RAPORT

Lucrare de laborator nr.1

Disciplina: Metode si modele de calcul
Tema: Rezolvarea ecuațiilor algebrice si transcendente

A efectuat:

A verificat:
 Scopul lucrării:

1. Determinarea intervalelor care includ rădăcinile ecuației transcendente.

2. Determinarea valorii rădăcinei reale a ecuației algebrice, valoarea funcției în
punctul dat și numărul de pași efectuați pînă la obținerea soluției.

Sarcina lucrării:

1. Să se separe analitic si grafic toate rădăcinile reale ale ecuațiilor:

a) x 3 − 3x 2 + 9x − 8 = 0
b) 2x 3 −3x 2 + 3 = 0
2. Să se calculeze rădăcinile unei ecuații cu ε = 10−4 ,utilizand metodele:
a) Înjumătățirii ;
b) Coardelor.
3. Comparați rezultatele.

Mersul lucrării:

1. a. Separarea analitică a rădăcinilor funcției 𝑥 3 − 3𝑥 2 + 9𝑥 − 8 = 0

a) Se determină segmentul [−k; k] cu toate rădăcinile reale ale funcției date
a
după formula k = 1 + |a | , unde a = max⁡{|a1 |, |a2 |, … , |an |} .
0

9
Comform ecuației k = 1 + = 10 => segmentul va avea valorile
1

[-10;10] .
b) Se derivează și se găsește rădăcinile ecuației:
f ′ (x) = 0⁡⁡ → ⁡⁡ (x 3 − 3x 2 + 9x − 8)′ = 0⁡⁡ → ⁡⁡3x 2 − 6x + 9 = 0
 Δ = 36 − 108 = ⁡ −72 < 0 → ec. nu are radacini

c) Se alcatuiește tabelul cu șirul lui Rolle. Toate rădăcinile reale ale ecuației
de mai sus vor fi egale la nr. cu nr. de variații de semn în șirul lui Rolle :
X -10 0 10 Nr. variatii
Sign f(x) - - + 1

Conform datelor obținute din table, ecuația are doar o singură soluție situată
pe intervalul [0;10]

1. b. Se separă grafic rădăcinile funcției 2x 3 − 3x 2 + 3 = 0 . Funcția dată poate

fi scrisă sub forma 2x 3 = ⁡ 3x 2 − 3, adică f1 (x) = f2 (x) .

Pentru f1 (x) = 2x 3 , dacă : Pentru f2 (x) = ⁡ 3x 2 − 3 , dacă :

x = -1  y = -2; x= -2  y = 9;
x = 0  y = 0; x = -1  y⁡= 0;
x = 2  y = 16; x= 0  y = ⁡ −3;
x = 3  y = 54; x=1  y⁡= 0;
x=4  y=128; x=2  y⁡= 9;
albastru -> ⁡2𝑥 3
roșu - > ⁡3𝑥 2 − 3
• -> punctul de intersectie
Graficele funcțiilor f1 (x) si f2 (x) se intersectează în punctul cu coordonatele

(-0.806 ; -1.049) => rădăcina reală a funcției 2x 3 − 3x 2 + 3 = 0 se afla pe

segmentul [-1 ; 0];

2. Se construiește schema-block pentru metoda injumatatirii si metoda coardelor

la calcularea rădăcinei ecuației 𝑥 3 − 3𝑥 2 + 9𝑥 − 8 = 0⁡cu precizia
ε = 10−4 .

Scrierea programului care calculează rădăcina ecuatiei:

x 3 − 3x 2 + 9x − 8 = 0 cu precizia ε = 10−4 .

Listening’ul programului:

Screenshot
În urma rulării programului s-a obținut următoarele valori ale rădăcinei ecuației
calculate prin ambele metode conform datelor de intrare (a si b):

Concluzie

Scopul în această lucrare de laborator a fost de determinat valoarea rădăcinei reale a

ecuației algebrice, valoarea funcției în punctul dat și numărul de pași efectuați pînă
la obținerea soluției, prin 2 metode : metoda analitică și metoda coardelor.
Pentru separarea analitică a rădăcinilor s-a determinat segmentul cu toate
rădăcinile reale ale funcției. În urma derivatei se observa ca discriminatul este mai
mic ca 0, de unde rezultă că ecuația nu are rădăcini. În continuare s-a alcătuit tabelul
lui Rolle. Conform datelor din tabel se obsevă că ecuația are doar o singură soluție
pe segmentul dat.