Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT
A efectuat: st.gr.TI-181,
Pisarenco Marcel
A verificat : lect.univ.
Sava Nina
Melnic Radu
Chișinău 2020
Scopul: Studierea noțiunilor de actor, caz de utilizare, nota, pachet și relațiile între entități UML
Considerații teoretice:
Online Banking, cunoscută și sub denumirea de internet banking sau web banking, este un
sistem de plată electronică care permite clienților unei bănci sau altei instituții financiare să
efectueze o serie de tranzacții financiare prin intermediul site-ului web al instituției financiare.
Sistemul bancar online va face parte din sistemul bancar de bază administrat de o bancă și este în
contrast cu serviciile bancare, care a fost modul tradițional în care clienții au accesat serviciile
bancare. Unele bănci funcționează ca o „bancă directă” (sau „bancă virtuală”), unde se bazează
complet pe internet banking. Software-ul bancar pe Internet oferă servicii bancare personale și
corporative oferind funcții precum vizualizarea soldurilor conturilor, obținerea de declarații,
verificarea tranzacțiilor recente, transferul de bani între conturi și efectuarea plăților.1
În figura 1 este descrisă funcționalitatea sistemului Online Banking în care intră 4 opțiuni pe care un
user le poate apela: intrare în cont, efectuarea tranzacției, apelarea suportului pentru clienți și
încărcarea unui număr de telefon, unde ultimele 3 opțiuni depind de prima opțiune, ceea ce
înseamnă că user-ul nu poate apela următoarele 3 opțiuni dacă nu se execută prima opțiune.
Figura 2. Accesare Cont
În figura 2 este reprezentată diagram use case a accesării contului personal. Pentru a intra în cont
este obligatoriu de introdus numărul cardului și parola, însă parola se poate de introdus prin cod sau
prin logarea cu amprentă și de asemenea, se poate de resetat parola.
Figura 3. Efectuează transfer
În figura 3 este reprezentată diagrama efectuării unui transfer de la o persoană la alta. Pentru a
efectua acest transfer este obligatoriu de introdus numărul cardului destinatarului, numele și
prenumele destinatarului și suma care va fi transmisă, iar optional se poate de adăugat o notă.
Figura 4. Apelează suport pentru clienți
În figura 4 este reprezentată diagram use case apelarea suportului pentru clienți. Pentru a te putea
folosi de această opțiune user-ul trebuie să aleagă metoda prin care el va face apelul: prin viber, prin
telegram sau prin telefon, după care se va efectua apelul.
Figura 5. Alimentare cont
În figura 5 este reprezentată diagram încărcarea unui număr de telefon. Pentru a efectua această
opțiune este obligatoriu de ales operatorul numărului, după care trebuie de introdus numărul de
telefon, apoi numărul cardului de pe care se va extrage suma și însuși suma care va fi adăugată.
Concluzii:
În decursul lucrării de laborator №2, la obiectul Analiza și modelarea orientată pe obiecte, a fost
efectuat un sistem cu ajutorul instrumentului de modelare Enterprise Architect, pentru a defini
acțiunile pe care user-ul le poate folosi s-a utilizat use case. De asemenea, s-au folosit relațiile de
<<include>> pentru metodele care trebuie folosite obligatoriu și <<extend>> pentru metodele care
pot fi folosite opțional și relațiile de generalizare pentru a indica legătura dintre use case-uri în
sistem.
Bibliografie