Ministеrul Еducаțiеi, Culturii și Cеrcеtării аl Rеpublicii Mоldоvа

Univеrsitаtеа Tеhnică а Mоldоvеi

Fаcultаtеа Cаlculаtоаrе, Infоrmаtică şi Micrоеlеctrоnică
Dеpаrtаmеntul Ingineria Software și Automatică

RAPORT

Lucrarea de laborator Nr.4

Disciplina: Analiza și Modelarea Orientată pe Obiecte
Tema: Analiza rezultatelor modelării din diagramele cazurilor de utilizare și
dezvoltarea în diagramele de colaborare

A efectuat: st. gr. TI-192

Mereuță Ana
A verificat: L. Univ. Sava Nina
L. Univ Melnic Radu

Chișinău – 2021
Scopul lucrării: studierea noțiunii de obiect, colaborare legături între aceste entități.
Sarcina lucrării: de realizat 4 diagrame de colaborare (2 diagrame nivelul de exemple și 2
diagrame nivelul de specificare) pentru sistemul informațional ales: “Analiza și modelarea jurnalului
de evenimente cu reminder”.

Diagrama de colaborare este o diagramă de interacţiuni care pune accentul pe organizarea

structurală a obiectelor care participă la interacţiune. Diagrama de colaborare poate conţine:

 obiecte;

 legături între obiecte;

 mesajele prin care obiectele comunică.

Diferenţa semnificativă faţă de diagrama de secvenţă este aceea că diagrama de colaborare arată
explicit legăturile dintre obiecte. De asemenea, la diagrama de colaborare timpul nu are o
dimensiune explicită. Din acest motiv, ordinea în care sunt trimise mesajele este reprezentată prin
numere de secvenţă.
Obiectul este prima și unica entitate. Obiectul este instanța unei clase. Elementul al cărui nume este
subliniat reprezintă instanță.
Obiectele se împart în 2 categorii:
 obiect activ – are fir de control proprii și poate iniția activități de control;
 obiect pasiv – poate utiliza doar date, nu poate inițializa acțiuni de control și pot doar
transmite semnale.
Stereotipurile în diagrama de colaborare:
 asociere – stereotip implicit în cazul când este legătura dintre obiecte;
 parametru – obiectul destinatar poate fi parametru doar a unei metode;
 local – variabilă locală a unei metode;
 global – variabilă globala în toată diagrama;
 self – legătură reflexivă care înseamnă mesaj către sine.
Reprezentarea diagramei de colaborare în sistemul informațional “Analiza și modelarea jurnalului
de evenimente cu reminder”.

Fig 1. Scrierea unui task după logare în aplicație

În figura 1 este reprezentată diagrama de colaborare la nivel de exemplu pentru cazul scrierii unui
task în aplicație prin intermediul logării.
Deci acțiunea are loc prin utilizator-aplicație-baza de date. La accesarea aplicației de către actorul cu
numele Utilizator, aplicația afișează interfața principala, după care, pentru o oarecare interacțiune cu
task-urile, e nevoie de logare în aplicație, aceasta are loc prin accesarea ferestrei logare în aplicație,
după care datele se transmit către baza de date pentru a verifica accesul utilizatorului în sistem.
După ce baza de date a găsit un astfel de utilizator, către sistemul aplicației se transmit datele cu
verificare cu succes și asfel, utilizatorul are acces la task-urile lui. Pentru a adăuga un nou task,
utilizatorul îl va introduce în spațiul pentru task după care aplicația trimite datele către baza de date
pentru a stoca aceste date. La rândul ei, baza de date după stocarea datelor, trimite către sistemul
aplicației date salvate cu succes, ceea ce rezultă că utilizatorului i se va afișa task-ul lui în interfața
aplicației, după care utilizatorul va închide aplicația.
 Fig 2. Setarea orei a unui task
În figura 2 este reprezentată diagrama de colaborare la nivel de exemplu pentru setarea orei pentru
un task. În acest caz avem un actor cu numele Utilizator, un obiect denumit Spațiu Task și al doilea
obiect denumit Baza de date. Pentru a seta ora, inițial utilizatorul selectează task-ul din spațiul
declarat task-urilor, astfel, sistemul trimite datele de verificare către baza de date, iar după verificare
cu succes, afișează task-ul utilizatorului. Urmează selectarea setărilor de către utilizator fiind ca o
relație asincronă, deoarece nu necesită o prelucrare în sistem, apoi utilizatorul accesează setarea orei
din setări, fiind la fel o relație asincronă. Apoi utilizatorul setează o anumită oră pentru alarma task-
ului, adică introduce anumite date, astfel, sistemul procesează din interfață datele și le trimite către
baza de date pentru a le stoca. După stocare de către baza de date, utilizatorului i se afișează ora
setată cu succes, după care el închide interfața task.
 Fig 3. Accesarea task-ului
În figura 3 este reprezentată diagrama de colaborare la nivel de specificare pentru accesarea task-
ului. În acest caz, actorul nostru cu numele de Utilizator este specificat ca un Adolescent prin
intermediul relației de generalizare. Colaborarea de Accesare a task-ului este specificată ca
Accesarea setării task-ului, iar obiectul Aplicația este specificat anumit ca Interfața pentru task.

Fig 4. Accesarea barei de navigare

În figura 4 este reprezentată diagrama de colaborare la nivel de specificare pentru accesarea barei de
navigare. Pentru cazul dat, actorul cu numele Utilizator este specificat ca Minor. Colaborarea
Accesează bara de navigare este specificată prin Accesează Logare din bară, iar obiectul Aplicație
este specificat ca nivel de Sistem, deoarece pentru a accesa logare, sistemul prelucrează semnalul.
Concluzie:
În această lucrare de laborator ca scop am avut de studiat diagramele de colaborare, stereotipurile ei,
legăturile și noțiunea de obiect. După studierea lor, am avut de realizat 4 diagrame de colaborare,
dintre care 2 diagrame nivelul de exemple, iar altele 2 nivelul de specificare pentru sistemul
“Analiza și modelarea jurnalului de evenimente cu reminder” . În urma acestei lucrări de laborator,
am făcut cunoștință cu teoria diagramelor de interacțiune, în cazul dat anume diagrama de
colaborare și particulatitățile ei.

Bibliografie:

1. Diagrama de colaborare [Resursă electronică]

http://cadredidactice.ub.ro/sorinpopa/files/2018/10/L6_diagrama_de_colaborare.pdf