Unitatea de învăţare 6

Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

CUPRINS:

6.1 Navision 5.0 – Scurtă introducere ......................................................................................................... 87

6.2 Mediul de lucru, meniuri şi taste funcţionale ....................................................................................... 94
6.3 Entităţi şi procese în Navision............................................................................................................... 98
6.4 Despre clienţi şi fluxul vânzărilor ........................................................................................................ 116
6.5 Reduceri, discount-uri şi alte veşti bune ............................................................................................. 127
6.6 Aspecte financiar contabile în Navision 5.0 ........................................................................................ 135
6.7 Model de exerciţiu practic................................................................................................................... 142

După parcurgerea acestui capitol ar trebui să:

 cunoaşteţi noţiuni de bază despre sistemul integrat Navision,
 reuşiţi instalarea cu succes a clientului Navision,
 vă puteţi autentifica în sistem,
 să ştiţi care sunt principalele module ale sistemului,
 să vă puteţi conecta la o bază de date,
 să deschideţi o companie pentru a putea realiza diverse operaţiuni,
 să realizaţi operaţiuni comerciale de tip vânzare/cumpărare cu toate aspectele particulare,
 să realizaţi operaţiuni financiar-contabile,
 să înregistraţi şi să urmăriţi datoriile legate de salariaţi,
 aveţi o imagine bine conturată despre ce înseamnă în practică un sistem integrat de tip ERP.

Timp de studiu: 12 ore

 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

6.1 Navision 5.0 – Scurtă introducere

Sistemul integrat de tip ERP Navision 5.0 este promovat de compania Microsoft şi se
adresează în special companiilor de dimensiuni medii. Sistemul poate funcţiona în două moduri
distincte:
 în variantă client/server;
 în variantă stand-alone.
Varianta client/server este cea mai des folosită în implementările reale şi presupune
instalarea unei baze de date pe un server de baze de date (de regulă SQL Server), iar pe fiecare staţie
de lucru în parte se instalează componenta front-end, disponibilă pentru utilizatori. Bineînţeles că
această componentă front-end (interfaţa grafică) va comunica cu baza de date prin intermediul
reţelei. Nu vom insista prea mult asupra acestor amănunte deoarece în prezentul material ne
propunem mai ales explicarea funcţionalităţilor sistemului Navision şi mai puţin a aspectelor
tehnice legate de instalare şi configurare.
Varianta stand-alone este folosită de regulă în cazul companiilor mici şi foarte mici, precum şi în
situaţii în care este necesară învăţarea şi exersarea funcţionalităţilor Navision. Ca urmarea, având în
vedere că acest capitol se adresează celor care doresc să exerseze câteva dintre funcţionalităţile Navision
5.0, vom aplica majoritatea exemplelor pe o variantă stand-alone. Ce presupune de fapt această abordare?
Într-un mod destul de simplu, se instalează Navision 5.0 folosind opţiunea de Client Complet din kit-ul de
instalare.
Ca rezultat, pe discul C:\ se creează în Program Files folder-ul Microsoft Dynamics Nav ce
conţine executabilele aplicaţiei, precum şi o bază de date demonstrativă. Aplicaţia este în fişierul
fin.exe, iar baza de date este in fişierul database.fdb. Volumul iniţial al acestei baze de date demo
este de aproximativ 400 MB, dar în cazul în care optăm să folosim o bază de date personalizată avem
posibilitatea de a şterge acest fişier.

87
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.1 Structura principalelor directoare şi fişiere ale clientului Navision 5.0

Odată instalat, clientul de Navision 5.0 va putea fi apelat din butonul Start/Program
Files/Microsoft Dynamics Nav/CSIDE Client.

88
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.2 Lansarea în execuţie Navision 5.0

După pornirea aplicaţiei, în funcţie de setările existente pe baza de date implicită, este
posibil să ni se solicite datele de acces sub formă de NumeUtilizator şi Parolă. Pe modelul bazei
noastre de date, ambele şiruri de caractere pentru autentificare sunt super (este foarte important
dacă aceste şiruri de caractere sunt cu litere mici sau cu majuscule – Navision percepe diferenţa).

89
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.3 – Autentificarea în Navision

După ce ne autentificăm, paşii preliminari de lucru pe care ar trebui să îi urmăm în vederea

parcurgerii cu succes a acestui material sunt următorii:
 stabilirea dialectului pentru afişarea meniurilor şi a informaţiilor ajutătoare;
 deschiderea bazei de date pe care o vom folosi în aplicaţiile practice următoare;
 selectarea companiei pentru care vom realiza operaţiunile şi fluxurile economice.
Având în vedere că în stilul tradiţional românesc orice proiect începe cu o pauză sau o
amânare, încercăm şi noi să respectăm această cutumă ☺ şi nu vom începe direct lucrul, ci insistăm
asupra unor concepte de bază în legătură cu Navision 5.0. Astfel, este bine de ştiut că dialectul se
referă de fapt la limba pe care o va folosi programul pentru a afişa informaţiile din meniuri sau din
casetele de dialog. În funcţie de ţara sau compania în care se realizează implementarea, Navision
poate folosi un dicţionar diferit astfel încât comunicarea cu utilizatorul final să fie facilă. Mai
precizăm că în varianta stand-alone, Navision 5.0 permite „cuplarea” aplicaţiei client la mai
multe baze de date, iar o bază de date poate conţine informaţii despre tranzacţiile mai multor
companii. Aşadar, va trebui să precizăm care va fi baza de date cu care vom lucra şi din acea bază de
date vom selecta compania pentru care dorim să realizăm tranzacţii.
Pornim la lucru şi stabilim dialectul ca fiind cel românesc, prin apelarea meniului
Tools/Language.

Figura nr. 6.4 – Schimbarea dialectului de lucru în Navision 5.0

După ce am apelat această opţiune, apare lista dicţionarelor pe care le are instalate varianta
curentă de Navision, şi nu ne rămâne decât să alegem dialectul cu care ne simţim cel mai confortabil.
Din motive lesne de înţeles, selectăm varianta de limbă română.

90
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.5 – Alegerea dialectului de lucru

Alegerea unei opţiuni din listele Navision se realizează în acelaşi fel în toate cazurile: se
selectează opţiunea dorită şi se acţionează butonul OK. Ca rezultat al acţiunii precedente, observăm
faptul că meniurile s-au transformat aproape instantaneu, iar opţiunile apar acum în limba română.
De remarcat este faptul că în orice moment se poate modifica dialectul prin folosirea aceleiaşi
opţiuni echivalente: Instrumente/Limbă.
După cum spuneam câteva rânduri mai sus, este nevoie să precizăm baza de date cu care vom
lucra. Ca urmare, din meniul Fişier apelăm opţiunea Bază de date/Deschidere.

Figura nr. 6.6 – Deschiderea bazei de date cu care vom lucra

Se va deschide o mică fereastră destul de complexă în care trebuie să precizăm elementele

legate de locaţia bazei de date şi de accesul utilizatorului. Pentru noi, în acest moment, câmpul de
maximă importanţă este Nume bază de date care va trebui completat (recomandăm folosirea
butonului de Browse) cu calea corectă către baza de date disponibilă.

91
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.7 – Precizarea bazei de date cu care vom lucra în continuare

De asemenea, putem preciza tot în această fereastră elementele de identificare ale

utilzatoruluo (ID utilizator şi parola). În cazul în care ele rămân necompletate, vor fi solicitate în
momentul în care se acţionează butonul OK. Ca fapt divers, să remarcăm că prima rubrică ne
permite conectarea la un server Navision în cazul în care ar fi unul disponibil pentru aplicaţia
noastră.
Din acest moment, Navision este „mapat” pe baza de date pe care am precizat-o în fereastra
anterioară. Ca dovadă, ar trebui ca în bara de titlu a aplicaţiei să apară numele bazei de date
selectate.

Figura nr. 6.8 – Baza de date curentă de lucru

Nu ne mai rămâne decât să „căutăm” prin baza de date şi să vedem ce companii avem la
dispoziţie. Aşadar, apelăm meniul Fişier, opţiunea Companie/Deschidere în speranţa că vom găsi
ceva interesant.

92
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.9 – Selectarea unei companii din baza de date curentă

Având în vedere că este o bază de date demonstrativă cu rol educaţional, vom găsi doar
compania Cronus, despre care trebuie să ştim că este o companie demo pusă la dispoziţie de
Microsoft pentru ca utilizatorii să poată exersa funcţionalităţile Navision.

Figura nr. 6.10 – Selectarea companiei de lucru

Rezultatul obţinut în urma acestei acţiuni este unul destul de spectaculos, în sensul că se
modifică substanţial întreaga interfaţă grafică disponibilă pentru utilizatorul final.
Astfel, remarcăm faptul că în bara de titlu a aplicaţiei apare numele companiei pe care am
selectat-o din baza de date, iar în partea stângă, într-un stil asemănător Outlook, avem în partea de
jos modulele disponibile, iar la selectarea unui modul, în partea de sus apar sub formă arborescentă
opţiunile disponibile din acel modul. Selectarea unei anumite opţiuni va avea ca efect apariţia unei
ferestre personalizate în care, după caz, utilizatorul poate introduce date, poate realiza selecţii sau
poate lansa în execuţie diverse operaţiuni.

93
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.11 – Componentele principale din Navision

6.2 Mediul de lucru, meniuri şi taste funcţionale

Pentru a putea lucra eficient în Navision, este util să cunoaştem câteva noţiuni generale care
ţin de filosofia generală a interfeţei grafice. Astfel, există noţiunea de context de lucru curent care
se referă la ecranul care deţine focus-ul. După pornirea iniţială, ecranul este de fapt un spaţiu cu un
fundal gri pe care nu putem realiza prea multe lucruri. Avem nevoie de un ecran care să fie capabile
să primească comenzi de la utilizatori prin intermediul tastaturii sau al mouse-ului.
De exemplu, dacă selectăm modulul Cumpărări şi deschidem folderul cu opţiuni Procesare
Comenzi, avem posibilitatea de a acţiona pe opţiunea Furnizori. Ca rezultat imediat, se deschide o
fereastră denumită generic Fişă furnizor în care utilizatorul poate executa o mulţime de operaţiuni
legate de furnizorul curent, de întreaga listă de furnizori sau de cei viitori (figura 6.12).

94
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.12 – Fişa unui furnizor în Navision 5.0

Acest lucru înseamnă automat şi modificarea contextului de lucru curent şi ca urmare se

modifică şi posibilităţile utilizatorului în ceea ce priveşte acţiunile sale. În cazul în care la un
moment dat simţiţi că v-aţi „rătăcit” în Navision, gândiţi-vă că pot fi valabile două cazuri: chiar v-aţi
rătăcit ☺, şi atunci trebuie o analiză serioasă a stadiului în care vă aflaţi, sau pur şi simplu aţi ajuns
într-un ecran pe baza unor acţiuni/selecţii consecutive. Vă recomandăm ca într-o astfel de situaţie
să vă uitaţi în partea din stânga jos pentru a identifica modulul curent şi apoi în partea din stânga
sus pentru a identifica opţiunea curentă.
În Navision sunt variante diverse de a manipula datele de pe formulare, însă cu un mic efort
de învăţare vom constata că abordarea este uniformă pe toată întinderea aplicaţiei. Oricând avem
dubii în legătură cu posibilităţile contextului curent, este suficient să apelăm meniul Ajutor,
opţiunea Prezentare generală taste F.

Figura nr. 6.13 – Apelarea instrumentului de ajutor pentru contextul curent

Ce înseamnă de fapt această opţiune extrem de utilă? După cum se poate vedea şi în figura
6.14, ne sunt prezentate opţiunile oferite de către aplicaţie în ceea ce priveşte manipularea datelor
prin intermediul tastelor funcţionale.

95
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.14 – Tastele funcţionale disponibile pentru operaţiuni curente

Astfel, putem reţine următoarele taste de maximă importanţă:

 F2 - Editarea/Modificarea înregistrării curente;
 F3 – Adăugarea unei noi înregistrări;
 F4 – Ştergerea înregistrării curente;
 F5 – Prezentarea tuturor înregistrărilor sub formă de listă;
 F6 – Căutarea unei înregistrări în funcţie de un criteriu de căutare;
 F9 – Obţinerea unor date statistice centralizatoare şi analitice despre entitatea/înregistrarea
curentă.
Remarcăm faptul că în ecranul de ajutor care tocmai a fost afişat, avem posibilitatea de a
obţine şi combinaţii bazate pe tastele SHIFT şi CONTROL şi reţinem următoarele combinaţii de
bază:
 SHIFT + F8 – Sortarea/ordonarea listei curente în funcţie de un criteriu şi de o ordine
specificate ulterior de către utilizator (figura 6.15);

Figura nr. 6.15 – Sortarea datelor în formularele Navision

 SHIFT + F1 – Obţinerea unui ajutor contextual în legătură cu câmpurile disponibile pe

formular. În funcţie de dialectul selectat de către utilizator, explicaţiile sunt afişate în acel
dialect. Dacă de exemplu acţionăm această combinaţie de taste, vom remarca faptul că

96
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

săgeata cursorului se modifică şi putem să acţionăm click pe oricare dintre câmpurile

existente în formularul curent. Pentru exemplificare, noi am dat click pe câmpul care conţine
denumirea furnizorului şi am obţinut informaţiile din figura 6.16.

Figura nr. 6.16 – Ajutor contextual în Navision

 CTRL + F8 – panoramarea informaţiilor despre entitatea curentă. În cele mai frecvente

cazuri, informaţiile despre entitatea curentă sunt afişate în mai multe foi sau tab-uri care
sunt accesate de către utilizator în funcţie de categoria din care fac parte. Prin această
combinaţie de taste este posibil să vizualizăm, sub formă de listă, toate câmpurile şi valorile
aferente pentru entitatea curentă, conform modelului din figura 6.17;

Figura nr. 6.17 – Panoramarea datelor cu CTRL + F8

 CTRL + F4 – închiderea ferestrei curente. Prin această combinaţie de taste se poate închide
fereastra activă în care este utilizatorul. De remarcat că fereastra master a aplicaţiei
Navision se poate închide cu ALT+F4.
Pe măsură ce vom rezolva diverse tipuri de exerciţii în Navision, este posibil să folosim şi alte
taste funcţionale sau combinaţii de taste, în funcţie de contextul de lucru curent. Oricum, important
şi util de reţinut este faptul că în orice moment putem apela meniul Ajutor/Prezentare generală
taste F şi ne putem dumiri în legătură cu posibilităţile pe care le avem la dispoziţie.

97
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

6.3 Entităţi şi procese în Navision

Scopul principal al unui sistem integrat este acela de a „stăpâni” întreaga organizaţie. Acest
deziderat presupune de fapt ca toate procesele economice ale companiei să poată fi implementate,
monitorizate, modificate şi controlate prin intermediul aplicaţiei integrate. Nu vom insista prea mult
asupra noţiunii de proces economic pentru că vom presupune (sperăm noi în mod corect ☺) că
cititorul acestui material este familiarizat cu aspectele esenţiale ale vieţii economice dintr-o
economie concurenţială.
Ca să nu trecem totuşi ca gâsca studenţească prin apa cunoaşterii, vom da câteva exemple
practice de procese care ar putea fi gestionate cu succes de un sistem de tip Enterprise Resource
Planning. Astfel, în funcţie de specificul activităţii companiei, poate fi vorba de:
o procesul de achiziţii de mărfuri;
o procesul de vânzare de mărfuri;
o procesul de transfer de bunuri dintr-o gestiune în alta;
o procesul de imputare a bunurilor lipsă de la gestionar;
o procesul de inventariere;
o procesul de producţie al unui produs finit;
o procesul de plată a datoriilor către furnizori, stat, salariaţi;
o procesul de încasare a creanţelor de la clienţi, salariaţi sau terţe persoane;
o procesul de evidenţiere a muncii şi remuneraţiilor angajaţilor.
Deşi lista anterioară este destul de consistentă, nu este nici pe departe completă în ceea ce
priveşte activitatea unei întreprinderi. În funcţie de specific, de zonă geografică şi de reglementările
legale în vigoare, putem discuta şi despre alte procese la fel de semnificative.
Evident că într-un astfel de proces pot interveni mai mulţi factori sau actori economici pe care
îi denumim la modul generic entităţi. Aceste entităţi pot fi:
 din mediul extern al întreprinderii: furnizori, clienţi, stat etc.;
 din mediul intern al întreprinderii: depozite proprii, salariaţi, mărfuri pe stoc etc.
Într-un mod simplist, putem spune fără să greşim prea mult că un proces reprezintă de fapt o
legătură sau o relaţie care se stabileşte din punct de vedere economic între mai multe entităţi ale
întreprinderii. Îmbinând exemplificările de mai sus, procesul de achiziţie de mărfuri poate
implica de fapt următoarele entităţi: furnizorul de mărfuri, marfa în sine, depozitul în care este
recepţionată marfa, transportatorul, gestionarul primitor. În tot acest proces trebuie avute în vedere
mai multe evenimente şi documente: comanda de achiziţie, factura, dispoziţia de livrare, nota de
recepţie şi constatare de diferenţe. De multe ori se întâmplă ca efectul „final” al unui proces să
constituie „intrare” pentru alt proces. Continuând exemplul nostru, achiziţia pe bază de factură
generează o datorie faţă de furnizor, iar această datorie reprezintă un punct de plecare în procesul
de plată a datoriilor.
Având în vedere că am cam exagerat în paragrafele anterioare cu elementele teoretice,
considerăm că ar fi util în acest moment să continuăm cu un exemplu practic.
Aşadar, scopul exerciţiului pe care îl vom implementa este definit astfel:
Să se realizeze comanda şi achiziţia unui produs de la un furnizor şi să se evidenţieze la
final următoarele aspecte: documentul de achiziţie, situaţia produsului, starea contului
furnizor (datoria faţă de furnizor). Furnizorul se numeşte Agentul Octav SRL, iar produsul se
numeşte Ceaşcă de Ceai şi este livrat la bucată. Se va da comandă de 100 de astfel de bucăţi.

98
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Analizând cerinţa problemei, constatăm că nu am făcut deloc bine că nu am luat o pauză

prelungită, dar pe de altă parte putem gândi la modul optimist că ceea ce nu ne doboară, ne
întăreşte. Ca urmare, mai citim încă o dată cu atenţie textul exerciţiului şi identificăm că este vorba
despre un proces de achiziţie şi, la prima vedere, ar fi vorba de entităţile furnizor, produs şi
eventual depozit. Documentele implicate sunt: comanda, factura, nota de recepţie.
Suntem optimişti în continuare şi alegem din Navision modulul Cumpărări. În fereastra de
opţiuni a acestui modul, alegem nodul Procesare comenzi şi observăm că avem posibilitatea de a
deschide ecrane pentru entităţi şi documente specifice procesului de achiziţie.

Figura nr. 6.18 – Opţiuni disponibile în modulul Cumpărări

Mai întâi ne vom axa pe introducerea datelor despre noul furnizor. În fişa furnizorului
acţionăm butonul F3 pentru a adăuga noul furnizor şi remarcăm că formularul s-a golit de vechile
date şi că putem să introducem datele noii entităţi. Primul câmp, Nr, reprezintă de fapt cheia
primară a tabelei furnizor şi cel mai adesea se alocă în mod automat; este necesar ca în acest câmp
să acţionăm tasta ENTER pentru a se genera noul cod disponibil pentru furnizorul nostru.

99
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.19 – Fişa iniţială a unui nou Furnizor

Sunt foarte multe aspecte care merită discutate în legătură cu această fişă a furnizorului. Vom
insista ceva mai mult asupra ei şi vom constata că o parte dintre aceste aspecte se regăsesc, la nivel
conceptual, şi în cazul altor entităţi (clienţi, facturi, produse etc.). Deşi secvenţa de imagini s-ar
putea să fie cam obositoare, considerăm că prezentarea lor este un câştig (binemeritat de altfel)
pentru cititorul nostru.
Aşadar, remarcăm că în ecranul de definire al furnizorului avem mai multe foi/tab-uri în
partea de sus:
 General – conţine date generale de identificare ale furnizorului: cod (generat automat), nume,
adresă, localitate, cod poştal, ţară, telefon, sold curent, starea contului;
 Comunicare – conţine elemente de contact: telefon, fax, adresă e-mail, pagina web;
 Facturare – conţine elemente legate de facturarea produselor primite de la acest furnizor: tipul
operaţiunilor de achiziţie, tipul TVA, tipuri de reduceri primite;
 Plăţi – conţine detalii legate de condiţiile şi modalităţile generale de plată ale datoriilor faţă de
furnizor;
 Primire – conţine date despre recepţiile efectuate pentru livrările primite de la acest furnizor:
metoda de livrare, locaţie recepţiei etc.;
 Comerţ exterior – conţine date despre valuta utilizată în cazul tranzacţiilor de comerţ exterior,
precum şi codul unic de identificare al furnizorului.
Datele pe care le precizăm în aceste tab-uri pot fi oricând modificate în funcţie de schimbările
care au loc în starea furnizorului, precum şi în funcţie de înţelegerile contractuale. Având clarificate
aceste aspecte de bază, vom completa datele din fiecare tab pentru furnizorul despre care am
discutat în cerinţele problemei.

100
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.20 – Datele de pe tab-ul General

Pe lângă datele generale arhicunoscute (nr, nume, adresă, cod poştal, localitate, ţară, telefon),
observăm că în partea din dreapta avem câteva câmpuri mai deosebite:
 Sold (MN) – reprezintă soldul curent (în monedă naţională) al furnizorului;
 Cod cumpărător – reprezintă codul persoanei din compania noastră despre care se
presupune că va lansa cel mai frecvent comenzi de achiziţie către acest furnizor;
 Blocat – un furnizor poate fi blocat (din diverse motive) pentru plata datoriilor.
Tab-ul Comunicare este destul de facil, iar o parte dintre date sunt preluate automat din tab-
ul General.

Figura nr. 6.21 – Tab-ul Comunicare al furnizorului curent

101
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.22 – Tab-ul Facturare pentru furnizorul curent

Un tab foarte important în contextul procesului nostru este cel de Facturare (figura 6.22). În
ceea ce priveşte câmpul Plată-la-furnizor-nr, dacă facturile pentru articole de la acest furnizor din
această fişă trebuie plătite la un alt furnizor, trebuie să introduceţi aici numărul furnizorului la care
trebuie să plătiţi. Programul va introduce acest număr furnizor ca număr implicit în oferte, comenzi,
facturi şi note de credit, dar veţi avea posibilitatea să-l modificaţi.
Având în vedere că dorim ca viitoarele plăţi să se realizeze în contul acestui furnizor, lăsăm
neschimbat acest câmp. De o deosebită importanţă sunt următoarele câmpuri:
 Grup înreg. contabilă operaţiuni economice: reprezintă „şablonul de comportament” pentru
achiziţii/vânzări în ceea ce priveşte conturile de cheltuieli/venituri asociate cu furnizorul
curent. Alegem varianta NATIONAL, deoarece are deja definite conturile aferente pentru
achiziţii interne.
 Grup înreg. TVA operaţii economice: reprezintă „şablonul” de taxare în materie de Taxă pe
valoare adăugată care va fi aplicat furnizorului curent. Alegem varianta NATIONAL, deoarece
are deja definite tipurile de TVA 9% şi 19% pentru achiziţiile interne.
 Grupă înreg. furnizori: reprezintă de fapt contul contabil de datorii în care se înregistrează
achiziţiile de la acest furnizor. În România, la ora actuală, este vorba despre contul 401 –
Furnizori interni. În varianta demo de Navision cu care lucrăm prezentul material, este
vorba de contul 5410 – Furnizori interni.
 Cod reducere factură: reprezintă un cod care poate fi asociat acestui furnizor. Sunt situaţii în
care, pe bază de contract, la valori/volume diverse, intervin automat reduceri asociate.
Sistemul permite definirea unor clase de reduceri care apoi să fie asociate furnizorilor.
În ceea ce priveşte tab-ul Plăţi, putem stabili câteva elemente ce ţin de aspectul financiar al
tranzacţiilor, respectiv modalitatea generală de plată a datoriilor către furnizor.

102
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.23 – Tab-ul Plăţi

Optăm pentru metoda de aplicare manuală, ceea ce înseamnă că în momentul în care vom
desfăşura o plată, vom putea preciza în mod explicit care este factura pentru care se realizează plata
respectivă. O altă variantă de aplicare este aplică celui mai vechi, ceea ce înseamnă că datoriile se
sting în ordine cronologică.
De asemenea, în această secţiune, putem preciza diverse condiţii şi metode de plată pentru
furnizorul în cauză, iar în partea dreaptă putem vedea situaţia financiară a momentului în ceea ce
priveşte soldul şi plăţile în curs.
În ceea ce priveşte tab-ul Primire, aici putem specifica elemente definitorii ale recepţiilor de
bunuri de la acest furnizor.

Figura nr. 6.24 – Tab-ul Primire

Cod locaţie reprezintă de fapt depozitul sau gestiunea din cadrul companiei noastre în care
ne aşteptăm să avem cele mai frecvente recepţii de la acest furnizor. Putem selecta din mai multe
Metode de livrare, în funcţie de înţelegerea contractuală pe care o avem încheiată.
Tab-ul de Comerţ exterior este util atunci când furnizorul face parte din spaţiul european sau
din exteriorul U.E.

103
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.25 – Tab-ul Comerţ exterior

La momentul de faţă considerăm că este util să completăm codul unic de identificare (CUI) al
furnizorului, iar restul rubricilor să le lăsăm necompletate.
Închizând această fereastră, putem spune că avem în baza de date un nou furnizor! Luaţi un
pic de valul exuberanţei, încercăm să vedem ce putem face cu acest nou furnizor. Mai întâi acţionăm
încă o dată opţiunea Furnizori şi vom constata că suntem poziţionaţi pe Agentul Octav SRL. În
partea de jos a acestui ecran există butonul Furnizor şi dacă îl acţionăm, se va deschide o listă de
opţiuni din care alegem pentru început Statistică (F9). Ecranul care va apărea prezintă o statistică
succintă a acestui furnizor, iar situaţia nu ar trebui să constituie o surpriză având în vedere că nu am
efectuat până acum nici o tranzacţie.

Figura nr. 6.26 – Statistica actuală a furnizorului curent

După ce am constatat că furnizorul este „cuminte” în baza de date şi că nu a fugit nicăieri, ne

aducem aminte (cu greu, ce-i drept ) despre cerinţele iniţiale ale problemei. Era vorba acolo

104
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

despre un produs care trebuia achiziţionat de la acest furnizor. Având probabil mulţi băutori de ceai
în zona noastră de interes, decidem deci să achiziţionăm 100 de Ceşti de Ceai.
Următoarea etapă constă în adăugarea acestui produs în nomenclatorul de produse, pentru
că o regulă de bază în Navision zice cam aşa: nu putem să achiziţionăm de la un furnizor inexistent,
nu putem achiziţiona/vinde produse pe care nu le avem în nomenclator, nu putem vinde unui client
pe care nu-l avem înregistrat în prealabil în baza noastră de date. Ca urmare, mergem rapid în
folderul de opţiuni Stocuri şi costuri din modulul Cumpărări şi ne poziţionăm cu încredere pe
opţiunea Articole.

Figura nr. 6.27 – Adăugarea unui nou articol în baza de date

Ecranul care se deschide are aceleaşi reguli ca cele discutate în cazul furnizorului şi nu vom
mai insista prea mult asupra lor, ci vom prefera să prezentăm situaţia tab-urilor General şi
Facturare, care sunt cele mai relevante în acest context.

105
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.28 – Tab-ul General pentru noul produs

Numărul unic de identificare al noului produs se obţine acţionând tasta ENTER în primul
câmp al formularului.

Figura nr. 6.29 – Tab-ul Facturare pentru noul articol din baza de date

Din acest tab, cele mai importante câmpuri sunt cele referitoare la metoda de cost, şi cele ce
ţin de înregistrările contabile: Gr.înreg.contab.produs, Grupă înreg.TVA produs, Grupă înreg. stocuri.
De asemenea, remarcăm bifa existentă pe câmpul Se permite reducere factură.
După ce închidem fereastra, produsul se salvează în baza de date şi la o eventuală
redeschidere a fişei sale, putem apela butonul F9 pentru a vizualiza, de data aceasta, statistica ce
ţine de produs.

106
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.30 – Statistica aferentă noului produs

Se pare că încet-încet ne îndeplinim „obligaţiile” solicitate de problema economică ce a fost

enunţată câteva pagini mai înainte. Urmează în scenă comanda de aprovizionare pe care o
trimitem furnizorului.

107
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.31 – Introducerea unei noi comenzi de aprovizionare

către furnizor

În Navision, majoritatea documentelor economice se constituie din două părţi importante:

componenta de antet (header) şi componenta de detalii (body/details). Această abordare provine
din faptul că, de exemplu, pe o comandă se pot specifica mai multe produse, în cantităţi diferite, şi ca
urmare zona de conţinut a comenzii poate avea un număr diferit de linii.

108
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.32 – Schema generală a comenzii către furnizor

Completarea comenzii de achiziţie se realizează destul de uşor:

 În zona de antet a comenzii, în tab-ul General, selectăm codul furnizorului Agent Octav SRL şi
apoi navigăm în alt câmp; vom remarca faptul că datele despre furnizor sunt preluate
automat din nomenclator, dar putem modifica orice câmp, în funcţie de situaţia curentă a
comenzii.
 În zona de detaliu a comenzii, selectăm Articol în coloana Tip, apoi alegem numărul
corespinzător articolului Ceasca de Ceai şi precizăm cantitatea dorită în cadrul liniei
curente.

Figura nr. 6.33 – Comanda completată pentru furnizorul Agentul Octav SRL

109
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

De menţionat este faptul că în zona de detalii, câmpul Cost unitar direct Excl.TVA reprezintă
de fapt costul unitar al produsului de pe linia respectivă. Să mai remarcăm şi că anumite
caracteristici au fost „aduse” din fişa produsului (codul locaţiei, unitatea de măsură). Pe măsură ce
completăm comanda, în partea din dreapta se actualizează câmpul Disponibilitate, în funcţie de
cantităţile precizate de noi.
Salvarea comenzii se realizează prin simpla închidere a formularului. La o viitoare
redeschidere a comenzii, avem posibilitatea de a vizualiza cu tasta F9 statistica referitoare la
comandă.

Figura nr. 6.34 – Statistica sintetică a comenzii curente

Putem astfel să vedem valoarea estimată pentru TVA, precum şi valoarea estimată toală
(brută) a comenzii lansate. Pentru a previzualiza comanda, în partea de jos a ferestrei avem butonul
Imprimare şi apoi apelăm opţiunea Examinare. În felul acesta putem vedea şi eventual lista la
imprimantă comanda. Din motive de spaţiu editorial, nu putem prezenta în detaliu opţiunile de
raportare ale Microsoft Navision, dar vă recomandăm călduros să apelaţi cu încredere butoanele de

export în Word sau Excel din bara de instrumente ( ). Sunt deosebit de utile şi de
puternice pentru toate documentele pe care le administrăm în Navision.
Următorul pas constă în primirea bunurilor şi a facturii de la furnizor. Vom merge mai întâi
pe varianta simplă în care livrarea este integrală, adică primim toate cele 100 de ceşti de ceai,
însoţite de factură. Cum se înregistrează această operaţiune? Foarte simplu:
 se deschide comanda creată în etapa precedentă;
 se precizează numărul facturii de la furnizor;
 se acţionează butonul Înregistrare;
 se alege opţiunea Înregistrare (F11).

110
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.35 – Înregistrarea facturii primite de la furnizor pe baza comenzii

După declanşarea acestei opţiuni, putem selecta tipul de recepţie: simplă sau cu factură
inclusă. Am precizat anterior că vom aborda cel mai simplu model şi ca urmare, bifăm Recepţie şi
Factură.

Figura nr. 6.36 – Tipul de livrare de la furnizor

Ca rezultat imediat, observăm că „dispare” comanda şi este posibil să vedem un mesaj foarte
rapid referitor la transformarea comenzii în factură. Ce s-a întâmplat de fapt? S-a „închis” comanda
lansată datorită faptului că s-a efectuat o livrare pe bază de factură de la furnizor. Având în vedere
că livrarea şi facturarea au fost complete, adică au coincis cu datele de pe comanda iniţială, vom
regăsi o factură şi o recepţie corespunzătoare acestei comenzi. Pentru a găsi aceste documente,
mergem în folderul Istoric şi apelăm pe rând opţiunile Facturi înreg. şi Recepţii înreg.

111
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.37 – Regăsirea documentelor generate automat

Datele din documentele pe care le vizualizăm sunt de tip read-only, adică nu pot fi modificate
de către utilizator. De fapt este normal să fie aşa pentru că ele sunt în realitate documente primite
de la furnizor şi deci utilizatorul nu are dreptul să modifice datele de pe ele.

Figura nr. 6.38 – Factura primită de la furnizor

În acest document electronic, remarcăm în partea din dreapta numărul comenzii iniţiale,
numărul facturii de pe documentul emis de furnizor, iar în partea de sus observăm şi faptul că în
baza noastră de date, acest document a primit un număr de identificare unic.
Dacă apelăm din bara de instrumente butonul de export în Microsoft Word, vom putea să
vedem factura desfăşurată. S-ar putea ca cititorul să considere următorul exemplu drept o risipă de
spaţiu, însă promitem că pe viitor nu vom abuza de această opţiune.
108033 Agentul Octav SRL - Factură cumpărare înreg.

112
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

General
Nr. 108033 Data înreg. 01/27/08

Data documentului 01/27/08

Cumpărare-de la
furnizor nr. V00020

Cumpărare-de la
contact nr. CT000147 Oferta nr.

Cumpărare-de la
nume furnizor Agentul Octav SRL Nr. comandă 106029

Cumpărare-de la
adresa Str. Universitatii, Nr. 1 BIS Nr. preasociat

Cumpărare-de la Nr. comandă

adresa 2 furnizor

Cumpărare-de la cod Nr. factură

poştal/localitate 700706 Iasi furnizor 22555

Nr. document vamal

import

Cumpărare-de la
contact

Cod adresă comandă

Nr. imprimări 0

Cod cumpărător AH

Centru de
responsabilitate BUCUREŞTI
Facturare
Plată-la furnizor nr. V00020 Departament Cod

Plată-la contact nr. CT000147 Proiect Cod

Plată-la nume Agentul Octav SRL

Cod condiţii de plată

Plată-la adresa Str. Universitatii, Nr. 1 BIS

Data scadenţei 01/27/08

Plată-la adresa 2

% Reducere la plată 0

113
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Plata-la cod
poştal/localitate 700706 Iasi

Dată reducere la plată

Plată-la contact Cod metodă de plată

Livrare
Livrare-la nume Depozitul Roşu Cod locaţie ROŞU

Livrare-la adresa Strada Principală, 2

Cod metodă livrare LIVRARE

Livrare-la adresa 2

Data estimată pentru

recepţie

Livrare-la cod
poştal/localitate GB-TN27 6YD Ashford

Livrare-la contact Carole Poland

Comerţ exterior
Cod valută

Comerţ terţ UE Nu
BizTalk
Factură cumpărare BizTalk Nu

Data primirii

Ora primirii

Cost
Cod unitar %
unitate de direct Preţ unitar Sumă linie reducere
Tip Nr. Descriere Cantitate măsură Excl. TVA (MN) Excl. TVA linie
Articol 70062 Ceasca de Ceai 100 BUC 15.00 30.00 1,500.00

Având în vedere că am creat şi generat o mulţime de documente, ar fi cazul să facem puţină

ordine prin situaţia curentă. Aşadar, am comandat şi am primit de la furnizorul Agentul Octav SRL
100 de ceşti de ceai la cost unitar (fără TVA) de 15 lei. Ce efecte are această tranzacţie? Sintetic,
modificările cele mai însemnate ar trebui să fie următoarele:
o datoria faţă de furnizor a crescut cu 1.500 lei (plus TVA aferent);
o stocul din depozitul Roşu a crescut cu 100 bucăţi;
o în lista facturilor primite de la furnizorul Agentul Octav SRL s-a adăugat factura generată
anterior.
Pentru a vedea soldul curent al furnizorul Agentul Octav SRL, deschidem fişa aferentă şi
observăm că s-a actualizat câmpul Sold (MN) cu valoarea brută (1.500 + TVA).

114
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.39 – Actualizarea automată a soldului furnizorului

Este foarte util să acţionăm pe săgeata din dreptul câmpului Sold (MN) pentru a vedea care
este de fapt componenţa analitică a acestei valori.

Figura nr. 6.40 – Componenţa detaliată a soldului furnizor

Aşa cum ne-am aşteptat, este vorba despre factura nr. 22555 primită de la furnizor pe baza
comenzii 106029. Această factură a primit în baza noastră de date numărul intern 108033.
Acţionând click pe butonul Navigare, şi apoi click pe Afişare, putem vedea documentele primare
care stau la baza soldului.
Într-un mod oarecum similar, putem vedea situaţia curentă a soldului pentru produsul Ceaşcă
de Ceai, mergând în fişa corespunzătoare.
De asemenea, acţionând click pe săgeata din dreptul valorii 100, aflăm care este componenţa
analitică a acestui stoc.

115
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.41 – Stocul pentru produsul CEASCA DE CEAI

6.4 Despre clienţi şi fluxul vânzărilor

Orice companie îşi propune să realizeze cât mai multe vânzări de produse şi servicii pentru a
obţine venituri. În cele ce urmează, ne propunem să implementăm rezolvarea următoarei probleme:
 trimitem unui nou client (Romanticul SRL) o ofertă de vânzare pentru produsul Ceasca de Ceai
(20 buc x 25 lei/buc);
 clientul acceptă oferta noastră şi, ca urmare, lansează o comandă fermă de achiziţie;
 ca urmare a primirii comenzii ferme, efectuăm o livrare însoţită de factură;
 urmărim soldurile pentru articolul Ceasca de Ceai, pentru clientul Romanticul SRL si de
asemenea analizăm miscările care au fost implicate în tot acest proces;
 ca urmare a faptului că produsul livrat a corespuns întru totul cerinţelor clientului, acesta se
hotărăşte să devină client fidel şi încheie cu noi un contract ferm prin care îi garantăm un
preţ de livrare de 22 lei/buc;
 facturăm noi livrări pe baza preţului stabilit la punctul precedent şi analizăm fluxurile implicate;
pe baza înţelegerii cu clientul, transportul va fi realizat de noi şi va fi taxat suplimentar☺.
Înainte de a începe lucrul efectiv, trebuie să reţinem următoarele noţiuni şi aspecte
importante: oferta este realizată de furnizor şi este trimisă (fizic sau electronic) către client; clientul
poate accepta oferta şi pe baza ei realizează o comandă fermă; livrarea către client poate fi integrală
şi „acoperă” întreaga comandă. Cazul pe care l-am descris anterior este probabil cel mai simplu; în
realitate este posibil să avem livrări parţiale sau livrări bazate pe o „comandă generală (blanket
order)” care să prevadă cantităţi diferite la diverse intervale de timp.
Având în vedere că deja ştim o mulţime de noţiuni din mediul Navision, vom prezenta
rezolvarea în succesiune cronologică, prin evidenţierea celor mai importante aspecte din fiecare
etapă a problemei. Aşadar, să purcedem (din nou) la lucru:
 trimitem unui nou client (Romanticul SRL) o ofertă de vânzare pentru produsul Ceasca de Ceai
(20 buc x 25 lei/buc);
Mai întâi vom adăuga noul client în baza de date, folosind Vânzări şi
Marketing/Vânzări/Clienţi. Cu tasta F3 declanşăm crearea unui nou client.

116
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.42 – Secţiunea General pentru noul client

Celelalte secţiuni mai importante sunt: Facturare, Plăţi şi Livrare, conform indicaţiilor din
figurile care urmează.

Figura nr. 6.43 – Secţiunea Facturare

În ceea ce priveşte plata bunurilor vândute, îl „păsuim” 3 săptămâni.

Figura nr. 6.44 – Secţiunea Plăţi

117
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Considerăm că locaţia de unde îi vom trimite bunurile este Depozitul Roşu.

Figura nr. 6.45 – Secţiunea Livrare

În secţiunea Comerţ exterior, vom completa Codul Unic de Identificare (CUI). În cazul în care
ar fi vorba despre o persoană fizică, în această rubrică se va trece Codul Numeric Personal (CNP) şi
se va bifa opţiunea Neînregistrat în scopuri de TVA.

Figura nr. 6.46 – Finalizarea definirii noului client în baza de date

Oferta de vânzare pe care o vom trimite clientului se creează din modulul Vânzări şi
Marketing, Procesare Comenzi/Oferte. Datele sunt grupate într-o astfel de ofertă în secţiunile
General, Facturare, Livrare. Din punctul de vedere al furnizorului, ar trebui să se completeze codul
clientului căruia îi este adresată oferta, precum şi detaliile din ofertă (produsul/produsele oferite
spre vânzare).

118
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.47 – Completarea unei oferte pentru clientul introdus anterior

În partea de detaliu a ofertei completăm o linie în care precizăm că produsul pe care îl oferim
este Ceasca de Ceai, în cantitate de 20 bucăţi, la fenomenalul preţ de 25 lei/bucată. Vom observa că
atât în partea de Header cât şi în partea de detalii a ofertei, o bună parte dintre date se completează
automat în funcţie de selecţiile noastre.
În funcţie de parametrizările pe care le aveam deja înregistrate pentru client, valorile aferente
pentru Facturare şi Livrare sunt preluate din profilul clientului.

Figura nr. 6.48 – Elementele specifice facturării sunt preluate automat în ofertă

Putem analiza o serie de indicatori ai acestei oferte, prin apelarea butonului Ofertă, opţiunea
Statistică (F9).

119
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.49 – Apelarea statisticii la nivel de ofertă

Ca rezultat, putem vedea valori precum costul total al ofertei, venitul estimat al ofertei,
profitul estimat în valoare absolută şi profitul estimat în procente.

Figura nr. 6.50 – Statistica ofertei în curs

Oferta poate fi listată la imprimantă sau trimisă pe cale electronică, prin apelarea butonului de
export în Word sau prin apelarea butonului Imprimare/Examinare.

120
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.51 – Oferta (sperăm!) irezistibilă trimisă clientului

În acest moment, avem două veşti: vestea bună este că deja am realizat prima cerinţă a
problemei, iar vestea deprimantă este că mai avem de executat încă 5 (cinci!!!!) cerinţe. Ca urmare,
ar cam fi cazul să continuăm lucrul.
 clientul acceptă oferta noastră şi, ca urmare, lansează o comandă fermă de achiziţie;
Am precizat la început că vom avea o abordare simplificată a problemei. Acest lucru înseamnă
că în cazul de faţă clientul a fost extrem de încântat de oferta noastră şi, după ce o analizează cu
atenţie, se hotărăşte să ne trimită o comandă fermă. Comanda va avea aceleaşi coordonate ca şi
oferta: 20 bucăţi la preţul de 25 lei/bucată.
Aşadar, presupunem că un reprezentant al clientului ne telefonează şi confirmă faptul că
doreşte să lanseze o comandă care are la bază oferta trimisă anterior de noi. În urma acestui telefon,
identificăm oferta în lista de oferte, acţionăm butonul Întocmire comandă şi confirmăm
transformarea ofertei într-o comandă fermă.

121
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.52 – Transformarea ofertei într-o comandă fermă

Figura nr. 6.53 – Confirmarea comenzii pe baza ofertei

Mesajul primit va fi unul instantaneu şi relevant: oferta s-a transformat în comandă.
Vom observa că oferta anterioară dispare din lista de oferte ca urmare a faptului că ea a fost
„închisă” prin lansarea unei comenzi ferme. De asemenea, penru a vizualiza comanda, vom apela
Vânzări şi Marketing/Procesare Comenzi/Comenzi şi vom căuta comanda aferentă clientului
Romanticul SRL.

Figura nr. 6.54 – Comanda obţinută în urma confirmării ofertei

122
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

De remarcat este faptul că în partea din dreapta, în zona de detalii, valoarea câmpului
Disponibilitate a scăzut cu 20 bucăţi faţă de valoarea care apărea pe ofertă. De altfel, dacă vom
acţiona link-ul respectiv, vom avea acces la detalii referitoare la evoluţia disponibilităţii
respectivului articol.
Poate ar fi cazul să trecem la next level ☺.
 ca urmare a primirii comenzii ferme, efectuăm o livrare însoţită de factură;
Continuând pe aceeaşi idee de simplificare a procesului, vom presupune că livrarea va fi
realizată într-o singură tranşă, va fi însoţită de factură şi va „acoperi” întreaga comandă primită de la
client. Ca urmare, în formularul comenzii, acţionăm butonul Inregistrare, opţiunea Înregistrare.

Figura nr. 6.55 – Determinarea livrării pe baza comenzii

Optăm, în ecranul care urmează, pentru o livrare însoţită de factură.

Figura nr. 6.56 –Livrare însoţită de factură

Dacă suntem destul de rapizi în ceea ce priveşte analiza vizuală a ecranului, este posibil să
(între)vedem o secvenţă de genul următor:

Figura nr. 6.57 – Transformarea comenzii în livrare însoţită de factură

123
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Suntem din ce în ce mai bucuroşi pentru că fiecare cerinţă problemei este rezolvată din ce în
ce mai repede şi astfel „atacăm” următoarea cerinţă.

 urmărim soldurile pentru articolul Ceasca de Ceai, pentru clientul Romanticul SRL si de
asemenea analizăm miscările care au fost implicate în tot acest proces;

Să recapitulăm puţin:
o am livrat 20 de bucăţi din produsul Ceasca de Ceai (sperăm că nu s-au spart în timpul
transportului);
o am facturat clientului valoarea de 500 lei, plus TVA aferent.
Să vedem mai întâi factura, din Vânzări şi Marketing/Istoric/Facturi înreg.:

Figura nr. 6.58 – Factura emisă clientului

Pentru a vedea soldul „romanticului” pe care îl avem în discuţia noastră apelăm formularul
său de client şi vom observa că valoarea soldului în monedă naţională s-a actualizat exact cu
valoarea totală a facturii.

Figura nr. 6.59 – Analizarea componenţei soldului client

124
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

În ceea ce priveşte articolul Ceasca de Ceai, lucrurile pot fi analizate în mod similar, conform
figurii următoare:

Figura nr. 6.60 – Situaţia stocului pentru Ceasca de Ceai

În ceea ce priveşte situaţia stocului pentru Ceasca de Ceai observăm faptul că între timp, alţi
utilizatori au mai efectuat operaţiuni referitoare la acest produs. Oricum, prin apelarea butonului
Navigare se poate vedea un istoric foarte detaliat din punct de vedere comercial şi contabil.
Deşi poate suntem puţin obosiţi din cauza acestui exerciţiu, partea frumoasă abia acum
urmează:

 ca urmare a faptului că produsul livrat a corespuns întru totul cerinţelor clientului, acesta se
hotărăşte să devină client fidel şi încheie cu noi un contract ferm prin care îi garantăm un
preţ de livrare de 22 lei/buc;

Navision oferă posibilitatea de a stabili preţuri „încrucişate” între client şi produs, în maniera
următoare: pentru clientul Romanticul SRL, preţul produsului Ceasca de Ceai va fi de 22 lei/buc. A
se observa că am mai „lăsat” şi noi din preţul iniţial, deci nu putem fi acuzaţi de inflexibilitate.
Această setare se stabileşte aproape imediat din fişa clientului, prin apelarea opţiunii Preţuri
din butonul Vânzări.

125
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.61 – Declanşarea setării de preţuri “încrucişate”

În ecranul care apare, vom stabili în mod corespunzător codul articolului şi preţul negociat cu
clientul în cauză.

Figura nr. 6.62 – Stabilirea preţurilor “încrucişate”

După această reuşită, credem că ar fi cazul să trecem la ultimul punct al problemei.

 facturăm noi livrări pe baza preţului stabilit la punctul precedent şi analizăm fluxurile implicate;
pe baza înţelegerii cu clientul, transportul va fi realizat de noi şi va fi taxat suplimentar☺.

Vom face direct o factură care să conţină o linie cu Ceasca de Ceai, cantitatea=30 bucăţi.
Pentru aceasta, apelăm nodul Facturi din Procesare Comenzi, modulul Vânzări şi Marketing şi
completăm datele de pe factură.

126
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.63 – Completarea unei noi facturi pentru client

Se observă că preţul de 22 lei/bucată este sugerat în mod automat atunci când se selectează
produsul Ceasca de Ceai. De asemenea, contravaloarea transportului (15 lei) este trecută ca o nouă
linie în factură, prin selectarea tipului Taxă(articol) şi precizarea V-TRANSPORT din lista aferentă.
Dacă vom acţiona butonul Înregistrare, vom avea posibilitatea de a înregistra această factură
în sistem. Este posibil ca în prealabil să fim nevoiţi să facem o asociere între taxa de transport şi
liniile de pe factură (folosim opţiunea de sugerare a asocierii).
Ca să încheiem acest exerciţiu în deplină cunoaştere a procesului de vânzare, realizaţi acum
din nou etapele de la punctul 4, adică analizaţi din nou soldul clientului, valoarea stocului pentru
Ceasca de Ceai s.a.m.d.
Cât despre încasarea clientului, într-un episod următor.... ☺.

6.5 Reduceri, discount-uri şi alte veşti bune

Având în vedere că deţinem deja o oarecare experienţă în lucrul cu Navision, ne propunem să
rezolvăm o problemă (simplă, ce-i drept) care să aibă în vedere următoarele aspecte:
o definirea grupurilor de reduceri pentru clienţi;
o stabilirea preţurilor produselor pentru clienţi şi intervale de timp;
o realizarea de campanii promoţionale;
o încasarea clientului la livrarea bunurilor;
o obţinerea rapoartelor în ceea ce priveşte încasările.
Vom rezolva următoarele cerinţe:
 adăugaţi un nou client (Dansatorul SRL) care va fi de tip NATIONAL. În ceea ce priveşte
facturarea şi încasarea, optaţi pentru încasarea în numerar, la livrare.

127
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

 definiţi un nou grup de preţuri client (Clienti Simpatici);

 includeţi Dansatorul SRL în grupul Clienti Simpatici;
 pentru produsul Ceasca de Ceai, preţul unitar normal este de 35 lei/buc;
 pentru produsul Ceasca de Ceai, preţul unitar este de 30 lei/buc în cazul în care este cumpărat
de clienţii din grupul Clienti Simpatici, iar comanda este de minim 5 bucăţi;
 primiţi o comandă de la Dansatorul SRL, cu conţinut de 10 ceşti de ceai; remarcaţi valorile
preţului de pe linie;
 emiteţi factura concomitent cu livrarea bunurilor către Dansatorul SRL;
 realizaţi o campanie pentru produsul Ceasca de ceai, într-un interval de timp limitat;
 setaţi criterii de reducere a preţului pentru produs şi realizaţi o nouă facturare care să
evidenţieze reducerea acordată;
 obţineţi rapoarte concludente.

Rezolvarea problemei va fi prezentată succint, prin evidenţierea principalelor aspecte care

sunt de interes pentru utilizator.

 adăugaţi un nou client (Dansatorul SRL) care va fi de tip NATIONAL. În ceea ce priveşte
facturarea şi încasarea, optaţi pentru încasarea în numerar, la livrare.

Deşi în ziua de azi se întâmplă rareori să se realizeze încasarea la livrare, vom defini noul
client conform detaliilor din fişa caracteristică.

Figura nr. 6.64 – Secţiunea General pentru noul client

128
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.65 – Secţiunea Facturare pentru noul client

Figura nr. 6.66 – Secţiunea Plăţi pentru noul client

De asemenea, în secţiunea Livrare vom stabili faptul că livrările se vor realiza din Depozitul
Roşu, iar în secţiunea Comerţ Exterior vom completa Codul Unic de Înregistrare.

 definiţi un nou grup de preţuri client (Clienti Simpatici);

Pentru a defini un grup de preţuri client, apelăm modulul Vânzări şi Marketing, calea
Procesare Comenzi/Parametrizare/Grupe Preţuri Clienţi şi definim un nou grup, conform
figurii următoare. În viitor, într-un astfel de grup vom include diverşi clienţi, iar caracteristicile
definite la nivel de grup se vor „transmite” fiecărui client din grup. În orice moment, un client poate
fi inclus/exclus în/din grup, noile caracteristici „intră în vigoare” din acel moment, fără a avea efect
asupra înregistrărilor din trecut.

129
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.67 – Definirea unui grup de preţuri client

 includeţi Dansatorul SRL în grupul Clienti Simpatici;

Odată definit un grup de preţuri client, putem să includem în acest grup pe Dansatorul SRL.
Această operaţiune este foarte simplă şi presupune modificarea valorii câmpului Grupă preţ client
din fişa clientului.

Figura nr. 6.68 – Includerea clientului în grupul de preţuri

 pentru produsul Ceasca de Ceai, preţul unitar normal este de 35 lei/buc;

Probabil că acum este momentul să furnizăm o explicaţie ceva mai detaliată în legătură cu
strategia de preţuri. De regulă, companiile au ceea ce se cheamă „preţ de catalog” pentru fiecare
produs în parte, însă în cazul unor clienţi preferenţiali (en-gros, fideli etc.) preţurile pot fi
modificate. Ca urmare, preţul unitar „normal” este valabil pentru marea masă a clienţilor, iar
preţurile preferenţiale pot fi stabilite la nivel de grupuri de clienţi.
În exemplul nostru, pentru a stabili preţul de catalog pentru produsul Ceasca de Ceai, trebuie
să modificăm valoarea câmpului Preţ unitar din secţiunea Facturare a produsului, conform figurii
următoare. Menţionăm că produsul a fost introdus în baza de date cu ocazia seminariilor
precedente.

130
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.69 – Stabilirea “preţului de catalog” pentru produs

 pentru produsul Ceasca de Ceai, preţul unitar este de 30 lei/buc în cazul în care este cumpărat
de clienţii din grupul Clienti Simpatici, iar comanda este de minim 5 bucăţi;

Evident că în această etapă vom preciza nivelul preţului preferenţial în cazul produsului
Ceasca de Ceai. Mai ţinem minte din etapele precedente că am creat grupul de Clienti Simpatici, iar
clientul Dansatorul SRL este inclus în acest grup. Ca urmare, dorim să precizăm că pentru clienţii din
grupul preferenţial, preţul va fi de doar 30 lei/bucată în condiţiile în care comanda este de minim 5
bucăţi.
Pentru a realiza această definire, din fişa produsului acţionăm butonul Vânzări şi alegem
opţiunea Preţuri. În fereastra care apare, avem grijă ca filtrul articolului să fie setat pe produsul
Ceasca de Ceai, iar apoi adăugăm o nouă linie în care precizăm următoarele câmpuri:
o Tip vânzare: Grupă preţuri client;
o Cod vânzare: SIMPATICII;
o Nr. articol: codul articolului Ceasca de Ceai (de regulă este completat implicit);
o Cantitatea minimă: 5;
o Preţ unitar: 30.
Este posibil ca în această fereastră să mai fi fost deja completate diverse setări pentru alte
categorii de clienţi, dar noi vom adăuga o nouă linie.

131
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.70 – Definirea preţului preferenţial pentru clienţii din grupul SIMPATICI

 primiţi o comandă de la Dansatorul SRL, cu conţinut de 10 ceşti de ceai; remarcaţi valorile

preţului de pe linie;

Având în vedere faptul că pe o foaie de hârtie este destul de greu să evidenţiem dinamica unui
fenomen, vă recomandăm ca atunci când completaţi datele din zona de detaliu a comenzii să fiţi
atenţie la modificarea preţului de pe linia de comandă, în funcţie de cantitatea completată. Astfel,
imediat după precizarea produsului, ar trebui să observăm că preţul unitar este de 35 lei, iar după
precizarea cantităţii de 10 bucăţi (care este mai mare decât limita de 5 bucăţi), preţul unitar devine
cel preferenţial, adică 30 lei.

132
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.71 – Obţinerea preţului preferenţial pe comanda de la client

De asemenea, este important de observat faptul că în partea din dreapta a comenzii există un
link numit Preţuri vânzare, iar explorarea lui ne permite să ajungem în lista de preţuri
preferenţiale aferente produsului curent de pe comandă.

 emiteţi factura concomitent cu livrarea bunurilor către Dansatorul SRL;

După cum am exersat şi în seminariile precedente, pentru a emite factura, acţionăm în

comandă butonul Înregistrare şi alegem opţiunea Înregistrare, după care selectăm varianta
Livrare şi Factură. Dacă toate setările sunt corecte, ar trebui ca aproape instantaneu să fie generată
o factură pe care o putem găsi în Vânzări şi Marketing/Istoric/Facturi înreg.

Figura nr. 6.72 – Factura generată automat pe baza comenzii

Având în vedere setările făcute noi pentru clientul curent, încasarea s-a realizat instantaneu şi
ne putem convinge de acest lucru mergând în fişa clientului. Acolo vom constata că soldul este zero,

133
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

iar dacă acţionăm combinaţia CTRL+F5, vom avea acces la fişa detaliată a clientului, fişă în care sunt
prezentate facturarea şi încasarea. Contul corespondent al încasării este 2910 (Casieria).

Figura nr. 6.73 – Situaţia analitică a clientului

 realizaţi o campanie pentru produsul Ceasca de ceai, într-un interval de timp limitat;

Vom acorda reducere de 20% în perioada 1-ianuarie : 2 februarie, pentru produsul Ceasca de
Ceai. Din fişa produsului, apelăm butonul Vânzări, opţiunea Reduceri linie, şi completăm datele
necesare: procentul de reducere, data de start, data de final.

Figura nr. 6.74 – Reduceri pentru o perioadă limitată

134
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

 setaţi criterii de reducere a preţului pentru produs şi realizaţi o nouă facturare care să
evidenţieze reducerea acordată;

Pentru a emite direct o factură, folosim Vânzări şi Marketing/Procesare Comenzi/Facturi

şi apoi completăm datele necesare. Observăm faptul că procentul de reducere apare automat în linia
de factură, precum şi valoarea netă şi valoarea reducerii. Înregistraţi această factură.

Figura nr. 6.75 – Folosirea reducerii în factură

 obţineţi rapoarte concludente

Lăsăm la libera alegere obţinerea următoarelor rapoarte:

o fişa detaliată a clientului;
o situaţia stocului pentru produsul Ceasca de Ceai;
o situaţia contului 2910 (Trezorerie);
o balanţa sintetică/analitică a clientului.
o istoricul facturilor emise clientului.

6.6 Aspecte financiar contabile în Navision 5.0

În cele ce urmează ne propunem să realizăm o scurtă iniţiere referitoare la lucrul direct cu
conturile contabile în Navision. Respectând noţiunile de bază din contabilitate, entitatea de tip cont
contabil trebuie să conţină informaţii referitoare la:
o Simbolul contului;
o Denumirea contului;
o Funcţiunea contului: activ/pasiv/bifuncţional;
o Tipul contului: sintetic/analitic.
De asemenea, noţiunile de grupe şi clase de conturi vor fi implementate prin opţiuni de tip
totalizare sau înregistrare directă.

135
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Conturile contabile sunt reunite în planul de conturi, care reprezintă de fapt o listă
centralizatoare a tuturor caracteristicilor enunţate anterior. De regulă, se porneşte de la un nucleu
de plan de conturi care conţine conturile de bază, urmând ca mai apoi să fie completată această listă
în funcţie de necesităţile companiei şi de deciziile directorului financiar-contabil.
Dezvoltarea unui plan de conturi poate fi considerată o activitate strategică deoarece va avea
impact direct şi imediat asupra înregistrărilor contabile, jurnalelor şi rapoartelor care se obţin în
cadrul companiei.
Pentru a exemplifica lucrul cu conturile în Navision, ne propunem să implementăm
următoarea problemă:

 Se definesc în planul de conturi următoarele conturi:

o 4551 – Asociaţi conturi curente (cont de pasiv)
o 5311 – Casieria centrală (cont de activ)
o 5121 – Banca (cont de activ, sintetic)
o 5122 – Banca BCR (cont de activ, analitic)
o 5123 – Banca BRD (cont de activ, analitic)
 Se primeşte în casieria centrală un împrumut de 100.000 lei de la un asociat, după care 30.000
lei sunt transferaţi în contul de la BCR, iar 60.000 lei sunt transferaţi în contul de la BRD.
Notele contabile simplificate ar fi următoarele:
Cont Debitor Cont Suma
Creditor
5311 4551 100.000
5122 5311 30.000
5123 5311 60.000
 La finalul zilei se vizualizează situaţiile celor 4 conturi, iar în ziua umătoare se transferă 20.000
din contul de la BRD în contul de la BCR şi se analizează din nou situaţia conturilor bancare.

Rezolvarea presupune parcurgerea mai multor etape repetitive şi ca urmare vom proceda la
descrierea amănunţită doar a principalelor aspecte pe care trebuie să le avem în vedere.

 Se definesc în planul de conturi următoarele conturi:

4551 – Asociaţi conturi curente (cont de pasiv)
5311 – Casieria centrală (cont de activ)
5121 – Banca (cont de activ, sintetic)
5122 – Banca BCR (cont de activ, analitic)
5123 – Banca BRD (cont de activ, analitic)

Pentru a adăuga aceste conturi, folosim modulul Management Financiar, opţiunea

Contabilitate/Plan de Conturi şi ne poziţionăm în planul de conturi la poziţia dorită. În cazul
nostru, vom adăuga mai întâi contul 4551 prin poziţionarea cursorului după contul 4010 şi
acţionarea unui click-dreapta. Apoi, din meniul contextual, alegem opţiunea Nou.

136
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.76 – Declanşarea operaţiunii de adăugare a unui nou cont în planul de conturi
Pe linia nouă care apare, completăm simobolul 4551 şi denumirea Asociaţi conturi
curente. Observăm că pe coloanele disponibile din planul de conturi se completează mai multe
valori implicite, însă vom opta pentru gestionarea lor din fişa contului.

Figura nr. 6.77 – Adăugarea unui nou cont în planul de conturi

Pentru a avea acces la toate detaliile referitoare la definiţia contului, apelăm butonul Cont,
opţiunea Fişă (sau combinaţia de taste SHIFT+F5) în momentul în care suntem poziţionaţi pe contul
4551 în lista de conturi.

Figura nr. 6.78 – Accesarea fişei de definire a contului contabil

Ca rezultat, avem acces la fişa de definire a contului contabil 4551, pe care o completăm
conform figurii următoare.

137
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.79 – Definirea contului 4551

Observăm că au fost completate câmpurile Nr, Nume, Rezultat/Bilanţ, Activ/Pasiv, Tip

cont. Considerăm că denumirile câmpurilor sunt destul de sugestive pentru a nu mai necesita
explicaţii suplimentare amănunţite. De asemenea, se remarcă faptul că este bifată opţiunea
referitoare la înregistrarea directă, ceea ce înseamnă că vom putea să folosim acest câmp în notele
contabile ulterioare.
Într-un mod similar definim şi contul 5311 – Casieria centrală, conform indicaţiilor din
figura următoare.

Figura nr. 6.80 – Definirea contului de casierie

Acum este momentul să definim conturile de bancă. Avem contul sintetic 5121 care nu va
suporta înregistrări directe; de asemenea, conturile 5122 şi 5123 vor fi conturi operaţionale şi vor
suporta înregistrări directe.
Fişele lor arată astfel:

138
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Figura nr. 6.81 – Definirea contului 5121 (ne-operaţional)

Figura nr. 6.82 – Definirea contului 5122 (operaţional)

În mod similar cu 5122 se defineşte şi contul 5123 ca fiind operaţional (adică suportă
înregistrare directă).
După ce am adăugat conturile în planul de conturi, ar fi cazul să trecem şi la fapte de „vitejie”,
adică să producem nişte rulaje prin ele.

 Se primeşte în casieria centrală un împrumut de 100.000 lei de la un asociat, după care 30.000
lei sunt transferaţi în contul de la BCR, iar 60.000 lei sunt transferaţi în contul de la BRD.
Notele contabile simplificate ar fi următoarele:
Cont Debitor Cont Suma
Creditor
5311 4551 100.000

139
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

5122 5311 30.000

5123 5311 60.000

În Navision există noţiunea de Jurnal general, în care putem înregistra notele contabile
proprii, prin specificarea contului cu care lucrăm, a sumei (pe debit sau pe credit) şi a contului
corespondent. Pentru a completa articolele contabile din cerinţele problemei, apelăm Management
Financiar/Contabilitate/Jurnale Generale. Prelucrarea jurnalelor se face pe loturi de articole
contabile şi vom avea grijă să precizăm că este vorba de categoria (lotul) Implicit (în partea de sus
de ferestrei jurnalului).
Pe linia de jurnal vom avea grijă să completăm în mod corect următoarele elemente:
o Data înregistrării;
o Tip cont (vom alege cont contabil);
o Nr. cont (vom alege contul 5311);
o Sumă debit (vom preciza valoarea 100.000);
o Tip cont corespondent (vom alege cont contabil);
o Nr. cont corespondent (vom alege contul 4551).
Lista anterioară defineşte de fapt un articol contabil în care contul 5311 este debitat cu 100.000
lei în corespondenţă cu contul 4551.

Figura nr. 6.83 – Articolul contabil de debitare a casieriei centrale prin împrumut de la asociaţi
Trebuie ştiut faptul că acest articol contabil este doar memorat în acest jurnal, însă nu a ajuns
încă în conturile respective. Pentru a înregistra articolul contabil vom acţiona butonul Înregistrare,
opţiunea Înregistrare şi vom răspunde afirmativ la întrebarea care apare.

Figura nr. 6.84 – Înregistrarea liniilor din jurnal

140
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Dacă toate detaliile au fost precizate în mod corect, ar trebui să primim un mesaj care ne
confirmă faptul că linia de jurnal a fost înregistrată în contabilitate. Ce înseamnă acest lucru în
momentul de faţă? Soldul contului 5311 este de 100.000, iar datoria faţă de asociaţi are aceeaşi
valoare. Aceste lucruri se pot verifica prin diverse rapoarte: Management
Financiar/Contabilitate/Rapoarte... .
Pentru a continua şi cu celelalte două articole contabile, prezentăm o imagine care conţine
ambele note într-un singur jurnal.

Figura nr. 6.85 – Debitarea conturilor 5122 şi 5123

În urma înregistrării acestor articole contabile, vom observa că în planul de conturi s-au
actualizat în mod corespunzător soldurile conturilor care ne interesează pe noi în această poveste.

Figura nr. 6.86 – Soldurile conturilor după înregistrarea notelor contabile din jurnal

De remarcat este faptul că valoarea negativă (-100.000) de la contul 4551 evidenţiază că este
vorba despre un sold creditor.

 La finalul zilei se vizualizează situaţiile celor 4 conturi, iar în ziua umătoare se transferă 20.000
din contul de la BRD în contul de la BCR şi se analizează din nou situaţia conturilor bancare.

141
 Microsoft Navision 5.0. Aplicaţii şi scenarii de afaceri

Transferarea sumei de 20.000 de la BRD la BCR presupune de fapt înregistrarea în jurnal a

notei contabile în care se debitează 5122 şi se creditează 5123 cu 20.000. Vă dorim succes în
înregistrarea acestei note şi în vizualizarea soldurilor, rulajelor şi diverselor rapoarte.

Deşi este un exemplu cu puternice conotaţii contabile, nu ne lăsăm până nu „servim” şi un

exerciţiu care sună cam aşa:

 Refaceţi exerciţiul anterior cu următoarea precizare: transferurile între conturile de numerar şi

cele de bancă se realizează prin intermediul contului 581-Viramente interne, care este cont
bifuncţional. Sugestie: al doilea articol contabil (5122=5311) ar trebui să fie compus de fapt
din două articole separate: 581=5311 şi 5122=581.
 După aceea, încercaţi să aduceţi de la banca BCR în casieria centrală mai mulţi bani decât aveţi în
cont. Funcţionează înregistrările în jurnal? De ce? Urmăriţi apoi soldurile conturilor de casă
şi bancă şi furnizaţi explicaţii logice pentru valorile respective.

6.7 Model de exerciţiu practic

 adăugaţi în nomenclator un nou produs (P);

 achiziţionaţi de la un furnizor (F) 2.000 bucăţi produs (P);
 stabiliţi preţul de catalog al produsului (P) ca fiind de 9 lei/buc;
 adăugaţi 3 clienţi noi (C1), (C2), (C3);
 includeţi (C1) şi (C2) în grupa de preţuri client GrupaUnu şi pe (C3) în grupa GrupaDoi;
 stabiliţi preţul lui (P) ca fiind 8 lei pentru GrupaUnu la o cantitate de minim 10 bucăţi, şi 7 lei
pentru GrupaDoi, dacă se cumpără cel puţin 15 bucăţi;
 stabiliţi reducere de 15% pentru produsul (P), valabil pentru toţi clienţii;
 primiţi de la clientul (C2) o comandă de 12 bucăţi (P); notaţi-vă pe o foaie de hârtie valoarea
totală a comenzii;
 primiţi de la clientul (C3) o comandă de 14 bucăţi (P); notaţi-vă pe o foaie de hârtie valoarea
totală a comenzii;
 emiteţi facturile şi realizaţi livrările aferente celor două comenzi. Cât aţi încasat de la C2 şi C3?
Notaţi sumele de o foaie de hârtie.
 Aţi terminat! Prezentaţi foaia de hârtie îndrumătorului de seminar şi validaţi rezultatele
obţinute.

Bibliografie
Fotache, D., Hurbean, L., Dospinescu, O., Păvăloaia, D., Procese organizaţionale şi integrare informaţională.
ENTERPRISE RESOURCE PLANNING, Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2010, pp. 345-441

142