UNIVERSITATEA TEHNICĂ „Gheorghe Asachi” din IAȘI

FACULTATEA DE AUTOMATICĂ ȘI CALCULATOARE

DOMENIUL: Calculatoare și tehnologia informației
SPECIALIZAREA: Calculatoare

SEGMENTAREA NUCLEELOR
CELULELOR DIN IMAGINI
MICROSCOPICE
-Lucrare de licență-

Coordonator: Prof. univ. dr. ing. Vasile Manta

Studentă: Constantin Florina-Karina

Iași, 2023
Cuprins

Introducere......................................................................................................................................1
Capitolul 1. Fundamentarea teoretică și documentarea bibliografică pentru tema propusă..........2
1.1. Aplicație web......................................................................................................................2
1.2. Limbaje utilizate................................................................................................................4
1.2.1. HTML.........................................................................................................................4
1.2.2. CSS.............................................................................................................................5
1.2.3. JavaScript...................................................................................................................5
1.2.4. React...........................................................................................................................7
1.3. Baze de date.......................................................................................................................8
1.3.1. Data Modeler..............................................................................................................8
1.3.2. SQL Developer...........................................................................................................9
Concluzii.......................................................................................................................................11
Bibliografie...................................................................................................................................12
Anexe..............................................................................................................................................1

I
 Segmentarea nucleelor celulelor din imagini microscopice

Rezumat

Am ales această temă deoarece fiind posesoarea unui câine am avut șansa de a explora o
multitudine de pagini asociate unor cabinete veterinare, astfel încât m-am confruntat cu anumite
neajunsuri pe care acestea le au sau chiar mi-au venit în minte anumite îmbunătățiri pe care le
consider benefice pentru utilizatori, indiferent dacă aceștia sunt începători, medii sau avansați în
ceea ce privește tehnologia. Concret, îmi doresc ca un utilizator începător să poată să afle cel
puțin informațiile strict necesare (exemplu: date de contact), iar un utilizator avansat să parcurgă
cu ușurință tot conținutul și să poată beneficia toate funcționalitățile.
Problema expusă spre rezolvare are ca și context utilizatorul și interacțiunea acestuia în
mediul online, cu scopul de a realiza anumite operațiuni, de la lecturarea unor articole din
secțiunea Blog, până la realizarea unei programări.
 Introducere

Introducere
Consider că tema pe care am ales-o reprezintă o adevărată provocare pentru mine
deoarece îmi doresc să implementez o pagină care să aibă toate funcționalitățile pe care le
consider bune practici și pe care le-am mai observat la diverse site-uri, însă vreau să încerc să
îmbunătățesc anumite aspecte.
Spre exemplu posibilitatea de crearea unui cont ce sa aducă anumite beneficii celor
dispuși să-l creeze. Acestea implică existența unui profil care să conțină informațiile esențiale ale
animalului, conform carnetului de sănătate, și notificarea stăpânului cu privire la data următoarei
vizite la veterinar pentru a completa schema de vaccinare sau pentru a efectua deparazitările de
rutină. Această programare poate fi creată direct pe site, ceea ce va eficientiza tot procesul.
Totuși, nu voi restricționa crearea programărilor doar pentru persoanele autentificare prin
intermediul contului, deoarece în caz de urgență s-ar îngreuna accesul. O altă funcționalitate pe
care mi-aș dori să o adaug constă în a da userilor posibilitatea de a oferi un rating medicilor cu
care intră în contact. Astfel, viitorii clienți vor ști la ce să se aștepte și vor putea alege mai ușor
personalul medical ce se va ocupa de monitorizarea ulterioară a animăluțului.
De asemenea, consider că ar fi utilă și existența unei rubrici de articole cu scop
informativ ce să vină în ajutorul persoanelor care nu dețin un animal de mult timp și caută
sfaturi sau care observă anumite aspecte cu privire la patrupezii lor și vor să afle dacă este
necesar să se îngrijoreze.
O altă posibilă funcționalitate ar fi aceea de a achiziționa mâncare pentru patruped,
eventual având sugestii bazate pe rasa acestuia. Această funcționalitate o consider necesară
deoarece, la început de drum este destul de greu să asimilezi toate cunoștințele necesare și să
avem în vedere toate aceste aspecte. Spre exemplu, pentru un puiuț avem nevoie de hrană
adaptată vârstei pentru a-i întări articulațiile și a stimula o dezvoltare corporală normală. Pentru
adulți este necesar să adăugăm în rutina zilnică și aportul de vitamine necesar.
Aplicația dezvoltată în această lucrare este alcătuită din mai multe pagini organizate sub
forma unui meniu ce conține următoarele secțiuni: Acasă, Despre noi, Produse, Servicii,
Programări, Blog pentru a delimita clar conținutul în funcție de aria specifică pe care o caută
utilizatorul.
Astfel, în secțiunea Acasă regăsim informațiile esențiale precum numărul de contact,
locația etc.; în secțiunea Despre noi găsim informații cu privire la membrii echipei (poza, funcția,
o scurtă descriere și respectiv rating); secțiunea Produse conține produsele disponibile ce pot fi
achiziționate; ramura Servicii conține serviciile pe care le poate presta echipa noastră;
Programări înglobează câmpurile necesare efectuării unei programări, iar ramura intitulată Blog
conține o serie de articole.
Ținând cont că proiectul meu este structurat sub forma unei aplicații web au fost necesare
acumularea de cunoștințe și utilizarea unor tehnologii pe care le voi detalia în capitolele
următoare.

1
 Capitolul 1. Fundamentarea teoretică și documentarea bibliografică
pentru tema propusă
1.1. Aplicație web
O aplicație web (sau web app) este un software care îndeplinește o anumită funcție
folosind un web browser pe post de „client”. Aplicația poate fi ceva simplu, precum un formular
de contact de pe un website, sau ceva mai complex, precum un word processor sau un joc cu mai
mulți jucători pe care îl poți descărca pe telefon. [1]
Spre deosebire de aplicațiile de desktop, care sunt lansate de către sistemul de operare al
calculatorului, aplicațiile web sunt accesate printr-un browser, ceea ce vine la pachet cu câteva
avantaje: funcționând cu ajutorul unui browser, programatorii nu trebuie să dezvolte mai multe
aplicații pentru mai multe platforme. De exemplu, o aplicație care funcționează cu ajutorul
Google Chrome, va funcționa și pe un calculator care are Windows ca sistem de operare, dar și
pe un Mac, care are un sistem de operare OS X. [1]
În plus, aplicațiile web sunt mult mai simplu de actualizat. Actualizând aplicația direct pe
server, toți utilizatorii vor avea apoi acces la versiunea nouă. Iar datorită faptului că datele pe
care le introduci în aplicații sunt procesate și salvate extern, vei putea avea acces la ele de pe mai
multe dispozitive, nemaifiind nevoie să transferi documentele între calculatoare sau dispozitive.
Aplicațiile web pot avea mai multe scopuri, precum webmail, platforme de eCommerce
sau alte exemple, iar sistemul este accesat printr-un browser [1].
Deși arhitectura denumită client-server este o soluție de dezvoltare a aplicațiilor relativ
recentă, se poate observa că aplicațiile actuale sunt în marea lor majoritate bazate pe această
arhitectură. Suplețea oferită de posibilitatea separării aplicației în două părți distincte, partea de
reprezentare a informațiilor și partea de producere și prelucrare a acestora, face ca și unele
aplicații de tip desktop să fie realizate în această arhitectură [2].
Dar această arhitectură s-a impus datorită creșterii spectaculoase a numărului de aplicații
web create în ultimii ani. Acestea profită cel mai mult de avantajele oferite de această arhitectură
software [2].
O aplicație web este definită ca fiind alcătuită din două părți principale: o parte care se
execută într-o aplicație de navigare în Internet (componenta client) și o parte care se execută pe
un calculator având rolul de server (componenta server). Pentru fiecare dintre cele două părți
există limbaje și tehnologii dedicate. Astfel, pentru partea executată în aplicația de navigare,
aplicația va consta dintr-un ansamblu de fișiere conținând cod HTML, CSS și JavaScript. Pentru
cealaltă parte, executată pe server, aplicația constă dintr-un ansamblu de fișiere executabile.
Acestea sunt lansate în execuție de o aplicație de tip server de web, conectată la Internet, care
primește comenzi de la componenta client. Pentru scrierea codurilor componentelor părții de
server pot fi utilizate toate limbajele de programare de uz general (C, C++, Java, Python, C#,
etc.) dar și limbaje dedicate (PHP, PERL) [2].

2
 Capitolul 1. Fundamentarea teoretică și documentarea bibliografică pentru tema propusă

Figura 1.1. Arhitectura hardware necesară exploatării unei

aplicații web
[https://www.infoap.ro/cursuri/courses/IAP35/document/
imgCurs7/fig1.png]
Spre deosebire de aplicațiile obișnuite, care pot fi executate numai după obținerea unui
kit de instalare și instalarea pe calculator, aplicațiile web pot fi executate imediat ce interfața
expusă de acestea s-a încărcat în fereastra browser-ului. Aceste aplicații sunt deci permanent la
îndemână, nu utilizează spațiul de stocare al calculatorului pe care rulează și, depinzând doar de
disponibilitatea unui browser, se pot rula utilizând orice terminal pe care este instalată o astfel de
aplicație (deci și pe terminale mobile: telefoane sau tablete) [2].
Tipice pentru această familie de aplicații sunt magazinele virtuale, aplicațiile destinate
schimbării de mesaje (Facebook, Twitter, Instagram), cele destinate poștei electronice [2].
Aplicațiile web există încă dinainte că World Wide Web să devină o platforma atât de
cuprinzătoare și de populară. Îmbinând scripturi server-side (precum ASP sau PHP) și scripturi
de tip client-side (că HTML sau JavaScript), acestea pot fi folosite de oricine care are o
conexiune la internet. Precum dezvoltarea aplicațiilor mobile, dezvoltarea web poate viza o
mulțime de lucruri, de la crearea câmpurilor de contact ale website-urilor până la conceperea
unor jocuri complexe care susțin mai mulți utilizatori în același timp [2].
Tipuri de arhitecturi client-server [2]:
• Arhitectura cu două niveluri: este adoptată în cazul aplicațiilor care folosesc
pentru păstrarea datelor un serviciu web. Nivelul 1 rulează în browser-ul
terminalului client (PC, telefon inteligent sau tabletă) și integrează atât partea de
prezentare cât și cea de prelucrare a datelor. Nivelul 2 îl reprezintă un serviciu
web specializat în stocarea datelor. Calculatoarele client și serverul sunt conectate
direct, comunicarea fiind realizată fără utilizarea unui nivel intermediar (de
exemplu un server de web). Clientul declanșează o acțiune și primește instantaneu
răspuns. Rezultatul cel mai rapid este primit exploatând acest tip de sistem.
Această arhitectură se folosește pentru aplicații relativ simple: trimitere de mesaje
sau aplicații de cumpărare a biletelor online.

3
 • Arhitectură cu trei niveluri: acest tip de arhitectură, pe lângă client și server, are
nevoie de un nivel intermediar. Cererea trimisă de componenta client (nivelul 1)
spre server este adresată nivelului intermediar (nivelul 2). În acesta au loc
prelucrările cerute și eventuale accesări ale nivelului 3, acesta fiind de regulă un
server de baze de date (Oracle, MySQL). Prelucrările efectuate în nivelul
intermediar au ca și rezultat crearea unei noi prezentări grafice (practic o pagină
web generată dinamic) și trimiterea acesteia spre client.
Frecvent această arhitectură este referită folosind denumirea MVC (Model - View
– Controller). Cele trei niveluri sunt:
✔ nivelul de prezentare sau interfața cu utilizatorul (eng. view);
✔ nivelul aplicației, în care datele sunt prelucrate (eng. controller);
✔ nivelul de date, care gestionează datele aplicației (eng. Model).
• Arhitectură multinivel: acest tip de arhitectură oferă un model prin care
dezvoltatorii pot crea aplicații flexibile și reutilizabile. Având această separare a
componentelor aplicației, dezvoltatorii pot modifica sau adăuga "din mers"
anumite module, fără ca aceasta să necesite refacerea întregii aplicații.

1.2. Limbaje utilizate

1.2.1. HTML
HTML este un limbaj de marcare care definește structura conținutului dvs. HTML constă
dintr-o serie de elemente, pe care le utilizați pentru a încadra sau încheia diferite părți ale
conținutului pentru a face ca acesta să apară într-un anumit fel sau să acționeze într-un anumit
fel. Etichetele care includ un cuvânt sau o imagine pot crea un hyperlink către altă parte, pot
pune cuvinte în cursive, pot face fontul mai mare sau mai mic și așa mai departe [3].
Pentru o înțelegere mai bună, ne putem gândi la construcția unei case. Fundația, pereții și
acoperișul fac parte din structura de bază a casei, fără de care nu putem ajunge la un rezultat
final. Corespondentul acestei structuri în cazul unei aplicații web este HTML. Așa cum o casă
începe cu fundația, construcția unei aplicații web începe cu partea de HTML [4].
Orice fișier HTML este construit din elemente, numite și tags. Ele sunt formate din
perechi de forma <element> </element>. Primul se numește tag de deschidere (opening tag), iar
al doilea tag de închidere (closing tag) [4].
Tabelul 1.1. Principalele taguri utilizate în crearea unei pagini HTML
Tagurile Utilizare
<head>...</head> Capul documentului
<body>...</body> Tot conținutul din pagina HTML
<title>…</title> Titlul documentului
Fiecare element poate avea o serie de atribute prin care noi putem fie să controlam
comportamentul acestuia, fie să îl identificăm ulterior din CSS sau JavaScript. Atributele sunt
perechi de tip cheie=“valoare” care sunt scrise în interiorul unui opening tag [4].
Revenind la analogia de la început, dacă ne gândim la un bec, atribute posibile ar putea fi
tipul becului (LED sau incandescent), culoarea becului, intensitatea acestuia, mărimea, etc [4].
Bineînțeles că o aplicație web nu conține doar unul sau două elemente. În majoritatea
cazurilor, avem nevoie de zeci sau sute de elemente doar pentru o singură pagină. Aceste
elemente sunt adăugate pe baza unor relații de rudenie [4].

4
 Capitolul 1. Fundamentarea teoretică și documentarea bibliografică pentru tema propusă

Exista trei tipuri de elemente, în funcție de aceste relații [4]:

• elemente de tip părinte - parent elements
• elemente de tip copil - child elements
• elemente de tip frate / sora - sibling elements

1.2.2. CSS
Există o legătură foarte strânsă între HTML și CSS, atât de strânsă încât este aproape
imposibil să înveți un limbaj fără celălalt [5].
Până acum, am văzut că HTML-ul este folosit pentru a preciza conținutul dintr-o pagină
web. Rolul Css este folosit pentru a stiliza acel conținut, pentru a-l face să arate cum dorim [5].
Așadar este un limbaj folosit doar pentru a schimbă modul în care este prezentat
conținutul, ceea ce este foarte important [5].
Despre CSS se poate spune că este un limbaj de programare, care se axează pe stilul
utilizat în prezentarea unui document scris într-un limbaj de marcare, cum ar fi HTML.
Denumirea CSS provine din expresia Cascading Style Sheets și este o tehnologie de bază a
World Wide Web, alături de HTML și JavaScript [6].
De asemenea, formatează pagină în așa fel încât să fie fezabilă pe diferite tipuri de
ecrane. Mai mult, are reguli pentru formatarea alternativă în cazul în care conținutul este accesat
de pe un dispozitiv mobil și modifică aspectul paginii în așa fel încât să poate fi vizibil din orice
perspectivă [6].
Practic, utilizarea CSS se împarte în două categorii principale: prima constă în stabilirea
unor fonduri, culori, dimensiuni și stiluri de text, iar ce-a de-a două în definirea elementelor în
cadrul unei pagini. Există foarte multe programe permit construirea unui site standard, cu
elemente predefinite, iar această abordare este potrivită pentru paginile care sunt la început de
drum și încă se lucrează la estetică lor. Totuși, ele nu sunt potrivite pentru site-urile web care au
un trafic mare de utilizatori și își doresc să se dezvolte, prezentând produse multiple și content
din ce în ce mai mult. Aici intervine CSS. Cu ajutorul lui îți poți proiecta după bunul plac
aspectul site-ului tău [6].
CSS este un limbaj de programare foarte ușor de folosit, destinat simplificării procesului
de prezentare a paginilor web. Astfel, dacă îți dorești că utilizatorii tăi să aibă parte de o
experiență inedită este indicat să apelezi la un inginer software care să lucreze în domeniul
dezvoltării web. Limbajul de codare CSS este interschimbabil. Scopul acestuia de bază este de a
aduce o practică mai standardizată pentru dezvoltarea web. Folosind un cod CSS sau vei putea
urmări rapid efortul de dezvoltare web, deoarece îți permite să utilizezi elemente web predefinite
[6].
Există 3 modalități prin care poți defini stilul unei pagini web: [7].
• Inline CSS este definirea stilului direct în cod pe elementul dorit.
• Internal sau Embedded CSS este definirea stilului direct în codul de HTML. Mai
exact, pentru a defini stilurile dorite ne folosim de tag-ul <style>.
• External CSS este definirea stilului într-un fișier extern. Acest tip de CSS este cel
mai folosit și vine cu cele mai multe beneficii.
În mod normal paginile web folosesc doar External CSS deoarece este mai convenabil,
mai ușor de editat întrucât știm cu exactitate unde găsim ceea ce căutăm și centralizează toate
stilurile într-un fișier sau mai multe [7].
De reținut este faptul că dacă aveți mai multe tipuri de CSS pe o pagină web, site-ul ia în
considerare doar ultimul style declarat [7].

1.2.3. JavaScript

5
 JavaScript este interpretat ca limbaj de scripting orientat pe obiecte la un nivel înalt. În
primul rând, se utilizează la crearea paginilor web, alături de HTML și CSS. Acesta este motivul
pentru care experții în acest limbaj sunt foarte căutați de către angajatorii din întreaga lume [8].
JavaScript asigură crearea de interfețe care permit utilizatorilor funcționalitate la un nivel
înalt, fără necesitatea de reîncărcare a paginii. Trebuie să știți că JavaScript nu ține doar de
browsere. Viteza și consumul redus de memorie al programului JavaScript, în comparație cu alte
limbaje de programare, contribuie la diversificarea aplicărilor. Acest program ajută la
programarea sarcinilor (activităților) în aplicații, dar și la dezvoltarea aplicației Internet of
Things [8].
Datorită caracteristicilor sale specifice, în mare măsură, JavaScript se utilizează la crearea
paginilor web. Oferă câteva avantaje-cheie față de alte limbaje de programare [8]:
• Nivel înalt de interactivitate – se poate crea conținut care se activează atunci când
utilizatorul trece cu mouse-ul peste el sau apăsând un buton de pe tastatură;
• Oportunitate de a lucra local – având în vedere că este un limbaj orientat spre
client, comunicarea cu serverul este la un nivel minim;
• Interfață mai bogată – asigură o structură mai complexă a paginii, precum și
executarea comenzilor specifice, cum ar fi glisarea conținutului;
• Feedbackuri momentane – utilizatorul nu trebuie să încarce din nou pagina pentru
a vedea modificările pe care le-a efectuat.
Acestea sunt doar câteva dintre posibilitățile pe care le oferă JavaScript, dar trebuie
subliniat faptul că unele operațiuni intenționate nu sunt posibile din cauza măsurilor de siguranță
[8].
JavaScript permite crearea paginilor cu conținut dinamic. Una dintre cele mai importante
opțiuni este stocarea/păstrarea datelor pe dispozitivul utilizatorului. Aceasta înseamnă că scriptul
va funcționa chiar și fără internet, deoarece toate datele sunt stocate pe calculatorul local.
Aceasta este o diferență semnificativă față de limbajul de programare Java, care este orientat pe
partea de server [8].
Totuși, pentru executarea codului este nevoie de o aplicație pe partea de client. Acestea
sunt browserele menționate anterior, precum Safari sau Opera. În acest caz, depinde de client
dacă codul va fi executat. Mai precis, toate browserele moderne dispun de această caracteristică
specifică, şi anume – dezactivarea scripturilor. Acest lucru se face cel mai adesea pentru a se
dezactiva opțiunile care deranjează utilizatorii, în special ferestrele pop-up. În ceea ce privește
codul în sine, poate fi scris în orice editor de text. Nu numai că este același principiu ca și în
cazul codificării HTML, dar adesea se utilizează aceleași instrumente, precum Dreamweaver sau
Visual Studio [8].
Sintaxa reprezintă un set de reguli de bază care definesc modul în care se scriu
programele într-un limbaj de programare. JavaScript dispune de propriile reguli de bază, care
trebuie respectate atunci când se scrie codul [8]:
• Scrierea identificatorilor – este vorba despre denumirile variabilelor numerice,
funcțiilor sau proprietăților, și reprezintă un element în cod;
• Linii (declarații) – multe limbaje de programare presupun că fiecare linie de cod
se termină cu semnul ; (punct și virgulă); acest lucru nu este valabil pentru
JavaScript, dar se recomandă, deoarece, în practică, din obișnuință, programatorii
îl utilizează;
• Cuvinte-cheie – se utilizează pentru definirea activității care trebuie întreprinsă;
• Comentarii în cod – comentariile în cod ne facilitează munca, ne ajută să
înțelegem mai bine; în asemenea mod programatorul notează „ce a dorit să spună”
în acea linie de cod; facilitează munca următorului programator care continuă să

6
 Capitolul 1. Fundamentarea teoretică și documentarea bibliografică pentru tema propusă

lucreze la cod;
• Scrierea cu minuscule și majuscule – JavaScript interpretează într-un alt mod
minusculele și majusculele, face diferența, așadar nu privește la fel același cuvânt
dacă au fost folosite minuscule și majuscule.
JavaScript a evoluat atât de mult în decursul anilor, încât crearea astăzi de diferite
funcționalități pentru utilizatorii de browsere este doar o mică parte din tot ceea ce poate fi făcut
cu JavaScript. În plus, astăzi JavaScript poate fi folosit și în dezvoltarea back-end prin
intermediul node.js și/sau express.js și altele, pentru a crea aplicații desktop prin Electron.js, și
de asemenea, aproape toate cadrele JavaScript front-end sunt folosite pentru crearea de aplicații
iOS și Android [9].

1.2.4. React
React este una dintre bibliotecile JavaScript open source. Este utilizat pentru construirea
de interfețe de utilizator interactive. Este o bibliotecă eficientă, declarativă și flexibilă. Se ocupă
de componenta V adică Vizualizare a modelului - View-Controller (MVC). Nu este un cadru
întreg, ci doar o bibliotecă frontend. Permite crearea sau crearea de interfețe de utilizator
complexe folosind bucăți de cod izolate și mici cunoscute sub numele de componente. Avantajul
major al componentelor este că modificarea adusă oricărei componente nu afectează întreaga
aplicație [10].
Este utilizat special pentru aplicații cu o singură pagină. Scopul său este să fie scalabil,
simplu și rapid. Aceasta poate fi utilizată în combinație cu diferite cadre JavaScript sau
biblioteci, cum ar fi Angular JavaScript [10] .
Caracteristici ale React [10]:
1. JSX: JSX înseamnă JavaScript XML. Este o extensie la sintaxa
limbajului JS. Acesta oferă o modalitate de a reda componentele
folosind sintaxa similară cu HTML. React folosește JSX pentru a-și
scrie componentele. Poate folosi și JavaScript pur, dar preferă JSX.
Este folosit de Babel, un pre-procesor pentru a converti textul similar
cu HTML găsit în fișierele JavaScript în obiecte JS standard. Codul
HTML poate fi încorporat în JavaScript pentru a face codul HTML
mai ușor de înțeles și îmbunătăți performanța JavaScript și pentru a
face aplicația robustă.
2. Model de obiect de document virtual: Reacționează faceți o memorie
cache a structurii de date din memorie, apoi calculează diferența dintre
DOM-ul anterior și cel nou și apoi actualizează modificările sau
mutațiile efectuate. Actualizează doar modificările, nu întreaga
aplicație. Acest lucru ajută la creșterea vitezei și a performanței și
reduce risipa de memorie.
3. Testabilitate: Vizualizările de reacție sunt utilizate ca funcții ale stării
în care statul determină comportamentul componentei. Prin urmare,
putem face modificări ale stării și apoi trecem la o vizualizare ReactJS
și apoi determinăm ieșirea și acțiunile, funcțiile și evenimentele. Acest
lucru face ușor testarea și depanarea.
4. SSR: Reprezintă reprezentarea laterală a serverului. Permite redarea
prealabilă a stării inițiale a componentelor din partea serverului.
Browserul poate fi redat fără a aștepta executarea sau încărcarea
JavaScript. Acest lucru face ca paginile web să se încarce mai rapid.
Acesta ajută utilizatorul să vizualizeze paginile web chiar și atunci

7
 când React încă descarcă JavaScript, leagă evenimente sau creează
DOM virtual în backend.
5. Legarea datelor unice: Permite fluxul de date cu un singur sens, adică
legarea datelor unidirecționale. Datorită acestei caracteristici, există un
control mai bun asupra aplicației. Aceasta face ca starea aplicației să
fie conținută în anumite magazine și, prin urmare, toate celelalte
componente să rămână ușor cuplate. Acest lucru îmbunătățește
flexibilitatea și eficiența aplicației.
6. Simplitatea: Fișierele JSX fac ca aplicația să fie simplă și de înțeles.
JavaScript standard poate fi utilizat pentru a codifica, dar utilizarea
JSX facilitează utilizarea. Mai multe metode ale ciclului de viață și
abordarea sa bazată pe componente fac mai simplu să învețe și să
execute.
7. Curba de învățare: În comparație cu alte cadre, curba de învățare a
React este scăzută. Începătorii care au un limbaj de programare de
bază, pot învăța să reacționeze cu ușurință.

1.3. Baze de date

O bază de date este o colecție organizată de informații sau de date structurate, stocate
electronic într-un computer. O bază de date este controlată, de regulă, de un sistem de
management al bazelor de date (DBSM). Cumulat, datele, DBMS și aplicațiile asociate
reprezintă un sistem de baze de date, denumit prescurtat bază de date [11].
Datele din cele mai obișnuite tipuri de baze de date sunt distribuite de regulă pe linii și
coloane, în diferite tabele, pentru eficientizarea procesării și interogării datelor. Datele pot fi
accesate, gestionate, modificate, actualizate, controlate și organizate cu ușurință. Majoritatea
bazelor de date utilizează un limbaj structurat de interogare (SQL) pentru scrierea și interogarea
datelor [11].
Există multe tipuri de baze de date. Cea mai bună baze de date pentru o anumită
organizație depinde de modul în care organizația intenționează să o utilizeze [11].
Software-ul pentru baze de date este utilizat pentru a crea, edita și întreține fișiere și
înregistrări ale bazei de date, permițând crearea mai ușoară a fișierelor și înregistrărilor precum și
introducerea, editarea, actualizarea și raportarea datelor. Software-ul gestionează, de asemenea,
stocarea, backup-ul și raportarea datelor, precum și controlul multi-acces și securitatea. În
prezent, securitatea puternică a bazelor de date este deosebit de importantă, deoarece sustragerea
datelor a devenit din ce în ce mai frecventă. Software-ul pentru bazele de date este uneori
denumit și „sistem de gestionare a bazelor de date” (DBMS) [11].
Software-ul pentru baze de date simplifică gestionarea datelor, permițând utilizatorilor să
stocheze datele într-o formă structurată și apoi să le acceseze. Acesta are, de obicei, o interfață
grafică pentru a ajuta la crearea și gestionarea datelor și, în unele cazuri, pentru a permite
utilizatorilor să-și creeze propriile baze de date cu ajutorul software-ului [11].
O bază de date necesită, de regulă, un software cuprinzător pentru aceasta, program
cunoscut drept sistem de management al bazei de date (DBMS). Un DBMS servește drept
interfață între baza de date și utilizatori finali sau programe, permițând utilizatorilor să preia, să
actualizeze și să gestioneze modul în care informațiile sunt organizate și optimizate. De
asemenea, un DBMS facilitează supravegherea și controlul bazei de date, permițând operațiuni
administrative precum monitorizarea performanței, reglarea, backup-ul și recuperarea [11].

1.3.1. Data Modeler

8
 Capitolul 1. Fundamentarea teoretică și documentarea bibliografică pentru tema propusă

Oracle SQL Developer Data Modeler este unul dintre instrumentele de bază de date din
grupul Oracle Database Tools. Este un produs independent, de sine stătător, cu un spectru
complet de instrumente și utilitare de modelare a datelor și a bazelor de date. Există un Întrebări
frecvente generale și alte garanții de sprijin pe pagina de pornire a Data Modeler. Acest
document este de a oferi câteva îndrumări la întrebările legate de prețuri care apar în comunitate
[12].
Modelarea datelor a apărut recent ca una dintre cele mai bune abilități pe care le aveți în
industria extrem de competitivă a științei datelor pentru generarea de baze de date. Oamenii de
știință de date au recunoscut necesitatea modelării datelor în analiza datelor , deoarece aceasta
reprezintă fundamentul pentru colectarea de date curate, interpretabile, pe care companiile le pot
folosi pentru a lua decizii [13].
Modelarea datelor evaluează și măsoară modul în care o organizație gestionează fluxul de
date în și din sistemul de management al bazei de date . Deoarece este responsabil pentru crearea
spațiului necesar pentru datele dvs., modelarea datelor este una dintre cele mai importante părți
ale unui proiect Big Data. Modelarea datelor structurează spațiul pentru datele dvs. și are grijă de
factorii legați de mediul în care trăiesc datele dvs. Pe scurt, modelarea datelor este gestionarea
datelor în cadrul unei organizații [13].
Modelarea datelor determină, de asemenea, modul în care ar trebui tratate datele, modul
în care neuronii de date se conectează între ei și definesc modul în care sunt generate datele și ce
poveste va spune în viitor [13].
Având în vedere impactul pe care îl are asupra unei organizații, deciziile privind
modelarea datelor trebuie luate de la începutul procesului de culegere a datelor. Este la
latitudinea organizației să decidă ce poveste va povesti fiecare set de date, iar pentru ca datele să
spună povestea perfectă, acestea trebuie modelate la perfecțiune [13].
Numeroase aplicații software folosesc procesele de modelare a datelor pentru a oferi
clienților cea mai simplă experiență. Odată cu schimbarea culturii lumii, este imperativ ca datele
pe care le dețineți să fie modificate într-un mod care să se potrivească cel mai bine cu nevoile
clientului final. Asigurarea unei experiențe perfecte pentru clienți este ceva la care lucrează multe
organizații, iar această experiență poate fi obținută numai prin utilizarea unor strategii perfecte de
modelare a datelor [13].
Modelarea datelor servește ca mijloc de a completa modelarea de afaceri și de a lucra
pentru generarea unei baze de date suficiente. Procesul de proiectare a unei baze de date include
producerea a trei scheme majore: conceptuală, logică și fizică. Un limbaj de definire a datelor
este utilizat pentru a converti aceste scheme într-o bază de date activă. Un model de date care
este pe deplin atribuit și acoperă toate aspectele majore include descrieri detaliate pentru fiecare
entitate conținută în el [13].

1.3.2. SQL Developer

Oracle SQL Developer este un mediu de dezvoltare gratuit, integrat, care simplifică
dezvoltarea și gestionarea bazei de date Oracle atât în implementările tradiționale, cât și în
Cloud. SQL Developer oferă o dezvoltare completă de la capăt la capăt a aplicațiilor dvs.
PL/SQL, o foaie de lucru pentru rularea interogărilor și scripturilor, o consolă DBA pentru
gestionarea bazei de date, o interfață de rapoarte, o soluție completă de modelare a datelor și o
platformă de migrare pentru mutarea dvs. baze de date terțe către Oracle [14].
O interfață grafică gratuită pentru utilizator, Oracle SQL Developer permite utilizatorilor
și administratorilor bazei de date să-și facă sarcinile bazei de date cu mai puține clicuri și apăsări
de taste. Un instrument de productivitate, obiectivul principal al SQL Developer este de a ajuta
utilizatorul final să economisească timp și să maximizeze rentabilitatea investiției în tehnologia

9
Oracle Database [15].
SQL Developer acceptă Oracle Database 10g, 11g și 12c și va rula pe orice sistem de
operare care acceptă Java [15].

10
 Concluzii

Concluzii
Momentan nu am apucat să ajung cu implementarea lucrării de licență suficient de
departe cât să pot formula concluziile, însă continui să avansez cât de mult pot în pașii de
documentare și implementare astfel încât să pot susține prezentarea cât mai curând posibil.

11
 Bibliografie
[1] *, „Cum înveți să faci aplicații web dinamice, folosind cele mai noi tehnologii din domeniu”
[Online], Disponibil la adresa: https://codecool.com/ro/blog/ghid-aplicatii-web/, Accesat: 2022.
[2] *, „Site-uri și aplicații pentru web” [Online], Disponibil la adresa:
https://www.infoap.ro/cursuri/courses/IAP35/document/Curs7.html, Accesat: 2022.
[3] *, „HTML basics” [Online], Disponibil la adresa:
https://developer.mozilla.org/en-US/docs/Learn/Getting_started_with_the_web/HTML_basics,
Accesat: 2022.
[4] Cătălin Păpușoi, „Despre HTML” [Online], Disponibil la adresa: https://frontend.ro/html/despre-
html#analogie, Accesat: 2022.
[5] *, „Ce este CSS” [Online], Disponibil la adresa: https://www.edumo.org/lectie/6726237149986816,
Accesat: 2022.
[6] *, „Ce este CSS si pentru ce se poate utiliza” [Online], Disponibil la adresa:
https://www.thc.ro/blog/ce-este-css-si-pentru-ce-se-poate-utiliza/, Accesat: 2022.
[7] *, „Despre CSS” [Online], Disponibil la adresa: https://hosterion.ro/enciclopedie/gazduire/css,
Accesat: 2022.
[8] *, „Ce reprezintă JavaScript: Posibilități și metode de aplicare” [Online], Disponibil la adresa:
https://www.link-academy.com/ce-reprezinta-javascript, Accesat: 2022.
[9] *, „Ce trebuie să știm despre JavaScript?” [Online], Disponibil la adresa:
https://blog.softuni.ro/2019/12/ce-trebuie-sa-stim-despre-javascript/, Accesat: 2022.
[10] *, „What is React” [Online], Disponibil la adresa: https://ro.education-wiki.com/9050114-what-is-
react, Accesat: 2022.
[11] *, „Ce este o bază de date?” [Online], Disponibil la adresa:
https://www.oracle.com/ro/database/what-is-database/, Accesat: 2022.
[12] *, „Modelarea datelor cu Oracle SQL Developer” [Online], Disponibil la adresa: , Accesat: 2022.
[13] Ronald Van Loon, „9 Skills You Need to Become a Data Modeler” [Online], Disponibil la adresa:
https://www.simplilearn.com/how-to-become-data-modeler-article, Accesat: 2022.
[14] *, „Oracle SQL Developer” [Online], Disponibil la adresa:
https://www.oracle.com/database/technologies/appdev/sqldeveloper-landing.html, Accesat: 2022.
[15] *, „Oracle SQL Developer is the Oracle Database IDE” [Online], Disponibil la adresa:
https://www.oracle.com/ro/tools/technologies/whatis-sql-developer.html, Accesat: 2022.

12
 Anexe.

Anexe.