Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică

Raport
Lucrarea de laborator nr. 3

Analiza și Modelarea Orientată pe Obiecte.

Tema: Analiza rezultatelor modelări din diagramele cazurilor de utilizare și

dezvoltarea în diagramele de secvență.

A îndeplinit: st.gr. TI-195 Rotaru Dan

A verificat: lector universitar Duca Ludmila

Chișinău 2021
Scopul lucrării: studierea noțiunii de obiect, focus control, relație sincronă și asincronă, tipuri de
steriotipuri.

Sarcina lucrării: de realizat 3-4 diagrame de secvență pentru sistemul informational ales.

Noțiuni teoretice:
Pentru modelarea dinamicii sistemului, UML furnizează două tipuri de diagrame, și anume,
diagramele de interacțiune (diagrama de secvență și diagrama de colaborare) și diagramele de
comportament (diagrama de stare și diagrama de comportament). Principala menire a acestor
diagrame este de a arăta cum realizează sistemul un caz de utilizare sau un scenariu particular
dintr-un caz de utilizare. Pentru fiecare caz de utilizare se pot realiza mai multe scenarii (din
descrierea cazului de utilizare). Pentru fiecare astfel de scenariu se pot întocmi, nu este obligatoriu,
o diagramă de secvență sau o diagramă de colaborare.
Cum decidem ce tip de diagramă să folosim? Dacă cel mai important aspect este timpul sau
secvenţa de mesaje vom folosi diagrama de secvenţă, dar dacă trebuie scos în evidentă contextul,
vom apela la o diagramă de colaborare.
Diagrama de secvențe va avea următoarele elemente:
Obiectele – entitățile unor clase (numele obiectului este încadrat într-un dreptunghi).

Figura 1 – Reprezentarea grafică a obiectului și linia sa de viață

Linia de viață a obiectului – este reprezentată în mod obișnuit printr-o linie verticală
întreruptă, ce coboară din dreptunghiul obiectului. În intervalul de timp în care obiectul este activ,
spre exemplu cînd efectuiază o operațiune, linia întreruptă este înlocuită cu un dreptunghi vertical
foarte subțire.
Relațiile între obiecte – pot constitui semnale, apeluri de operații, crearea sau distrugerea unui
obiect. Aici sunt utilizate 3 tipuri de relații:
  Sincrone – de regulă, suspendă execuția de mai departe a procesului atîta timp cît se
așteaptă o confirmare sau un răspuns de la receptor. Acestea sunt reprezentate cu
ajutorul unei săgeți cu vîrful plin.

Figura 2 – Reprezentarea grafică a unui mesaj sincron

 Asincrone – mesaje la care nu se așteaptă un răspuns anumit, corespunzător, execuția

procesului nu este întreruptă. Mesajele asincrone sunt reprezentate cu ajutorul unei săgeți cu
vîrful deschis.

Figura 3 – Reprezentarea grafică a unui mesaj asincron

Return – mesaj de răspuns unui apel de operație (unui mesaj sincron). Este reprezentat cu ajutorul
unei săgeți întrerupte cu vîrful deschis. 

Figura 4 – Reprezentarea grafică a unui mesaj de răspuns

Stereotipurile:
 mesaje sincrone
 mesaje asincrone
 de creare
  de distrugere
 de răspuns

În figura 5 putem observa o diagramă de secvență pentru autentificare. Putem vizualiza un

actor (USER) și 2 obiecte (LOGIN și DB) care intracționează între ele. Pentru început eu fac un
request către login cu datele introduse de utilizator (login și parola) așteptând să primească drept
răspuns validarea acestora. LOGIN va crea o cerere la DB verificând astfel datele introduse dacă
sunt veridice, se va returna mesaj de success sau de eroare și ulterior redirectăm unde avem
nevoie. În cazul datelor incorecte dacă utilizatorul apasă forgot password atunci el trebuie să
introducă email-ul pentru a reseta parola. După ce a introdus email-ul iarăși facem referire la baza
de date (DB) și verificăm dacă email-ul există. Dacă există returnăm funcția SendMsgToEmail(),
accesând linkul de pe email utilizatorului i se va propune să introducă parola nouă, după
introducerea parolei noi se salvează în baza de date (DB) și se returnează un mesaj de success.

În figura 6 putem observa o diagramă de secvență pentru înregistrarea utilizatorului. Putem

iarăși vizualiza un actor (USER) și 2 obiecte (Register și DB) care interacționează între ele. Pentru
început introducem username-ul, ulterior verificăm cerințele pentru acel username (nr. de
caractere, tipuri de simboluri ș.a.m.d.), apoi trimitem validarea către DB, verificăm dacă numele de
utilizator nu este ocupat și ulterior dacă nu este întoarcem mesaj că este disponibil. După
verificarea username-ului introducem parola cu ulterioara verificarea cerințelor de parolă. Dacă
este valid introducem email-ul, apoi verificăm cerințele acestuia. După introducerea email-ului
valid ne se propune să introducem captcha, trecem captcha și apoi trimitem datele către DB cu
verificarea repetată a certitudinii datelor, apoi salvăm datele respective și introducerea mesajului și
facem redirect către pagina necesară.

În figura 7 putem observa o diagramă de secvență pentru adăugarea unei tranzacții. Putem
iarăși vizualiza un actor (USER) și 2 obiecte (AddTrans și DB) care interacționează între ele. Aici este
destul de asemănătoare toate acțiunile. Introducem numele tranzacției, verificăm corectitudinii
acesteia, introducem suma, verificăm, introducem categoria (id), verificăm, introducem
datei/timpului, verificăm datele. După dacă apăsăm buttonul add, voi face apel la baza de date
(DB) unde ulterior verificăm toate datele și salvăm datele primite, apoi introducem mesaj de
success pentru utilizator.
Figura 5 – Diagrama de secvență pentru logare (Log in)
Figura 6 – Diagrama de secvență pentru înregistrare (Register)
Figura 7 – Diagrama de secvență introducerea unei tranzacții
Concluzie:
În această lucrare de laborator am creeat cîteva diagrame de secvențe. Am creat trei diagrame
de secvențe, de autenficare, de înregistrare și de adăugarea unei tranzacții. Aceste diagrame ne
permite să demonstrăm modul de lucru al funcțiilor interioare ale sistemului nostru. Sunt
exemplificate relațiile dintre un utilizator, cererea procesată de el și acțiunile sistemului.