UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANĂ

Facultatea de Informatică Managerială

Proiectarea şi realizarea unei aplicații software al

unui magazin virtual pentru articole de modă la

S.C. LoveMeIar S.R.L.

Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Mihălcescu Cezar

Absolvent:
Bogdan Mihai

-București 2021-

0
 Cuprins
INTRODUCERE.....................................................................................................................1

CAPITOLUL 1 – STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT.................................................4

1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale...........................................................4

1.2 Principalele activități desfășurate în unitatea economică.................................................4

1.3 Studiul sistemului de conducere.............................................................................................5

1.4 Studiul sistemului de condus..................................................................................................7

1.5 Studiul sistemului informațional.............................................................................................8

1.5.1 Schema fluxului informațional aferent temei.......................................................................................9
1.5.2 Prezentarea documentelor utilizate. Modelul conceptual al datelor.................................................11
1.5.3. Descrierea documentelor utilizate.....................................................................................................12
1.5.4. – Proceduri de prelucrarea a datelor utilizate...................................................................................14
1.5.5. – Analiza critică a sistemului actual și identificarea neajunsurilor existente în funcționarea sistemului
existent........................................................................................................................................................19
1.5.6. Direcții de perfecționare a sistemului actual......................................................................................20

CAPITOLUL 2 - PROIECTAREA DE ANSAMBLU A SISTEMULUI INFORMATIV.........................21

2.1 Definirea obiectivelor aplicației informatice.........................................................................21

2.2 - Proiectarea logică și fizică a ieșirilor...................................................................................21

2.3 - Proiectarea logică și fizică a intrărilor................................................................................23

2.4 - Proiectarea sistemului de codificare a datelor....................................................................25

2.5 - Proiectarea bazei de date...................................................................................................28

1
 2.6 Schema de sistem a aplicației...............................................................................................35

2.7 Proiectarea interfeței aplicației............................................................................................37

2.8 – Noua schemă a fluxului informațional................................................................................39

2.9 Alegerea tehnologiei de prelucrare.......................................................................................40

2.10 Estimarea necesarului de resurse și a calendarului de realizare...........................................41

CAPITOLUL 3 – PREZENTAREA PRODUSULUI SOFTWARE....................................................42

3.1 – Cerințele platformei hardware și software ale produsului program....................................42

3.2 – Descrierea funcțiilor aplicației informatice.........................................................................42

CAPITOLUL 4 – EFICIENȚA ȘI UTILIZAREA APICAȚIEI SOFTWARE.........................................56

5.1 – Condiții privind implementarea aplicației..........................................................................56

5.2 – Exploatarea curentă a apalicației.......................................................................................56

5.2 – Considerații privind eficiența aplicației software................................................................56

CONCLUZIE........................................................................................................................58

BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................59

2
 59

ANEXE...............................................................................................................................60

3
 INTRODUCERE

Am ales ca temă dezvoltarea unui sistem web pentru comerțul cu amănuntul prin
internet și pentru oferirea de servicii adiacente subsecvente codului CAEN 7490, la societatea
comerciala, S.C. LoveMeIar S.R.L. Societatea are ca obiect principal de activitate comerțul
articolelor de modă, iar ca activitate secundară oferirea de servicii de consiliere stilistică,
precum și o categorie de articole informative pe aceleași subiecte de interes.

Compania a fost înființată la sfârșitul anului 2020, inițial activitatea desfășurându-se

exclusiv pe canele de social media, respectiv instagram și facebook.

Punctul forte ale companiei este reprezentat de faptul că produsele oferite spre vânzare
sunt articole de foarte mare calitate, râvnite de publicul țintă al companiei (femeile), există și
componenta de încurajare a sustenabilității și protecției mediului, întrucât sunt articole de
brand în regim de resale, iar serviciile adiacente vin în completarea clienților, alcătuind un
pachet complet, completat de partea documentativă.

Aplicația software propusă vine atât în ajutorarea clienților de a-și achiziționa

articolele dorite într-o infrastructură care să le ofere siguranța cumpărăturilor și ușurința
accesării serviciilor, cât și a companiei, fiind mult mai facilă administrarea vânzărilor de
această manieră. Programul software va fi structurat pe două aplicații diferite, prima pentru
clienți și al doua pentru angajați, clienții vor avea o interfață vizuală prin care pot achiziționa
bunurile sau serviciile dorite, iar angajații pot gestiona activități precum fluxul bunurilor,
introducerea de noi articole informative, etc.

Pentru realizarea aplicației pentru angajați pe partea de front-end am ales sa

construiesc o aplicatie in Angular JS. Angular este o platformă și un cadru pentru crearea de
aplicații cu o singură pagină folosind HTML și TypeScript. O aplicație cu o singură pagină
(SPA) este o aplicație web sau un site web care interacționează cu utilizatorul rescriind
dinamic pagina web curentă cu date noi de pe serverul web, în loc de metoda implicită a unui
browser web care încarcă pagini noi întregi. Angular este scris în TypeScript. Implementează
funcționalități de bază și opționale ca un set de biblioteci TypeScript pe care le importați în
aplicațiile dvs. TypeScript este un limbaj de programare dezvoltat și întreținut de Microsoft.

4
Este un superset strict sintactic de JavaScript și adaugă tastarea statică opțională la limbajul
JavaScript. TypeScript este conceput pentru dezvoltarea de aplicații mari și transcompilează în
JavaScript.

Pentru realizarea aplicației destinată clienților pe partea de front-end am ales sa

folosesc Flutter. Flutter este un kit de dezvoltare software UI open source creat de Google.
Este folosit pentru a dezvolta aplicații pe platforme multiple pentru Android, iOS, Linux, Mac,
Windows, Google Fuchsia, și web dintr-o singură bază de cod. Aplicațiile Flutter sunt scrise în
limbajul de programare Dart. Dart este un limbaj de programare conceput pentru dezvoltarea
clientului, cum ar fi aplicațiile web și mobile. Este dezvoltat de Google și poate fi, de
asemenea, utilizat pentru a crea aplicații server și desktop. Dart este un limbaj orientat pe
obiecte, bazat pe clase, cu sintaxă în stil C. Dart poate compila fie codul nativ, fie JavaScript.

Pe partea de backend, baza de date, autentificare am ales Firebase. Firebase este o

platformă dezvoltată de Google pentru crearea de aplicații mobile și web.

Serviciul Firebase Authentication va fi folosit initial doar pentru aplicatia destinata

clientilor. Majoritatea aplicațiilor trebuie să cunoască identitatea unui utilizator. Cunoașterea
identității unui utilizator permite unei aplicații să salveze în siguranță datele utilizatorului în
cloud și să ofere aceeași experiență personalizată pe toate dispozitivele utilizatorului.
Autentificarea Firebase oferă servicii de backend, SDK-uri ușor de utilizat și biblioteci UI gata
făcute pentru a autentifica utilizatorii în aplicația dumneavoastă. Acceptă autentificarea
utilizând parole, numere de telefon, furnizori de identitate federali populari precum Google,
Facebook și Twitter și multe altele. Autentificarea Firebase se integrează strâns cu alte servicii
Firebase și utilizează standardele din industrie precum OAuth 2.0 și OpenID Connect, astfel
încât să poată fi ușor integrată cu backend-ul personalizat.

Serviciul Bazei de date Firebase Realtime este folosit pentru a stoca și sincroniza
datele cu baza de date cloud NoSQL. Datele sunt sincronizate cu toți clienții în timp real și
rămân disponibile atunci când aplicația dvs. este offline. Baza de date Firebase Realtime este o
bază de date găzduită în cloud. Datele sunt stocate ca JSON și sincronizate în timp real cu
fiecare client conectat. Când creați aplicații multi-platformă cu SDK-urile noastre iOS,
Android și JavaScript, toți clienții dvs. partajează o instanță de bază de date în timp real și
primesc automat actualizări cu cele mai noi date. O bază de date orientată spre documente, sau

5
un depozit de documente, este un program de calculator și un sistem de stocare a datelor
conceput pentru stocarea, recuperarea și gestionarea informațiilor orientate spre documente,
cunoscute și sub denumirea de date semi-structurate. Bazele de date orientate către documente
sunt una dintre categoriile principale ale bazelor de date NoSQL, iar popularitatea termenului
„bază de date orientată spre documente” a crescut odată cu utilizarea termenului NoSQL în
sine. Bazele de date XML sunt o subclasă de baze de date orientate spre documente care sunt
optimizate pentru a funcționa cu documente XML. Bazele de date grafice sunt similare, dar
adaugă un alt strat, relația, care le permite să lege documente pentru o traversare rapidă.

Serviciul de Cloud Storage pentru Firebase este conceput pentru dezvoltatorii de

aplicații care trebuie să stocheze și să difuzeze conținut generat de utilizatori, cum ar fi
fotografii sau videoclipuri. Cloud Storage pentru Firebase este un serviciu de stocare a
obiectelor puternic, simplu și rentabil. SDK-urile Firebase pentru Cloud Storage adaugă
securitate Google pentru încărcarea și descărcarea fișierelor pentru aplicațiile dvs. Firebase,
indiferent de calitatea rețelei. Puteți utiliza SDK-urile noastre pentru a stoca imagini, audio,
video sau alt conținut generat de utilizatori. Pe server, puteți utiliza API-urile Google Cloud
Storage pentru a accesa aceleași fișiere.

Pentru hostingul celor două aplicații se va folosi serviciul Hosting Firebase care oferă
găzduire rapidă și sigură pentru aplicația dvs. web, conținut static și dinamic și microservicii.
Firebase Hosting este găzduire de conținut web de calitate pentru producători. Cu o singură
comandă, puteți implementa rapid aplicații web și puteți difuza atât conținut static cât și
dinamic pe un CDN global (rețea de livrare a conținutului). De asemenea, puteți asocia
Firebase Hosting cu Cloud Functions sau Cloud Run pentru a construi și găzdui microservicii
pe Firebase.

Pentru backend voi folosi Cloud Functions pentru Firebase care este un cadru fără
server care vă permite să rulați automat codul backend ca răspuns la evenimentele declanșate
de funcțiile Firebase și cererile HTTPS. Codul dvs. JavaScript sau TypeScript este stocat în
cloud Google și rulează într-un mediu gestionat. Nu este nevoie să vă gestionați și să vă scalați
propriile servere.

Am structurat lucrarea de licență în patru capitole principale plus anexa acesteia,

primul capitol se referă la analiza companiei, S.C. LOVEMEIAR S.R.L., al doilea capitol se

6
referă la obiectivele identificate și scopul aplicației software, precum și ce se dorește prin
implementarea acesteia în cadrul afacerii.

Am rezervat capitolul trei pentru prezentarea funcționalităților care se găsesc în

aplicația software pe care o voi realiza în cadrul acestei lucrări.

Capitolul final al lucrării de cercetare constă într-o scurtă prezentare a eficienței

aplicației, considerații venite de la managementul companiei dar și o scurtă analiză cu testarea
aplicației software.

Cu respect adresez mulţumiri cadrelor universitare ale facultăţii de Informatică

Managerială din cadrul Universităţii Româno-Americană, care pe toată durata lucrării mi-au
acordat îndrumare şi sprijin.

CAPITOLUL 1 – STUDIUL ȘI ANALIZA SISTEMULUI

EXISTENT

1.1 Prezentarea succintă a unității economico-sociale

Societatea comercială, S.C. LoveMeIar S.R.L., se localizează în județul București, Strada

Dinu Vintilă, numărul 3, aceasta a fost autorizată în anul 2020 conform certificatului de
înregistrare emis de Oficiul Național pentru Registrul Comerțului din România și are ca
domeniu de activitate autorizat codul CAEN 4791 cu titlul „Comerț cu amănuntul prin
intermediul caselor de comenzi sau prin internet”.

7
Prin urmare pot trage concluzia că această companie pe care o voi analiza se ocupă de
vânzarea articolelor de modă , iar ca activitate secundară oferirea de servicii de consiliere
stilistică.

1.2 Principalele activități desfășurate în unitatea economică

S.C. LOVEMEIAR S.R.L își desfășoară activitatea în domeniul comerțului cu

amănuntul care nu se efectuează prin magazine, standuri chioșcuri și piețe, ramură a
economiei românești. O economie echilibrată presupune dezvoltarea concomitentă a tuturor
ramurilor economiei, inclusiv industriei de comerț.

Obiectivele, conform politicii pe baza căreia este condusă compania, S.C. LOVEMEIAR
S.R.L., sunt:
- Dezvoltarea comerțului online în România;
- Satisfacerea clienților;
- Încurajarea achiziționării articolelor de lux într-un mod transparent și legal;
- Creșterea interesului pentru conceptele de resale și reuse;
- Creșterea calității serviciilor de consiliere stilistică;
- Sustenabilitate pentru mediu prin încurajarea modei durabile;

1.3 Studiul sistemului de conducere

În orice companie există un sistem conducător și unul condus, în care se realizează efectiv
toate procesele și activitățile.

Sarcinile managementului pot fi catalogate astfel :

- Stabilirea obiectivelor firmei
- Stabilirea responsabilităților în cadrul firmei

8
 - Probleme legate de personal
- Control
- Stabilirea bugetului și elaborarea de politici fiscale

ADMINISTRATOR

FINANCIAR
ACHIZIȚIE DISTRIBUȚIE MARKETING JURIDIC
CONTABIL

SERVICIU SERVICIU SERVICIU

EXTERNALIZAT EXTERNALIZAT EXTERNALIZAT

Fig. 1.3.1 – Organigrama companiei

9
 Administratorul și unicul acționar în companie, are ca atribuțiuni directe:
- Luarea deciziilor de dezvoltare
- Identifică oportunități
- Monitorizează bilanțul
- Ține legătura cu restul departamentelor
- Asigură respectarea bugetelor anuale
- Asigură calitatea mediului de lucru al angajaților
- Se ocupa de achiziții
- Se ocupa de marketing
Administratorul are în subordine următoarele entități: departamentul financiar-contabil,
departamentul juridic, departamentul de achiziție, departamentul de distribuție, marketing.

Departamentul financiar-contabil, este responsabil cu monitorizarea tuturor activităților

financiare ale firmei. Aceste activități ar putea include: operațiuni bancare, pregătirea
rapoartelor interne de audit și a bilanțurilor. Acest departament are ca atribuții:
- Monitorizarea operațiunilor bancare
- Întocmirea bilantului
- Întocmirea rapoartelor interne

Departamentul de achiziție este responsabil pentru achiziționarea de produse noi

destinatea activității de. Acest departament are ca atribuții:
- Identificarea de produse pentru a fii comercializate
- Achiziția produselor noi
- Identificarea de noi locuri de unde poate cumpara lucruri

Departamentul de distribuție este responsabil pentru distribuția produsel vândute prin

intermediul firmei. Țin sa menționez ca acest serviciu este externalizat. Acest departament are
ca atribuții:
- Ridicarea coletelor
- Livrarea coletelor

10
 Departamentul de marketing se ocupă de publicitatea hotelului și diseminarea ofertelor
în toate cananele media ale companiei.
- Promovarea serviciilor si a produselor in mediul online
- Coordonarea activităților de vânzare cu toate celelalte departamente importante ale firmei
- Cunoașterea activităților de vânzare ale concurenței
- Identificarea clienților potențiali și stârnirea interesului de sejururi la litoralul mării negre

1.4 Studiul sistemului de condus

Studiul sistemului condus se poate realiza prin evidențierea valorilor pe care, S.C.
LOVEMEIAR S.R.L., le promovează și care îi asigură succesul pe piața serviciilor hoteliere
pe care le oferă.

Anagajatul reprezintă personalul administrativ care se ocupă de funcționarea optimă a

hotelului, de la întâmpinarea clienților la recepție și până la întreținerea spațiilor de cazare și
mentenanța acestora. Aceasta are ca atribuții :
- Să menţină o bună colaborare cu clientul
- Să relizeze interacțiuni corecte cu clienții
- Să întocmească actele necesare actului de închiriere

Contabilul primar este subordonat directorului financiar și împreună cu acesta ține

evidența contabilă a companiei. Acesta are următoarele atribuții:
- Efectuarea înregistrărilor contabile în conformitate cu legislația în vigoare
- Elaborarea și controlul aplicării regulilor și procedurilor administrative
- Menținerea relațiilor cu organele administrației publice
- Efectuarea de situații și rapoarte către managerul companiei
- Înregistrarea corectă și la zi în programul utilizat a tuturor datelor de contabilitate primară
și gestiune contabilă
- Înregistrarea și îndosarierea facturilor și devizelor de lucru a ordinelor de compensare
acolo unde este cazul

11
- Colectarea și înregistrarea în contabilitate a chitanțelor, dispozițiilor de plată sau încasare,
deconturilor și documentelor aferente plăților efectuate de firma, completarea și închiderea
zilnică a Registrului de casă
- Ținerea la zi a evidenței Biletelor le Ordin/ filelor de CEC emise de firma către furnizori,
urmărirea decontării sau recuperării acestora în vederea anularii atunci când este cazul
- Participarea la inventarierea anuală în vederea închiderii bilanțului contabil și furnizarea
datelor corecte și complete membrilor comisiei de inventariere

1.5 Studiul sistemului informațional

„Sistemul informațional este ansamblul datelor, informațiilor, circuitelor

informaționale și fluxurilor informațiilor, care duc la realizarea obiectivelor întreprinderii.
Rolul acestuia este de a asigura persoanele din conducere, cu informațiile necesare pentru a
lua decizii economice sau de altă natură.” (Cornelia Botezatu, Proiectarea Sistemelor
Informatice, cap. 1)

1.5.1 Schema fluxului informațional aferent temei

„Sistemul informațional reprezintă un ansamblu de metode, tehnici, metodologii și

proceduri de culegere, verificare, transmitere, stocare și prelucrare a datelor necesare factorilor
de conducere în procesul de fundamentare și elaborare a deciziilor. Sistemul informațional
furnizează permanent sistemului de conducere informații asupra modului de desfășurare a
activității în diverse sectoare din interiorul sau exteriorul acesteia.” (Cornelia Botezatu,
Proiectarea Sistemelor Informatice, cap. 1)

Sistemul informațional în cadrul, S.C. LOVEMEIAR S.R.L., se realizează prin:

- Fluxul informațional, este caracterizat prin conținut, volum, , calitate, formă, suport,
proces de obținere și cost.

12
- Circuitul informațional, reprezintă multitudinea compartimentelor organizatorice prin care
circulă documentele primare sau mesajele de la sursă până la destinația finală.

13
Fig. 1.5.1.1 – Schema fluxului informațional - Furnizori

Fig. 1.5.1.2 – Schema fluxului informațional - Clienți

14
 1.5.2 Descrierea circuitului informațional

Descrierea circuitului informațional pentru schema fluxului aferentă furnizorilor:

1. Întocmire necesar marfă.
2. Preluarea comenzii întocmită de magazin de către departamentul de aprovizionare.
3. Întocmirea comenzii si plasarea ei.
4. Acceptarea comenzii de către furnizor.
5. Întocmirea si emiterea facturii de către furnizor.
6. Departamentul financiar primește factura.
7. Factura este achitată.
8. Plata este confirmată de către furnizor.
9. Comanda este livrată de către furnizor.
10. Furnizorul emite avizul de expediție.
11. Recepționarea comenzii.
12. Întocmirea notei de intrare recepție.

Descrierea circuitului informațional pentru schema fluxului aferentă clienților:

1. Întocmirea comenzii si plasarea ei către magazin.

2. Primirea comenzii de către magazin si plasarea ei către departamentul de aprovizionare
pentru disponibilitate.
3. Verificarea disponibilității comenzii.
4. Confirmarea disponibilității comenzii.
5. Preluarea comenzii de către magazin.
6. Întocmirea facturii de către departamentul financiar.
7. Primirea si achitarea facturii de către client.
8. Departamentul de distribuție se ocupă de livrarea comenzii către client

1.5.3 Descrierea documentelor utilizate

15
Pentru realizarea activităților au fost utilizate următoarele documente:

 Factură - document întocmit in momentul achiziționării mărfurilor;

 Aviz de expediție - document de însoțire a mărfurilor;
 Nota de intrare-recepție - document a primire-recepție a mărfurilor atunci când intră in
stoc;

1.5.4 Proceduri de prelucrare a datelor folosite

Pentru prelucrarea datelor se vor efectua urmatoarle proceduri:

1. Prezentarea fluxulilor;
2. Transformarea pașilor în evenimente si notarea acestora;

16
 Fig. 1.5.4.1 – Modelul conceptual al prelucrărilor - furnizori

Fig. 1.5.4.2 – Modelul conceptual al prelucrărilor - clienți

Etapa 1 - Furnizori

 Eveniment 1: Comandă efectuată de magazin;

 Eveniment 2: Confirmarea comenzii de către departamentul de aprovizionare;
 Eveniment 3: Refuzul comenzii de către departamentul de aprovizionare;

17
  Eveniment 4: Comandă întocmită;
 Eveniment 5: Transmitrea comenzii către furnizor;
 Eveniment 6: Acceptarea comenzii de către furnizor;
 Eveniment 7: Refuzul comenzii de către furnizor;
 Eveniment 8: Emiterea facturii de către furnizor;
 Eveniment 9: Achitarea facturii de către magazin;
 Eveniment 10: Înregistrarea ordinului de plată;
 Eveniment 11: Expedierea ordinului de plată;
 Eveniment 12: Întocmirea avizului de expediție;
 Eveniment 13: Livrarea comenzii de către magazin;
 Eveniment 14: Comandă livrată;
 Eveniment 15: Magazinul întocmește nota de intrare recepție;

Etapa 2 - Clienții

 Eveniment 1: Transmiterea comenzii către magazin;

 Eveniment 2: Verificarea disponibilității a comenzi de către magazin;
 Eveniment 3: Confirmarea disponibilității comenzii de către dep. administrativ
 Eveniment 4: Dep. administrativ nu are produsele disponibile;
 Eveniment 5: Acceptarea comenzii de către magazin;
 Eveniment 6: Refuzul comenzii de către magazin;
 Eveniment 7: Pregătirea comenzii de către magazin;
 Eveniment 8: Trimiterea facturii către client
 Eveniment 9: Achitarea facturii prin numerar sau card de către client;
 Eveniment 10: Primirea comenzii de către client;

18
Etapa 3

Eveniment declanșatoare Acțiuni executate Rezultat

Ev. 1 A1: Analizarea comenzii de Ev. 1
către magazin
Ev. 2 A2: Întocmirea comenzii Ev. 2
Ev. 3 A3: Plasarea comenzii Ev. 2 sau Ev. 3
Ev. 4 A4: Acceptarea comenzii Ev. 4
Ev. 5 A5: Emiterea facturii de Ev. 5
către furnizor
Ev. 6 A6: Achitarea facturii de Ev. 6
către dep. financiar
Ev. 7 A7: Înregistrarea ordinului Ev. 7
de plată
Ev. 8 A8: Expedierea ordinului de Ev. 8
plată
Ev. 9 A9: Întocmirea avizului de Ev. 9
expediție de către furnizor
Ev. 10 A10: Livrarea comenzii de Ev. 10
către furnizor
Ev. 11 A11: Comandă livrată Ev. 11
Ev. 12 A12: Întocmirea notei de Ev. 12
intrare-recepție

Fig. 1.5.4.3 – Prelucrarea procedurilor - furnizori

19
 Eveniment declanșatoare Acțiuni executate Rezultat
Ev. 1 A1: Plasarea comenzii de Ev. 1
către client
Ev. 2 A2: Verificarea Ev. 2
disponibilității comenzii
Ev. 3 A3: Confirmarea Ev. 2 sau Ev. 3
disponibilității comenzii
Ev. 4 A4: Acceptarea comenzii Ev. 4
Ev. 5 A5: Întocmirea facturii Ev. 5
Ev. 6 A6: Trimiterea facturii către Ev. 6
client
Ev. 7 A7: Achitarea facturii de Ev. 7
către client
Ev. 8 A8: Înregistrarea ordinului Ev. 8
de plată
Ev. 9 A9: Preluarea comenzii de Ev. 9
către curier
Ev. 10 A10: Livrarea comenzii Ev. 10
Ev. 11 A11: Primirea comenzii de Ev. 11
către client

Fig. 1.5.4.4 – Prelucrarea procedurilor - clienți

Etapa 4

Trimiterea comenzii către furnizor si achitarea facturii;

Livrarea comenzii către magazin;
20
Fig. 1.5.4.5 – Prelucrarea datelor externe si interne - furnizori

21
 Fig. 1.5.4.6 – Prelucrarea datelor externe si interne - clienți

1.5.5. – Analiza critică a sistemului actual și identificarea neajunsurilor

existente în funcționarea sistemului existent

Cu ajutorul analizei sistemului funcțional al societății comerciale S.C. LoveMeIar S.R.L,

realizată in capitolele anterioare, putem concluziona faptul că fluxul de informații reprezintă
un factor important in ceea ce privește buna organizare și desfășurare a acvității economice a
societății.
Ținând cont de contextual actual cu pandemia creată de noul virus SASR-COV-2 și
evoluția internetului din ultimul secol majoritatea tranzacțiilor s-au mutat in mediul online.
Prezența in mediul online a companiilor este o necesitate in zilele noastre, deoarece acest lucru
22
crestea expunerea companiei in piața lucru care va fii resimțit prin creșterea clienților si a
vânzarilor.
Mai jos am efectuat o analiza SWOT a companie S.C. LoveMeIar S.R.L.
Puncte tari Puncte slabe

- Dotarea cu un sistem informatic - Inexistența in mediul online

performant si disponibil pe toate
sistemele de operare

Oportunitati Amenintari

- Creșterea expunerii companiei - Concurenți cu un magazin virtual mai

performant
- Concurenți cu o gama mai vastă de
produse

1.5.6. Direcții de perfecționare a sistemului actual

Compania, S.C. LoveMeIar S.R.L., va avea nevoie de o aplicație software pentru a

efectua vânzări online care sa corespundă oricărui tip de client. Această aplicație va avea o
bază de date unde vor fi introduse toate categoriile de produse alături de prețuri si poze și va
avea și mai multe metode de plată prin care clientul va putea efectua achiziția.

Sistemul actual este unul perfectibil, a cărui eficiență poate fi crescută recurgând la
următoarele demersuri:
 Să țină evidența produselor disponibile;
 Să țină evidența comenzilor efectuate;
 Să țină evidența utilizatorilor care accesează aplicația;
 Să genereze rapoarte zilnice/lunare/anuale;
 Să țină evidența stocurilor in timp real;

23
 CAPITOLUL 2 - PROIECTAREA DE ANSAMBLU A
SISTEMULUI INFORMATIV

2.1 Definirea obiectivelor aplicației informatice

Aplicația reprezintă un pachet de framework-uri și metode bine definite, o bază de date online
pentru stocarea datelor din aplicației.
Scopulprincipal al aplicației este de a rezolva probleme anterior enumerate în analiza
de la cap 1.
Informațiile sunt stocate în baza de date astfel încât sistemul de conducere al
companiei să poată lua cele mai bune decizii de management în cele mai bune conditii și cu
cele mai eficiente analize și previziuni.
Interfața vizuală diferă de la tipul de utilizator al aplicației, angajatul simplu poate doar
să facă trebuirle curente ale firmei, iar managerul poate să concedieze un angajat, poate de
altfel să și vizualizeze rapoartele prin care ulterior se vor lua decizii.

2.2 - Proiectarea logică și fizică a ieșirilor

Prima ieșire logică din aplicație va avea legătură în primul rând cu clienții companiei,
prin urmare primul șablon din aplicație va fi cel de vizualizare al clienților:

Fig. 2.2.1 – Proiectarea logică și fizică a ieșirilor clienților din aplicație

A doua iesire ieșire logică după cum urmează este cea prin care putem vizualiza
camerele din hotel adăugate de către angajații companiei în sistem:

24
 Fig. 2.2.2 – Proiectarea logică și fizică a ieșirilor camerelor din aplicație

Cea mai importantă ieșire logică din aplicație poate fi cea prin care se interogează lista
de rezervări, acesta deservește în primul rând la validarea căutarilor clientului.

Fig. 2.2.3 – Proiectarea logică și fizică a ieșirilor rezervărilor din aplicație

Ultima ieșire logică din aplicație dă posibilitatea angajaților să gestioneze mesajele

primite prin platformă de la clienți.

Fig. 2.2.4 – Proiectarea logică și fizică a ieșirilor mesajelor clienților în aplicație

25
 2.3 - Proiectarea logică și fizică a intrărilor
Stiind că cei mai importanți sunt clienții primul șablon de intrare este formularul de
înregistrare al utilizatorului în aplicație:

Fig. 2.3.1 – Proiectarea logică și fizică a intrărilor unui client în aplicație

În acest formular de intrare am adăugat câmpuri precum datele de logare ale

utilizatorului, numele acestuia și numărul de telefon, ele fiind necesare pentru orice tip de
aplicație la înregistrarea utilizatorilor.

26
 Următoarea proiectare a unui formular a fost luată în oridine cronologică dupa cele de
mai sus, deci am proiectat un formular pentru intrarea camerelor de hotel în gestiune:

Fig. 2.3.2 – Proiectarea logică și fizică a intrărilor unei camere în aplicație

În acest formular am optat să adaug câmpuri ca numărul de identificare al camerei.

Prin crearea ultimului formular de intrări am ales să expun catalogarea camerelor și

adăugarea acestora în gestiune.
27
Astfel putem vedea în figura următoare,

Fig. 2.3.3 – Proiectarea logică și fizică a intrărilor unei categorii în sistem

2.4 - Proiectarea sistemului de codificare a datelor

COD TIP LUNGIME SEMNIFICAŢIA

id INT 11 Cod identificare

username VARCHAR 100 Nume angajat

pasword VARCHAR 100 Parola angajat

28
 updationDate DATATIME - Dată actualizare

Fig. 2.4.1 Tabela ADMIN

COD TIP LUNGIME SEMNIFICAŢIA

id INT 10 Cod identificare

userEmail VARCHAR 100 Email client

RoomId INT 10 Cod identificare camera

FromDate VARCHAR 20 Data începere

ToDate VARCHAR 20 Dată terminare

message VARCHAR 55 Mesaj

Status INT 11 Status

PostingDate DATATIME - Data inserare

Fig. 2.4.2 Tabela TBLBOOKING

COD TIP LUNGIME SEMNIFICAŢIA

cars INT 11 Cod identificare

name VARCHAR 100 Nume

EmailId VARCHAR 120 Emaol client

ContactNumber INT 11 Telfon

Message VARCHAR 255 Mesaj

PostingDate DATATIME - Data inserării

status INT 11 Status

29
Fig. 2.4.3 Tabela TBLCONTACTUSQUERY

COD TIP LUNGIME SEMNIFICAŢIA

id INT 11 Cod identificare

RoomsTitle VARCHAR 150 Nume

RoomsType INT 11 Tip cameră

RoomsOverview VARCHAR 255 Detalii

PricePerDay INT 6 Preț

ModelYear INT 6 An renovare

Vimage1 VARCHAR 120 Galerie imagni

Op1 INT 11 Utilități

Op2 INT 11 Utilități

Op3 INT 11 Utilități

RegDate DATETIME - Data inserare

UpdationDate DATETIME - Data actualizare

Fig. 2.4.4 Tabela TBLROOMS

COD TIP LUNGIME SEMNIFICAŢIA

id INT 11 Cod identificare

TypeRoomName VARCHAR 120 Nume

CreationDate DATATIME - Data inserare

UpdationDate DATATIME - Data actualizar

30
Fig. 2.4.5 Tabela TBLTYPEROOMS

COD TIP LUNGIME SEMNIFICAŢIA

id INT 11 Cod identificare

FullName VARCHAR 120 Nume

EmailId VARCHAR 120 Email

Password VARCHAR 120 Parolă

ContactNo INT 11 Numar de telefon

dob VARCHAR 120 Datănaștere

Address VARCHAR 120 Adresa

City VARCHAR 120 Oraș

Country _date VARCHAR 120 Țară

RegDate DATETIME - Data inserare

UpdationDate DATETIME - Data actualizare

Fig. 3.4.6 Tabela TBLUSERS

2.5 - Proiectarea bazei de date

Societatea, S.C. DREAM LIFE S.R.L., oferă servicii de tipul hotelrental:

-servicii de închireiere pe T.L.;
-servicii de închiriere pe T.S.
Costurile acestor servicii diferă în funcție de:
 Tipul de activitate dorit;

31
  Numărul zile;
 Locație.
 Rulaj
Clienții sunt persoane fizice sau juridice, cărora li se cunosc:
 Nume și C.N.P./denumirea și codul fiscal al firmei;
 Serie şi Numărul clientului;
 Adresa și localitate de provenienţă;
 Telefon de contact;
 Email;

Schema conceptuală presupune trecerea bazei de date prin cele mai cunoscute trei forme
normale (FN1, FN2 și FN3). Deoarece, în urma procesului de analiză, s-a realizat identificarea
caracteristicilor entităților, eliminarea atributelor compuse și repetitive și a dependențelor
funcționale parțiale, se poate trece la normalizarea bazei de date.

Baza de date proiectată conține nouă tabele normalizate.

32
Fig. 2.5.1 – Schema relaționării entităților

33
Crearea tabelei ADMIN pentru înregistrarea angajaților

Crearea tabelei TBLBOOKING pentru înregistrarea rezervărilor de camera de hotel.

Crearea tabelei TBLCONTACTUSQUERY pentru a înregistra mesajele primate de la clienți.

34
Crearea tablei TBLROOMS pentru înregistrarea camerelor de hotel în gestiune.

Crearea de TBLTYPEROOMS pentru înregistrarea tipului de camere din hotel.

35
Tabla de creare TBLUSERS înregistrează clienților în gestiunea hotelului.

36
Crearea indexurilor serveşte la legarea tabeleor între ele dupa cum urmează în codurile
prezentate mai jos.

37
 2.6 Schema de sistem a aplicației

Modelul conceptual al datelor

Prin verificarea modelului conceptual al datelor se poate impune rearanjarea anumitor

componente ale modelului, adăugarea de relații suplimentare, definirea unor relații complexe
care în final înseamnă introducerea de noi entități.
Există tendința de a introduce mai multe legături decât este nevoie, și de aceea se
ajunge la creșterea nejustificată a complexității logice a modelului, a redundanțelor și la
creșterea timpului de realizare a proiectului.

 Clienții care doresc rezervarea camerei dorit -REZERVARE

 Clienții care doresc închirierea camere -CLIENȚI
 Locul delucru pentru angajaţi -BIROU
 Anjagaţi care înregistrează clientul -ANGAJAT
 Angjatul lucrează -LUCREAZA
 Contractele semnate -CONTRACTE
 Clienţul îşi primește camera -
CAMERA
 Plata confirmată de client -PLATA

38
Fig. 2.6.1 – Schema de sistem

39
 2.7 Proiectarea interfeței aplicației

Pentru proiectarea interfeței aplicației web am folosit tehnici și tehnologii noi de

dezvoltare web , printre care pot enumera framework-uri ca Bootstrap, Angular, diferite
scripturi de JAVASCRIPT dar și tehnici moderne de programare în limbajul de programare
orientat pe obiect PHP.
Ca exemplu pentru realizarea paginii index , ce va fi realizată cu ajutorul HTML combinat cu
scripturi de JS și cu 5 blocuri de cod CSS.

Fig. 2.7.1 – Interfața vizuală a clientului

40
Tin să menționez faptul că proiectarea interfeței vizuale va ține cont de proiectarea e detaliu a beazei de date după cum urmează
în schema următoare.

Fig. 2.7.2 – Schema relaționala a bazei de date

41
 2.8 – Noua schemă a fluxului informațional

Având în vedere faptul că în urma analizei sistemului informațional s-a constatat faptul
că nu există aplicație software pentru gestiunea afacerii, noua schemă a fluxului informațional
va tine cont de toate concluziile trase din analiză iar sistemul software se va realiza întru-totul
conform noii scheme a fluxului informațional

Fig. 2.8.1 – Noua schema a fluxului informațional

42
 2.9 Alegerea tehnologiei de prelucrare

Se recomandă pentru dezvoltarea aplicație software în cadrul companiei, S.C. DREAM

LIFE S.R.L., folosirea celor mai noi tehnici de programare și de desenare. Pentru aplicația
web de management al activităților de închirieri de camere în regim hotelier, deținute
companie voi foloși pentru realizarea interfețelor vizuale limbajele de programare ca HTML,
CSS și JAVASCRIPT, cu importuri de frameworkuri ca BOOTSTRAP, ANGULAR sau
MATERIAL. Prin folosirea framework-urilor dezvoltate de companii ca Microsoft și Google
voi da aplicației un grad ridicat de ușurință în utilizare.

Pentru realizarea bazei de date voi folosi limbajul de programare MySQL de la

compania Apache Inc., care mă va ajuta să stochez cu ușurința toate datele necesare
funcționării în condiții optime a aplicației web.
Tin să menționez că aplicația fiind server-side ea va funcționa pe orice sistem de operare care
are instalat un browser web precum Chrome, Mozzila, Internet Explorer.
Totuși se recomandă folosirea aplicației pe sistemul de operare Windows 10 având instalat
browserul Google Chrome(actualizat la ultima versiune)

2.10 Estimarea necesarului de resurse și a calendarului de realizare

43
 Pentru funcționarea optimă a aplicației va fi necesară respectarea graficului Gantt
pentru realizarea pas cu pas a tuturor elementelor în cadrul dezvoltării aplicației web. De la
analiza documentelor ce este preconizată să dureze aproximativ 2 zile până la dezvoltarea
bazei de date ce va dura aproximativ 3 zile.

Dezvoltarea și implementarea aplicației în cadrul companiei preconizez că va dura

aproximativ 6-7 zile lucrătoare de la data primirii caietului de sarcini.

Calendarul de timp prezentat mai jos are caracter informativ și este un calendar
estimativ, în concluzie acesta poate suferi modificări până la data finalizării implementării
aplicației web în cadrul companiei, S.C. DREAM LIFE S.R.L.

Estimarea timpului necesar de resurse şi a

calendarului de realizare

analiza documentelor

proiectarea bazei de date

implementarea bazei de date

implementarea aplicaţiei

testarea bazei de date

testarea programului

instalarea şi configurarea aplicaţiei

testarea sistemului

0 1 2 3 4 5 6 7

Fig. 2.10.1 – Graficul Gantt pentru estimarea timpului

44
 CAPITOLUL 3 – PREZENTAREA PRODUSULUI
SOFTWARE

3.1 – Cerințele platformei hardware și software ale produsului program

Pentru administrarea și utilizarea aplicației web dezvoltată în condiții optime vom avea
nevoie de următoarele cerințe hardware și software la locul de implementare:

-Sistem de operare Windows

-Conexine la internet GigaBit(de preferat 1000mb/s) pentru o performanță sporită, dar

sistemul poate fincționa și pe o linie de 100mb/s.

-Minim un procesor Intel I5 de generația a doua cu o putere de 1.4 GHz

3.2 – Descrierea funcțiilor aplicației informatice

În realizarea aplicatiei web pentru gestiunea închirierilor camerelor în regim

hotelier la compania, S.C. DREAM LIFE S.R.L., am folosit tehnologii noi de programare
și de design.

Sunt de părere că o aplicație unde au fost folosite tehnologii noi este mult mai performantă
și va funcționa așa cum își doresc utilizatorii.

În dezvoltarea aplicației m-am folosit de tehnologiile MySQL de la Apache Inc. pentru

dezvoltarea bazei de date unde se stocheză toate datele venite din aplicație. Pentru
desenarea interfeței vizuale am folosit limbajele de programare HTML, CSS și
JAVASCRIPT.

Pentru realizarea funcționalităților aplicației am folosit limbajul de programare orientat pe

obiect PHP, care este susținut de comunitatea de programatori din întreaga lume.

45
 Aplicația a fost realizată conform datelor culese de-a lungul capitolelor 1 și 2, dar și
conform caietului de sarcini după cum urmează. Înterfața vizuală pentru client atunci când
intră este realizată cu ajutorul CSS-ului pentru ai conferi o vizualizare spectaculoasă.

Fig. 4.2.1 – Fereastra principală client 1

Fig. 4.2.2 – Fereastra principală client 2

Pentru a ineroga lista de camere pe care le pune la dispoziție hotelul clientul trebuie
să apese pe tabul CAMERE din meniul interfeței.

46
 Fig. 4.2.3 – Lista de camere

La cererea companiei am adăugat o secțiune specială pentru contact, prin care

clientul poate contacta direct printr-un formular.

Fig. 4.2.4 – Formular de contact

Pentru a înregistra contul un client trebuie să completeze datele personale într-un

formular standard creat și accesat prin apăsarea butonului LOGARE/INREGISTRARE

47
 Fig. 4.2.5 – Formular de înregistrare

Pentru a se putea loga în cont clientul trebuie să dispună de un e-mail și o parolă

după completarea corectă a formularului de înregistrare.

Fig. 4.2.6 – Formular de logare în cont client

Dupa logarea în cont clientul poate accesa pagina de camere disponibile și poate
face o închiriere apăsând pe butonul REZERVA ACUM din dreptul camerei pe care și-o
dorește.

48
 Fig. 4.2.7 – Listă camere dupa logare

Imediat după accesarea detaliilor camerei putem vizualiza galeria de imagini pentru
a vizualiza mai bine camera.

Fig. 4.2.8 – Galerie imagini cameră

Alte detalii pe care le poți vedea în interfața de vizualizare a camerei sunt descrierea
acesteia și lista cu utilități.

49
 Fig. 4.2.9 – Detalii cameră

Lista de utilități a camerei a fost cerută intens de clienți și prin urmare am

implementat-o.

Fig. 4.2.10 – Listă utilități cameră

Pentru a realiza o închiriere trebuie să compeletăm formularul de închiriere cu data

începerii sejurului și cu data finalizării sejurului.

50
 Fig. 4.2.11 – Formular realizare rezervare cameră

În secțiunea profilului puteți vizualiza detalii despre cont și câteva taburi din meniu
precum lista de REZERVARI

Fig. 4.2.12 – Vizualizare profil clienți

Pentru a schimba parola ca și client trebuie să completați următorul formular.

51
 Fig. 4.2.13 – Formular schimbare parolă client

Pentru a vedea lista de rezervări trebuie să accesăm tabul REZERVARILE MELE.

Fig. 4.2.14 – Lista de rezervări - client

Pentru a accesa interfața de utilizator a angajaților trebuie să mergem pe tabul

ADMIN și vom fi întâmpinați de următoarea interfață vizuală.

52
 Fig. 4.2.15 – Formular de logare angajat

După logarea în cont suntem întâmpinați de formularu de schimbare de parolă

Fig. 4.2.16 – Formular de schimbare parolă angajat

Pentru a vizualiza tipurile de camera cu detaliile aferente trebuie să accesam lista

TIP CAMERA din meniul aplicației

53
 Fig. 4.2.17 – Listă tip cameră

Ca un angajat să identifice un client în baza de date acesta va trebui să acceseze

tabul LISTA CLIENTI din meniul interfeței vizuale de angajat.

Fig. 4.2.18 – Listă clienți

În tabul LISTA CONTACTE putem vedea lista cu toate mesajele primite de la

clienți sau potențiali clienți prin formularul de contact din aplicația de client.

54
 Fig. 4.2.19 – Lista de mesaje de la clienți

Pentru a vizualiza detaliile unei camere trebuie să mergem pe lista de camere din
meniu și să accesăm camera dorită

Fig. 4.2.20 – Lista de camere

Pentru a adăuga o cameră în gestiunea hotelului trebuie să accesăm formularul de adăugare

cameră și să completăm datele aferente aceestuia cum ar fi date despre identificarea
camerei, galeria de imagini sau lista cu utilități.

55
 Fig. 4.2.21 – Formular adăugare cameră

Pentru a consulta lista cu rezervările primite prin intermediul aplicației trebuie să mergem
pe tabul LISTA REZERVARI din meniul aplicației.

Fig. 4.2.22 – Lista de rezervări

Pentru a răsounde unei rezervări trebuie să mergem pe coloana status din meniu
tabel și să selectăm statusul pe care vrem să îl setăm cererii respective. După selectarea
statusului, în funcție de răspuns, în timp real se actualizează și lista de rezervări din contul
clientului.

56
 Fig. 4.2.23 – Lista de rezervări actualizată (client)

Secțiunea RAPOARTE din meniul aplicației pentru angajați este rezervată

managementului companiei care poate genera rapoarte automate din aplicație. Aceste
rapoarte vor ajuta la luarea celor mai bune decizii pentru afacere.

Fig. 4.2.24 – Lista de rapoarte disponibile

Ca exemplu pot da raportul privind lista cu rezervările efectuate pe tot parcurusul

anului curent ce poate ajuta managementul în concentrarea celor mai bune tipuri de
camere sau camere.

57
Fig. 4.2.25 – Lista de camere

58
 CAPITOLUL 4 – EFICIENȚA ȘI UTILIZAREA APICAȚIEI
SOFTWARE

5.1 – Condiții privind implementarea aplicației

Implementarea produsului software dezvoltat nu necesită condiții speciale de

implementare în firmă ci doar condiții minime atât hardware cât și software, el putând rula
pe aproape orice stație de lucru care nu depășește 5 ani de la momentul dezvoltării
produsului software.

Fiind dezvoltată folosind cele mai noi tehnologii în materie de design, de user
interface și user experience produsul necesită un training minimalist de 30 de minute
pentru întelegerea lui de către utilizatori.

5.2 – Exploatarea curentă a apalicației

Expoatarea curentă a aplicației web presupune implementarea acestuia de urgență

în companie si antrenarea utilizatorilor cu privire la ceea ce pot adăuga, edita si manipula
în aplicație.

De altfel aplicația dispune și de statisticile avansate din panoul de control care

necesită o întelegere mai aprofundată pentru a putea lua cele mai bine decizii bazate pe
datele prelucrate de aplicație și afișate în interfața vizuală prin charturi și diagrame.

5.2 – Considerații privind eficiența aplicației software

Conducerea companiei preconizează că aplicația web va aduce plus de valoare

companiei și că va îmbunătăți condițiile de lucru ale angajaților companiei, cu un cost
minim de menteneanță dar și cu un cost surprinzător de bun de dezvoltare a aplicației.

59
Aplicația fiind dezvoltată cu cele mai noi framework-uri, dându-i o tentă modernă, putem
spune că facilitează scăderea costului și timpului necesar pentru antrenarea noilor
utilizatori (angajați).

De altfel conducerea companiei este foarte fericită deoarece se pot lua decizii mult
mai ușor în urma analizei statisticilor și rapoarteleor pe care le poate genera aplicația web
dezvoltat în cadrul lucrării de licență.

60
 CONCLUZIE

În concluzie aplicația web dezvoltată în cadrul lucrării de licență pentru gestiunea

închirierilor camerelor în regim hotelier în cadrul hotelului deținut de compania, S.C.
DREAM LIFE S.R.L., a primit un feedback pozitiv din partea managementului companiei
și a fost intens apreciată de către angajații care au testat aplicația în timpul testelor derulate
dar și la implementarea aplicatiei web în companie.

Compania mi-a transmis că aplicația web întrunește toate condițiile din caietul de
sarcini propus la începutul proiectului și că toate estimările de timp au fost întrunite cu
succes.

De altfel managementul companiei a apreciat enorm eforturile mele de a implementa în

aplicație și tabul MESAJE care va avea ca rol gestionarea mai bună a comunicării cu
clienții companiei.

Pot supe că odată cu dezvoltarea aplicației web în cadrul lucrării de licență

intitulată, „Proiectarea şi realizarea unei aplicații software pentru gestiunea
închirierilor de camere în regim hotelier la S.C. DREAM LIFE S.R.L.”, la compania,
S.C. DREAM LIFE S.R.L., m-a ajutat să mă dezvolt ca persoană analitică și să aplic toate
cunoștiințele pe care le-am dobândit în cadrul Universității Româno-Americană din
București.

Nu în ultimul rând aș vrea să mulțumesc doamnului profesor coordonator Prof. Univ. Dr.
Mihălcescu Cezar, care m-a ghidat în elaborarea acestei lucrari, dar și celorlalți profesori
care în ultimii trei ani m-au ghidat în tainele profesiei de Economist cu abilități în
Informatică Economică.

61
BIBLIOGRAFIE

62
ANEXE

63