MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA INFORMATICĂ, INGINERIE ȘI DESIGN
CATEDRA TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE

Teză de an

Crearea aplicațiilor web

SPECIALITATEA 0613.5 Informatică aplicată

Autorul Arapan Anatolie Conducătorul tezei de an

Student grupa InfR(37) Mitev Lilia Dr.lector. univ
____________________ ___________________

Chișinău 2022
 Cuprins

Foaie de titlu……………..…………………………………………………….…....….……...…1

Cuprins………….........……………………………………………...........................….……...…2

Lista abrevierilor....…………………………………………………….…… ..….……...…….....3

Introducere…………………………………………………………………………..….……...…4

1. Introducere în proiectarea aplicației web……………………………………………….…..….5

1.1. Aplicatiile web…………………………………………………………………….....…..5

1.2. WWW…………………………………………………………………………...…....….5
1.3. Despre conceptul principal……………………………….…….…..................................5
2. Arhitecturi ale aplicațiilor web…………………………………………………………….…6
2.1 Calitatea aplicațiilor ……………………………………………………………….…….6
2.2 Arhitectura Stratificate ……………………………………………………………….….6
2.3 Conduse de evenimente ………………………………………………………………....6
2.4 Extensibile ……………………………………………………………………….………7
2.5 Arhitectura „În nori”…………………………………………………………….……….8

3. Proiectarea aplicațiilor web…………………………………………………………..….…9-10

4. Dezvoltarea aplicaţiilor Web………………………………………………………….......10-14

4.1. Fazele de realizare a aplicaţiilor …………………………………………………..……….10

4.2. Concepţia aplicaţiei………………………………………………………….……………..11

4.2.1 Crearea conţinutului…………………………………………………………………...11

4.2.2 Tratarea şi pregatirea surselor ………………………………………………………...12

4.2.3 Dezvoltarea aplicaţiei ……………………………………………………………...12-13
4.2.4 Administrarea serverului …………………………………………………...................13
4.2.5 Finalizarea aplicaţiei …………………………………………………..........................13

5. Utilite folosite la crearea APW…………………………………………………...…….….14-15

Concluzia………………………………………………………………………………………...16

Bibliografie………………………………………………………………………………………17

2
 LISTA ABREVIERILOR
AP – aplicații
WWW- World Wide Web.
APW – aplicații web.
W3C - World Wide Web Consortium
NDT – Navigational Development Techniques,

OOHDM - Object-Oriented Hypermedia Design Method,

UWE - UML-based Web Engineering,

W3DT -World Wide Web Design Technique

HDM - Hypertext Design Model

SOHDM - Scenario-based Object-Oriented Hypermedia Design Methodology

RNA: Relationship-Navigational Analysis

WSDM - Web Site Design Method ("WiSDoM")

UWA- Ubiquitous Web Application

WebML – Web Modeling Language

3
 Trăim în era tehnologiilor care se dezvoltă cu o viteză colosală, Totul este
automatizat și executat în așa mod ca să ușureze viața oamenilor. Începând cu
roboții care efectuiază operații complexe în medicină și finisând cu programe care
înlocuiesc lucrul multor oameni, sa decis să se creeze și să fie dezvoltate aplicațiile
pe platformele web. Pentru a economisi timpul utilizatorilor, ca ăștia să nu le mai
descarce fiecare în parte pentru sistema dispozitivului pe care îl posedă. De
exemplu pentru a crea aceiași aplicație pe platformele Android și IOS e necesar
conlucrarea cu două echipe, una specializată pe dezvoltarea AP pentru Android și
cealaltă specializată pe IOS. Astfel sa reușit reducerea costurilor din motivul
trecerii pe web.

4
 1. Introducere în proiectarea aplicației web.

1.1 Aplicatiile web moderne sunt sisteme software complexe, iar dezvoltarea acestora
necesita o abordare metodologica a proiectarii lor. Similar cu proiectarea aplicatiilor software,
proiectarea web implica utilizarea unei abordari sistematice si cuantificabile pentru realizarea
specificatiilor, implementarii, operatiilor si întretinerii aplicatiilor web de calitate superioara. Din
punct de vedere al istoricului dezvoltarii si complexitatii distingem anumite tipuri de aplicatii
web; aplicatiile web pot fi orientate pe documente, interactive, tranzactionale, pot dispune de
caracteristici ubicue sau chiar de trasaturi ale web-ului semantic. Cerintele particulare ale
proiectarii aplicatiilor web rezulta din caracteristicile lor speciale din sfera produselor software,
dezvoltarii si utilizarii acestora. Evolutia este o caracteristica care cuprinde cele trei sfere
mentionate.

1.2 WWW are un impact uriaș și permanent asupra vieților noastre. Economia, industria,
educația, sănătatea, guvernul și divertismentul sunt părți ale vieții noastre care nu sunt pătrunse
de World Wide Web. Motivul acestei ubicuități constă în principal în natura rețelei, caracterizată
prin disponibilitate globală și continuă, precum și acces uniform la informațiile distribuite în
întreaga lume de către produse individuale sub formă de pagini web.

1.3 Internetul a fost conceput inițial ca un mediu pur informațional și acum a evoluat într-
un mediu de aplicații. Aplicațiile web moderne sunt sisteme software rapide și complexe care
oferă servicii interactive și personalizabile accesibile de pe o varietate de dispozitive; acestea
oferă capacitatea de a efectua tranzacții între utilizatori și de a stoca de obicei date într-o bază de
date. Ceea ce diferențiază aplicațiile web de aplicațiile software tradiționale este modul în care
este utilizat web-ul: de exemplu, tehnologiile și standardele sale sunt utilizate atât ca platformă
de dezvoltare, cât și ca platformă de utilizator. O aplicație web poate fi definită ca:

O aplicație web este un sistem software bazat pe tehnologii și standarde W3C care
expune anumite resurse web, cum ar fi conținut și servicii, printr-o interfață numită browser web.

Această definiție include în mod explicit tehnologia, dar și interacțiunea cu utilizatorul.

Din aceasta putem concluziona că tehnologiile în sine, precum serviciile web, nu sunt aplicații
web, ci pot face parte din ele. De asemenea, această definiție implică faptul că site-urile web fără
software, cum ar fi paginile HTML statice, nu trebuie considerate aplicații.

5
 2. Arhitecturi ale aplicațiilor web.

2.1 Calitatea aplicațiilor Web este influențată de arhitectura pe care se bazează.

Arhitecturile web sunt următoarele:

 Stratificate (layered)
 Conduse de evenimente (event-driven)
 Extensibile (microkernel / plug-in)
 Folosind micro-servicii (microservices)
 „În nori” (space-based, cloud)

2.2 Arhitectura Stratificate (layered)

o Fiecare strat are un rol bine-stabilit, componentele unui strat vizând funcționalitățile
acestuia.
o Modificările operate la un anumit strat nu au impact sau nu afectează componentele din
alt strat.
o Fluxul de cereri traversează fiecare strat, fără a se efectua procesări semnificative în
cadrul acestuia.

2.3 Conduse de evenimente (event-driven)

o Uzual în contextul aplicațiilor distribuite asincrone > scalabilitate.

o Topologii principale : mediator sau broker.
o Mediator evenimente - procesate în mai mulți pași, necesitând orchestrare.
o Broker–fluxul de mesaje este distribuit componentelor de procesare a evenimentelor.

6
Fig.1(Schema arhitecturii Stratificate)

7
2.4 Extensibile (microkernel/ plug-in) sistem principal (coresystem)

o module independente de tip extensie (plug-in).

o astfel de arhitectură poate fi inclusă/utilizată ca parte a altei abordări arhitecturale.
o componente separate, distribuite (separatelydeployedunits) > decuplare maximă.

Folosind micro-servicii

abordări: bazate pe API-uri (API-based) aplicație recurgând la REST (applicationREST-

based) mesagerie centralizată (centralizedmessaging)

Folosind micro-servicii API-based aplicația Web expune servicii individuale, punctuale, de

sine-stătătoare (self-contained) via un API

Fig.2(Schema arhitecturii Extensibile)

8
2.5 Arhitectura „În nori”(space-based, cloud) consideră și rezolvă problemele vizând
scalabilitateași concurența unui volum impredictibil de mare de cereri.

o „În nori”(space-based, cloud) consideră și rezolvă problemele vizând scalabilitateași

concurența unui volum impredictibil de mare de cereri
o tuplespace datele aplicației sunt păstrate în memorie și replicate de toate unitățile de
procesare active
o fără stocare centralizatădistributedsharedmemory

Fig.3(Arhitectura cloud)
Middleware virtualizat include componente controlând sincronizarea datelor, procesarea
cererilor, accesul la platforma de execuție (deployment).
Unitate de procesare reprezentată de un (micro-)serviciu Web sau o componentă software
tradițională la nivel debackend..

9
 3. Proiectarea aplicațiilor web.
Proiectarea aplicaţiilor Web 3 Faţă de sistemele informatice clasice, dezvoltarea aplicaţiilor
Web are abordări specifice date de actorii participanţi şi caracteristici. Actorii participanţi sunt
diversificaţi: analişti, designeri, experţi în marketing, multimedia şi securitate şi utilizatorii
cărora le este destinată aplicaţia. Caracteristicile principalele ale sistemelor Web sunt: structura
de navigare, interfaţa cu utilizatorul şi capacitatea de personalizare. In proiectarea interfeţei cu
utilizatorul intervin aspecte multimedia, marketing, ergonomie şi interacţiune om-calculator. Din
acest motiv modelul analitic pentru aplicaţii Web este descompus în: • Modelul conţinutului •
Modelul interacţiunilor • Modelul funcţional • Modelul configuraţiei Metodele de modelare
existente la ora actuală oferă aceste elemente de modelare specifice pentru analiză şi proiectare,
propun procese specifice pentru a sprijini dezvoltarea sistematică sau semi-automată a
aplicaţiilor Web şi unele definesc o notaţie proprie utilizată pentru reprezentarea grafică a
elementelor.
Metodologiile Web existente:
NDT – Navigational Development Techniques,
 OOHDM - Object-Oriented Hypermedia Design Method,
 UWE - UML-based Web Engineering,
 W2000  W3DT -World Wide Web Design Technique
 HDM - Hypertext Design Model
 SOHDM - Scenario-based Object-Oriented Hypermedia Design Methodology
 RNA: Relationship-Navigational Analysis
 WSDM - Web Site Design Method ("WiSDoM")
 UWA- Ubiquitous Web Application
 WebML – Web Modeling Language
Un rol important are analiza detaliată a cerinţelor ca un punct cheie în dezvoltarea sistemelor
software. Ingineria software demonstrează că analiza completă a cerinţelor reduce problemele
din fazele următoare. Specificarea cerinţelor sau descrierea cerinţelor este realizată prin diferite
tehnici: descrierea textuală informală, specificaţia formală (în limbaje Z). Un metamodel comun
pentru reprezentarea conceptelor şi relaţiilor ingineriei cerinţelor Web (Web requirements
engineering (WebRE) este realizat de Escalona şi Koch (2004). Unele metodologii Web propun
tehnici clasice pentru analiza cerinţelor, altele încep ciclul de dezvoltare cu o analiză detaliată a
cerinţelor. Menţionăm aici: NDT – Navigational Development Techniques, OOHDM - Object-
Oriented Hypermedi Design Method, UWE - UML-based Web Engineering, W2000 [Escalona şi

10
Koch, 2004]. Metodologiile de proiectare conceptuală oferă o privire de ansamblu asupra
sistemului, din punctul de vedere al utilizatorilor şi fac abstracţie de detaliile de implementare.
Modelarea conceptuală este specifică sistemelor complexe. Intre modelul conceptual al unei
aplicaţii Web şi implementarea sa trebuie să existe niveluri de proiectare intermediară pentru a
concentra efortul de dezvoltare.

4. Dezvoltarea aplicaţiilor Web

4.1. Fazele de realizare a aplicaţiilor Web Pentru realizarea unei aplicaţii profesionale
multimedia sau Web se parcurg 5 faze majore :
1. Conceptia (culegerea specificaţiilor şi analiza)
2. Realizarea propriu zisã ( proiectarea, testarea, realizarea prototipului)
3. Publicarea şi promovarea aplicaţiei (testarea prototipului)
4. Exploatarea şi întreţinerea aplicaţiei (modificarea şi dezvoltarea prototipului)
5. Evoluţia aplicaţiei ( dezvoltarea acesteia prin parcurgrerea unui nou ciclul de analizã,
proiectare, implementare, testare) Modelul iterativ este adecvat aplicaţiilor web deoarece un
aspect esenţial al acestor aplicaţii este timpul limitat şi modificările frecvente efectuate pentru
satisfacerea cerinţelor.
Specificarea cerinţelor este procesul în care analistul colectează şi formalizează informaţia
esenţială despre domeniul viitoarei aplicaţii şi a funcţionalităţii aşteptate. Rezultatul acestei faze
este o specificare adresată proiectanţilor şi clientului pentru validare, conform cerinţelor inaintate
de acest client. Aprobarea specificaţiei de către client înseamnă că cerinţele i-au fost satisfăcute
şi se poate trece la etapele de proiectare. Proiectarea modelelor de date este o disciplină mai
veche, cel mai popular model conceptual fiind modelul EntitateRelaţie propus de Chen în 1976.
Modelele de date pentru Web se deosebesc de aplicaţiile obişnuite deoarece în aplicaţiile web
prevalează operaţiile de citire a datelor la etapa construirii dinamice a paginilor. Elaborarea
schemei bazei de date cu satisfacerea formelor normale uneori nu este justificată practic.
Modelarea hipertext are ca scop specificarea interfeţelor aplicaţiei web: structura ierarhică a
paginilor site-ului, datelor utilizate pentru construirea paginilor, legăturilor dintre pagini.
Modelarea datelor şi hipertextului sunt strâns legate, totuşi, abordările existente le examinează
separat, motivând aceasta prin gradul de flexibilitate obţinut. Preţul acestei flexibilităţi este
timpul pentru ajustarea unui model la schimbarea celuilalt (de exemplu, compatibilitate,
optimizare). Proiectarea arhitecturii constă în definirea elementelor hardware, de reţea şi
componentelor soft ce stau la baza aplicaţiei ce oferă servicii utilizatorilor săi. Scopul acestei

11
etape este identificarea unei combinaţii optime ale elementelor menţionate pentru satisfacerea
cerinţelor înaintate din punct de vedere al performanţei, securităţii, scalabilităţii, şi costurilor.
Testarea şi evaluarea sunt activităţi de verificare a conformanţei aplicaţiei implementate la
cerinţele înaintate. Menţionăm testarea funcţionalităţii, performanţei şi utilităţii (usability).
Întreţinere şi evoluţie reprezintă modificările efectuate după lansarea aplicaţiei. Propunerile şi
cerinţele faţă de o aplicaţie existentă sunt analizate şi efectuate modificări în modelul date sau
hipertext.
4.2 Concepţia aplicaţiei
Concepţia reprezintã faza în care firma care doreşte realizarea unei aplicaţii multimedia îşi
defineşte obiectivele aplicaţiei şi stabileşte conţinutul şi sursele de lucru. Aceasta presupune
crearea aplicaţiei, crearea conţinutului, constituirea surselor de lucru, planing, estimarea timpului
necesar realizãrii aplicaţiei, repartiţia sarcinilor în echipã şi managementul fazei. Crearea
aplicatiei presupune stabilirea celor patru obiective specifice aplicaţiilor multimedia: concept,
filosofie, inginerie şi public.
4.2.1 Crearea conţinutului implicã o concentrare a eforturilor echipei în realizarea
elementelor media specifice publicaţiilor electronice:
o Texte care presupun redactarea formatului numeric direct;
o Fotografii (realizate cu aparate fotografice clasice şi numerice, camescope)
o Ilustratii care utilizeazã grafica traditionalã sau vectorială, design, picturi etc;
Audiovizual (achiziţia sunetelor, înregistrarea şi crearea sunetelor, filme, documentare etc).
Constituirea surselor de lucru porneşte de la cele existente deja în proiect şi identificã sursele
necesare a fi create prin proiect: achiziţia de fotografii, audio, video (medii audiovizuale).Pentru
sursele existente cum sunt: texte în format numeric, ameliorarea de text, OCR etc, se continuã cu
conversia numericã a imaginilor realizate, existente deja (fotografii, desene, ilustraţii,
diapozitive) şi se finalizeazã cu achiziţia de elemente audio, video. Managementul fazei
reprezintã activitatea de coordonare a echipei, în care sarcina şefulului de proiect este datã de
identificarea echipamentelor, drepturi de utilizare, delimitarea elementelor media “brute” şi a
celor rezultate din prelucrãri planing, estimarea timpului, repartiţia sarcinilor în echipã.
Echipamentele necesare realizãrii fazei presupun: calculatoare, soft specializat, echipamente
periferice dedicate graficii (scanere, camere video, magnetoscop etc.).Drepturile de utilizare sunt
necesare pentru respectarea cadrului legislativ internaţional şi sunt stabilite la nivel software şi al
tipurior media (drepturi de autor, copyright etc.) Rezultatele fazei sunt date atât de expertiza
tehnicã de sistem, estimarea timpului de dezvoltare cât şi de arborescenţa, organizarea tipurilor

12
media la nivel de structuri de directoare, conţinut, tablou de bord (storyboard) şi elemente de
animaţie. Realizarea propriu zisã a aplicaţiei multimedia Pentru a realiza o aplicatie multimedia
se parcurg succesiv fazele descrise anterior. În aceasta fazã diferite task-uri sunt realizate paralel,
sub coordonarea şefului de proiect. Producţia de aplicaţii multimedia solicitã separarea task-
urilor repetitive de cãtre executanţi, utilizarea unor scripturi pentru accelerarea lor, ceea ce
conduce la economie de timp, eficacitate şi productivitate. Se recomandã concentrarea asupra
unor sarcini bine precizate, ceea ce conduce la creşterea randamentului întregii echipe.
4.2.2 Tratarea şi pregatirea surselor pentru integrare este sarcina infograficianului şi
presupune:
o Retuşarea imaginilor, montaje, efecte speciale, optimizãri;
o Dimensionarea imaginilor la precizia constrânsã de proporţiile acestora (spre exemplu
la video 4*3);
o Export şi compresie de imagine la suporturile solicitate de alte medii;
o Crearea unei identitati vizuale ca parte a personalizarii site_ului sau adaptarea celei
existente)

Aceasta este etapa care nu permite estimarea timpului necesar deoarece are o evoluţie
permanentã, în funcţie de fazele în care se aflã proiectul. In aceastã fazã se creazã un model de
paginã (template, tipuri predefinite, etc) corespunzãtoare integrãrii bazelor de date şi a altor
elemente specifice site-urilor dinamice. Stabilirea elementelor de interfaţã, navigare,
interactivitate Ergonomia site-ului este datã de modul în care este organizatã parcurgerea
acestuia şi legãturile realizate în acest scop şi presupune stabilirea elementelor de interfatã,
navigare, interactivitate: site_uri vrac; cadre cu cadre; Shockwave, Flash etc.; DHTML;
Javascript; Php, alte limbaje de programare; personalizarea site-ului;trucuri (gimmicks) de
atragere a vizitatorilor pe tehnologie pull; aspecte de confort ale utilizatorului Realizarea
animaţiei este sarcina infograficianului care utilizeazã în acest scop medii software orientate spre
grafica vectorialã: Flash, Shockwave alte medii software orientate spre animaţie.

4.2.3 Dezvoltarea aplicaţiei este dependentã de complexitatea acesteia precum şi de soluţia

tehnicã de realizare şi are ca obiective:
o Concepţia bazelor de date (motoare de cautare, rezultate ale cãutãrilor, navigare)
o Integrarea altor servicii (medii multi-user, forum de discuţii, chat, motoare de cãutare,
agenţi, aplicaţii specifice etc)

13
 o Programarea secvenţelor specifice. Integrarea media şi a bazelor de date este faza în
care se reunesc produsele specifice media, serviciile specifice şi interfeţele
componente ale aplicaţiei, fiind materializatã prin:
o Montarea paginilor şi a elementelor grafice, modele;
o Integrarea serviciilor specifice (programe, CGI, Java, forum etc);
o Integrarea interfeţelor cu bazele de date (SQL, Php, file, maker, WEBobjects, Oracle
etc).

4.2.4 Administrarea serverului este o sarcinã permanentã a Webmasterului echipei de

proiectare, care asigurã funcţionalitatea aplicaţiei precum şi dialogul permanent între membrii
echipei, via Intranetul firmei. Webmasterul este responsabil de asigurarea resurselor software şi
hardware necesare proiectãrii, testãrii şi publicãrii aplicaţiei prin:

o Deschiderea unui cont ftp;

o Gestiunea drepturilor utilizatorilor;
o Securitatea site-ului;
o Introducerea solicitarilor WEB specifice (alias, redirectare, DNS, realvideo, alte
tehnologii);
o Instalarea pe server pentru buna functionare a programelor elaborate (CGI, Java,
Forum etc);
o Administrarea BD.

4.2.5 Finalizarea aplicaţiei are urmãreşte verificarea şi testarea acesteia respectiv publicarea
aplicaţiei fiind realizatã de tester în colaborare cu întreaga echipã de proiectare şi urmãreşte:

o Verificarea codurilor HTML şi a diverselor aplicaţii intergrate;

o Testarea cu ajutorul diferitelor browsere şi pe diverse maşini ale utilizatorului;
o Corecţii de site care conduc la versiuni beta, demonstrativã şi finalã;
o Inregistrarea propriu zisã;
o Publicitate online şi pe retele sociale, promovare prin metode specifice Internetului.

Exploatarea şi întreţinerea aplicaţiei este o sarcină permanentă a echipei de realizare.

Intreţinerea sistemului este realizatã de Webmaster şi se referã la: utilizatori, servicii on-line,
probleme tehnice, hotline, intevenţii. Webmaster-ul gestioneazã pe întreg parcursul exploatãrii
feed-back al utilizatorilor, actualizarea, statisticile curente şi asigurã politica de menţinere în
funcţiune.

14
 Evoluţia aplicaţiei are trei coordonate majore: comunicaţia cu vizitatorii site-ului,
administrarea sistemului şi elaborarea de versiuni noi ale aplicaţiei. Elaborarea unor versiuni noi
are loc începând de la faza de prototip şi pânã la proiectul final diferite task-uri sunt realizate
paralel, sub coordonarea şefului de proiect.

5. Utilite folosite la crearea APW.

Dezvoltarea aplicatiilor web este un domeniu specific în care MDD poate fi aplicata cu succes,
datorita separarii aspectelor (continut, hipertext, prezentare si personalizare) specifice web-ului.
Metode precum WebML, OO-H si UWE reprezinta fundamentul abordarii bazate pe modele
pentru dezvoltarea aplicatiilor web; ele includ unele transformari semi-automate bazate pe
model.
WebSA (Web Software Architecture) este o alta abordare bazata pe model pentru domeniul web-
ului si foloseste paradigma MDA (Model-DrivenArchitecture). Asemanator cu MDA, WebSA se
focalizeaza pe construirea de modele independente de platforma si ulterior construirea automata
a modelelor specifice platformei.

Utilitare
Datorita ciclurilor de dezvoltare scurte si complexitatii aplicatiilor web este recomandata
utilizarea de instrumente care permit nu doar modelarea ci si generarea automata a codului si
verificarea consistentei modelului. Principalele utilitare de acest tip sunt: WebRatio Site
Development Studio, VisualWADE si OpenUWE Suite.

WebRatio Site Development Studio

WebRatio Site Development Studio (https://www.webratio.com) este un instrument de

dezvoltare bazat pe modele care construieste folosind Web Modeling Language (WebML)
(https://www.webml.org). Acest utilitar foloseste propriile notatii pentru modelarea hipertext si
suporta notatii ER si UML. Generatorul de cod al instrumentului utilizeaza XSL pentru a
transforma modelele de continut si hipertext prezentate în XML în bazele de date necesare si
conexiuni la baza de date dar si în componente software si diferite formate de iesire (HTML,
WML, PDF, Microsoft Word). WebRatio foloseste un instrument numit EasyStyle pentru a
genera prezentarea paginilor, care va transforma automat paginile adnotate în foi de stiluri XSL,
fara a solicita alte activitati de programare. Aplicatia web generata cu ajutorul WebRatio este

15
trimisa apoi în cadrul de lucru bazat pe un set de componente Java care pot fi configurate prin
utilizarea fisierelor XML.

VisualWade

Instrumentul VisualWADE (https://www.visualwade.com) se bazeaza pe metoda OO-H.

Acest instrument suporta modelarea si generarea automata a aplicatiilor bazate pe XML, ASP,
JSP si PHP. VisualWADE adauga la modelul UML alte doua modele: "Vizualizarea Navigarii"
(utilizata pentru a modela aspectul hipertext al aplicatiei web) si "Vizualizarea Prezentarii"
(reprezinta elementele de interactiune ale interfetei utilizator cu privire la structura si
comportamentul acesteia utilizând anumite structuri de tip template). Aceasta produce o
descriere independenta de dispozitiv a interfetei utilizator, care poate fi utilizata de generatoare
în vederea obtinerii automate a aplicatiei web pentru medii si dispozitive de rulare distincte.

OpenUWE

Suita de utilitare OpenUWE (https://www.pst.ifi.lmu.de/projekte/uwe) este un mediu de

dezvoltare pentru proiectarea si generarea aplicatiilor web folosind metodologia UWE.
Principala facilitate a acestei suite este reprezentata de arhitectura deschisa bazata pe standardele
consacrate. Mediul de dezvoltare OpenUWE include instrumentul CASE ArgoUWE si cadrul de
lucru UWEXML care consta într-un motor de verificare a consistentei modelului, un editor al
layout-ului si un generator de cod pentru cadrul de lucru Cocoon XML Publishing si JSP.

Instrumentul CASE ArgoUWE se bazeaza pe instrumentul CASE open-source ArgoUML

(https://www. argouml.org), suporta notatia UWE si verifica consistenta modelelor în functie de
constrângerile OCL specificate pentru meta-modelul UWE.

16
 Concluzii

În prezenta teză s-a descris și s-a caracterizat procesul de creare a unei aplicații web și
elementele de bază a acesteia. Subiectul aplicațiilor web are un spectru foarte major de
interpretare și se dezvoltă foarte rapid în zilele noastre. Aplicațiile web au o cerere foarte mare
pe piață, faptul ce le face populare. Pentru a simplifica crearea lor, sa lucrat foarte mult la
utilitele și motoarele de creare și de dezvoltare ale acestor aplicații. Sa decis trecerea de la
aplicațiile care au fost proiectate pe sistemele de operare Android & IOS la acele web, din
motivul că sunt mai universale. Spre exemplu pentru proiectarea și crearea umei aplicații pe
Android și a aceleiași aplicații pe IOS, este necesar de conlucrat cu două echipe de dezvoltatori
specializate pe aceste sisteme. Lucrul dat în cele din urmă ne arată că și cheltuielile vor fi duble.
Însă la crearea aplicației pe platforma web, va fi necesar de conlucrat doar cu o echipă de
dezvoltatori WEB, fapt care ne permite să economisim bani, și totodată să oferim posibilitatea
tututor utilizatorilor să se foloseascp de aplicație, indiferent de sistema device-ului pe care îl
posedă.

După efectuarea studiului dat, am prezentat în teză arhitecturile pe care sunt create
aplicațiile web, de asemenea am indicat cele mai utilizate metodologii web. Cred că odată ce
marea majoritate a companiilor naționale și internaționale vor trece pe aplicațiile web, va duce la
progresarea a foarte mulor domenii, și de asemenea sunt de părerea că capitalul acestor companii
va crește considerabil.

17
 Bibliografie
https://www.scritub.com/stiinta/informatica/Proiectarea-aplicaiilor-web204316910.php
https://profs.info.uaic.ro/~busaco/teach/courses/wade/presentations/
web03DezvoltareaAplicatiilorWeb-Servicii-API-Mashup-Arhitectura.pdf
https://pdfcoffee.com/web-design-2-pdf-free.html
https://pdfcoffee.com/web-design-4-pdf-free.html
WebDesign School of Architecture and Built Environment Course Template Department of
Design and Visual Communications B.A. Design
Dezvoltarea aplicațiilor web Dr. Sabin Corneliu Buraga

18