Statistica (curs 5)

26.03.2012
Conditionale si independente

Exemplul 1: consideram o urna: 6 bile albe si 4 negre. Se fac doua extrageri

succesive din urna. Se cere sa calculam probabilitatea ca bila extrasa a doua oara sa fie
alba. Raspunsul la aceasta intrebare depinde de ce s-a facut cu primabila extrasa : daca a
fost repusa in urna, structura urnei nu s-a modificat, iar probabilitatea ca la a doua
extragere sa obtinem o bila alba este aceeasi cu probabilitatea ca la prima extragere sa
obtinem o bila alba, adica 6/10.
Acesta este un exemplu de experiente si implicit de evenimente independente:
rezultatul primei extrageri este independent in sensul in care nu influenteaza si nu este
influentat de rezultatul celei de a doua extrageri.
Daca extragerea se realizeaza fara intoarcerea primei bile in urna, atunci structura
urnei se modifica astfel:
o daca prima bila a fost alba, in urna raman 5 bile albe dintr-un total ramas de 9.
Probabilitatea unei bile albe la a 2-a extragere devine 5/9
o daca prima bila a fost neagra, in urna raman tot 6 bile albe dintr-un total de 9,
deci probabilitatea ca la a doua extragere sa obtinem o bila alba devine 6/9.
Acesta este un exemplu de experiente si implicit de evenimente dependente:
rezultatul aparut la prima extragere il influenteaza pe cel de la a doua extragere. P(A/B)
este probabilitatea evenimentului A conditionata de evenimentul B. Semnificatia este:
probabilitatea de realizare a lui A stiind cu siguranta ca B deja s-a realizat. Fixam
evenimentele A: bila extrasa a doua oara este alba si B: bila extrasa prima data este alba.
Daca B s-a realizat, atunci spunem ca P(A/B)=5/9.
P(A/nonB)=6/9.
Observatii: Desi aceste 2 valori de probabilitate nespun care sunt sansele ca la a
doua extragere sa obtinem o bila alba in functie de rezultatul primei extrageri, problema
ne cere in fel de rezultat combinat: probabilitatea bilei albe la a doua extragere indiferent
de ce s-a obtinut prima data.
Exemplul 2: Intr-un oras exista 1200 ofiteri de politie. Dintre acestia 960 sunt
barbati si 240 sunt femei. Pe parcursul ultimilor 2 ani, 324 dintre ofiterii de politie au fost
promovati. Structura promovarii femeilor si barbatilor este:
BARBATI (B)

FEMEI (F)

TOTAL

PROMOVATI (A)

288

36

324

NEPROMOVATI
(nonA)
TOTAL

672

204

876

960

240

1200

P(A/B)=P(A) daca A nu este influentat de evenimentul B.

Exista voci care afirma ca in procesul de promovare ar fi fost favorizati ofiterii barbati.
Pe baza datelor din tabel, verificam daca aceasta ipoteza se poate sustine. Fixam
evenimentele :
B: un ofiter la intamplare este barbat
A: un ofiter la intamplare este femeie
C: un ofiter la intamplare este promovat
PROMOVATI (A)
NEPROMOVATI
(nonA)
TOTAL

BARBATI (B)
0,24
0,56

FEMEI (F)
0,03
0,17

TOTAL
0,27
0,73

0,80

0,20

In interiorul acestui tabel, probabilitatile care corespund intersectiilor de

evenimente se numesc probabilitati juxtapuse. Celelalte probabilitati se numesc
probabilitati marginale (corespund ultimei linii si ultimei coloane din tabel).
In rezolvarea problemei vom tine cont ca daca doua evenimente A si B sunt
independente, atunci P(A/B)=P(A). In cazul nostru, ar trebui sa aratam ca probabilitatea
de promovare este aceeasi atat pt femei, cat si pt barbati si este egala cu probabilitatea de
promovare pe ansamblul intregii multimi de ofiteri. P(A/B)=P(A/F)=P(A).
In cazul lui P(A/B) vom tine cont ca evenimentul care conditioneaza s-a realizat
deja: asta inseamna ca in calcul vom considera doar ofiterii barbati (in total 960) din care
promoveaza 288 P(A/B) = 288/960 = 0,30. Iar P(A/F) = 36/240 = 0,15 si P(A) =
324/1200 = 0,27.
Daca promovarea ar fi independenta de genul ofiterului, atunci P(A/B) ar trebui sa
fie egal cu P(A/F) si egal cu P(A). Aceste egalitati nu sunt indeplinite, ceea ce inseamna
ca sansele de promovare depind de genul ofiterului.
Acest rezultat nu probeaza ipoteza discriminarii, ci indica doar faptul ca barbatii
promoveaza cu probabilitate mai mare. Faptul se poate datora indeplinirii unor aptitudini
specific masculine si nu neaparat unei discriminari.
Altfel scris: P(A/B) = 288/960= 0,30 sau P(A/B) = (288/1200) / (960/1200)= 0,30
sau P(A/B) = 0,24/0,80 = 0,30 P (A/B) = P(A B) / P(B) definitia probabilitatii
conditionate. Si P(B/A) = P (A B) / P(A)
Din definitia probabilitatii conditionate se deduce imediat legea multiplicarii
probabilitatilor, care se obtine din aceasta definitie prin eliminarea numitorilor:
P(A B) = P(B) * P(A/B) sau P(A B) = P(A)* P(B/A)
Exemplul 3: 84% dintre clientii unui ziar au abonament in fiecare zi lucratoare a
saptamanii. Probabilitatea ca un client sa se aboneze si la editia de duminica, daca are
deja abonament in timpul sapt este de 0,75. Fixam evenimentele:
Z- un client este abonat la editia din cursul sapt
D un client este abonat la editia de duminica
P(Z) = 0,84
P(D/Z) = 0,75.

Se cere probabilitatea ca un client sa aiba abonament la ambele editii. Deci avem

de calculat P(Z D) = P(B)* P(A/B) P(Z D) = P(Z)* P(D/Z).
P(Z D) = 0,84 * 0,75
P(Z D) = 0,63
Observatie: daca evenimentele A si B ar fi independente, atunci in legea de
inmultire a probabilitatilor P(A/B) ar fi egal cu P(A). Aceasta lege pt evenimente
independente ar deveni P(A B) = P(A)* P(B).
Exemplul 4: 80% dintre clienti utilizeaza plata cu cardul. Calculati probabilitatea
ca urmatorii 2 clienti sa utilizeze cardul. Fixam evenimentele:
A: primul client utilizeaza cardul
B: al doilea client utilizeaza cardul
Ambii clienti utilizeaza cardul este echivalent cu evenimentul A intersectat cu B. Cele 2
evenimente pot fi considerate independente, deci P(A B) = P(A)* P(B)