Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Ingineria Software și Automatică

RAPORT

Lucrare de laborator Nr.6

Disciplina: Analiza și modelarea orientată pe obiecte
Tema: Dezvoltarea elaborărilor prin intermediul diagramelor de stare și diagramelor de activităţi.

A efectuat: st.gr. Erhan Serghei

A verificat : lect.univ. Sava Nina

Chișinău 2020
Scopul: studierea noțiunilor de stare, stare compusă cu substari concurente, depuse și disjuncte,
activitate, condiție de gardă, bară de sincronizare (fork, join), bloc de decizie.

Sarcina: de realizat 2 diagrame de stare și 2 diagrame de activitate pentru sistemul informațional

ales
Considerații teoretice:
Starea este subînțeleasă ca metaclasă abstractă ce se utilizează pentru modelarea situațiilor separate
pe parcursul careia se execută careva condiții.
Starea compusă cu substări depuse conține 2 sau mai multe stări depuse, obiectul se poate afla în una
din acveste stări.
Starea compusă cu substări disjuncte se utilizează pentru a modela comportamentul obiectului în
timpul căreia într-un anumit moment de timp oniectul poate să se afle într-o singurăsubstare.
Starea compusă cu substări concurente conține două sau mai multe subautomate și care se execută
concomitant în cadrul stării compuse
Starea activitate (action state) este un caz particular a stării. Starea activitate nu poate avea
tranziții interne fiindcă ea este elementară. Starea activitate se utilizează pentru modelarea unui pas
de executarea a algoritmului (procedurii) sau a unui flux de control.
Fork (divizarea – concurrent fork) are o tranziție de intrare și mai multe de ieșire (fig. 1, a). Join
(unirea – concurrent join) invers are mai multe tranziții de intrare și numai o tranziție de ieșire (fig.
1, b).

Fig. 1. Fork şi join a mai multor fluxurilor paralele de control.

Realizarea lucrării:
În această lucrare de laborator s-a implimentat noțiunile de stare și activitate făcute pe baza
sistemului ales anterior. Respectiv în figura 2 de mai jos s-a reprezentat diagrama de activitate în
care sunt descrie acțiunile realizate de către utilizator pentru a căuta materialul necesar în sistem.
Putem observa că utilizatorul poate gasi materialul necesar, iar pentru al găsi introduce nume
material pe care îl caută în cazul nostru caramidă, selectează categoria de carămida, alege cantitate și
adaugă în coș. În cazul în care produsul nu a fost găsit utilizatorul nu mai efectuează nici o acțiune.
Figura 2. Căutare materiale (carti) de cître utilizator.
 Figura 3. Efectuare comandă
În figura 3 este reprezentată a doua diagramă de activitate în care utilizatorul efectuează o
comandă. Pentru a efectua comandă trebuie să realizeze cîteva acțiuni: să introducă date personale,
sî efectueze achitare cu cardul și să introducă adresa unde se va livra produsul. Astfel comanda
poate fi realizată cu succes. În cauzul în care apare vreo eroare în realizarea comenzii, activitațile
utilizatorului se termin.
 Figura 4. Creare cont în sistem de către utilizator
În figura de mai sus în diagrama de stare utilizatorul crează cont, unde utilizatorul trebuie să
realizeze activitățile: introduce nume, introduce email adress, introduce date de contact, introduce
parola, dacă datele au fost introduse corect contul s-a realizat în caz contrar se introduc datele din
nou.
 Figura 5. Primirea comenzii
Această diagramă descrie procesul de obținere a unei comenzi effectuate. Ele modelează
activitățile care au loc în interiorul unui sistem. Atunci când un utilizator plasează o comandă,
departamentul de livrare selectează marfa specificată și o împachetează. Apoi se eliberează
comanda, se monitorizează și se transportă la destinație. Se expediază marfa clientului, iar după ce
acesta o obține, procesul dat se încheie, adică comanda se închide.

Concluzii:
În această lucrare de laborator s-a analizat, studiat și implimentat diagramele de stare și de
activitate. S-a însușit noțiunile de activitate, condiție gardă, stare, stare compusă. La realizarea
diagramelor s-a însușit toate noțiunile teoretice, deoarece la aplicarea lor practică a fost înțeleasă
explicarea lor teoretică. Am însuțit că diagram de stare descrie activitățile obiectului, iar diagram de
activitate descrie acțiunile obiectului.