip von Neuman (5)

2. UCP cu structura microprogramata (fol. circuite integrate)

foloseste integrare de tip inalt mai multe blocuri pe acelasi cip microprocesoarele = circuite ce contin (toate integrate pe acelasi cip): - UAL - registrele de lucru - decodificarea de comenzi Daca setul de instructiuni al calc. coincide cu setul de instructiuni decodificate si executate de microprocesor => blocul de emulare e inutil (memoria de comanda se confunda cu memoria centrala)

I. Arhitectura calculatoarelor de tip von Neuman (6)

Memorie externa

Memorie de comanda RAM/ROM

Registre de lucru

UAL

Bloc emulator

Decodificator de comenzi

Magistrala de date

Fig. 4 Structura unitatii centrale microprogramate

II. Structura si utilizarea memoriei (1)

Memoria: succesiune de elemente fizice (biti) 1 bit ( binary digit cifra binara) are 2 stari fals (0) / adevarat (1), materializat electric printr-o tensiune joasa/inalta. 8 biti consecutivi = 1 octet (byte) Octetul: cea mai mica unitate adresabila in memoria centrala octetii sunt numerotati crescator, incepand cu 0 fiecare octet are asociata o adresa absoluta (nr. asociat fizic fiecarui octet din mem. interna) adresele octetilor cresc cu o unitate de la unul la altul

II. Structura si utilizarea memoriei (2)

Memoria centrala e alc. din: dintr-un nr. de pozitii binare (fiecare pozitie poate memora 0 sau 1) stare modificabila prin program circuite fizice selectionate prin program ce permit accesul la octetii de memorie (modificarea circuitelor nu se poate face prin program) => unui octet i se poate schimba continutul, DAR adresa ii ramane mereu aceeasi. Pentru a accesa continutul unui anumit octet de mem. trebuie sa i se precizeze adresa.
Zona B Zona A de de memorie memorie Zona C de memorie

0 1 2

i-1

i+1

n-1 n

octet

170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 ...

II. Structura si utilizarea memoriei (3)

Zona de memorie (zm): grup de octeti consecutivi identificata prin adresa si lungimea ei adresa unei zm este adresa celui mai din stanga octet (adresa stanga) lungimea unei zm nr octetilor din zona respectiva continutul unei zm dat de continutul octetilor care o compun tipuri - zm nestandard fara restrictii de lungime si adresa - zm standard pp o anumita lungime (2,4,8), adresa multiplu de lungime.

II. Structura si utilizarea memoriei (4)

Lungimea cuvantului de memorie: pt. microcalculatoarele PC, cuvantul are lungimea de 2 octeti si adresa multiplu de 2 ponderile cifrelor cresc de la dreapta la stanga, numerotarea lor corespunde puterilor crescatoare ale bazei de numeratie pt un cuvant - prima cifra din dreapta reprezinta ponderea 2 la puterea 0 - prima cifra din stanga reprezinta ponderea 2 la puterea 15

Pentru un cuvant cu lungimea de 2 octeti: bitii 0...7 octetul inferior (cel mai putin semnificativ) bitii 8...15 octetul superior (cel mai semnificativ)

Succes in noul an universitar !