Dependența și

independența evenimentelor
Scheme de probabilitate

Stănescu Mihai
Sîrb Dragoș
Steau Adrian
Tomuș Adrian
 Cuprins

I. Dependența și independența evenimentelor

1.Exemple
2.Teorema înmulțirii evenimentelor dependente și independente
II. Scheme de probabilitate
1.Schema lui Poisson
1.1Exemple
2.Schema lui Bernoulli
2.1.Exemple
3.Schema multinominală
3.1Exemple
4. Schema geometrică
4.1Exemple
 Dependența și independența
evenimentelor
I. Evenimente dependente
• Două sau mai multe
evenimente se
numesc dependente dacă
probabilitatea uneia dintre
ele este influențată de
evenimentele anterioare
II. Evenimente independente
• Două sau mai multe
evenimente se numesc
independente dacă
probabilitatea efectuării
uneia dintre ele nu este
influențată de
evenimentele anterioare
Exemple:
•   urnă se găsesc “a” bile albe și “b” bile
Într-o Se aruncă două zaruri; fie
negre. Se notează cu “A” evenimentul de a
extrage o bilă albă și cu “B” evenimentul A=“primul zar are un număr par”
constând în extragerea unei bile negre după și B=“al doilea zar este cel puțin
ce a fost extrasă o bila (care nu se trei”. Să se arate că cele două
reintroduce în urnă înaintea celei de-a doua
extrageri). Soluție: Se fac două
evenimente sunt independente
extrageri successive. Dacă prima bilă extrasă Solutie: Intuitiv, cele două
a fost albă, adică s-a produs evenimentul evenimente sunt independente
“A”, atunci în urnă au rămas “b” bile negre deoarece rezultat obținut pe
și probabilitatea evenimentului “B” este ;
dacă prima bilă extrasă a fost neagra , primul zar nu are legatură cu
realizându-se evenimentul “A” , atunci în rezultatul obținuit pe al doilea zar
urnă au rămas b-1 bile negre și probabilitatea
evenimentului “B” este
  P ( A 1 ∩ A 2 )= P ( A 1 ) ⋅ P ( A 2 )
•  Două mașini produc aceeași piesă. Probabilitatea ca piesa să fie
corespunzatoare sunt de 0,96, respectiv de 0,93. Se ia pentru încercare
câte o piesa la fiecare mașină și se cere să se calculeze probabilitatea
ca ambele piese să fie corespunzătoare. Astfel rezultă că:
=0,96 0,93=0,8928
 Teorema înmulțirii evenimentelor
dependente și independente
•Fie
  și două evenimente dependente. Se va determina în continuare
probabilitatea producerii simultane a acestor evenimente, adica
Într-o operație de masă se pot întâmpla următoarele:
1) se produce evenimentul n cazuri favorabile
2) se produce evenimentul în cazuri favorabile
3) se produce evenimentul în cazuri favorabile
4) se produce evenimentul în cazuri favorabile
În total sunt n= +++ cazuri posibile.
Rezultă că:
•  (1) =
Probabilitatea evenimentului se stabilește astfel: Numărul cazurilor
favorabile realizării evenimentului care este +, deci:
(2) = Evenimentele și fiind dependente , înseamnă că probabilitatea
lui va fi influențată de realizarea lui , deci se va calcula ().
Cazurile favorabile realizării evenimentului dupa ce s-a produs , sunt în
număr de , iar cazurile posibile sunt , deci: (3) =
• 
Înmulțind relațiile (2) și (3), membru cu membru, se obține:
()= = rezultatul de la (1) Deci, se obține:
(4) = () relație care constituie regula de înmulțire a probabilităților a
două evenimente dependente
Din 4 se obține:
(5) ()=
În mod asemănător, probabilitatea evenimentului condiționată de este:
(6) =
Relațiile (5) și (6) arată că probabilitatea unui eveniment, condiționată de
realizarea unui alt eveniment, este egală cu raportul dintre probabilitatea
intersecției a celor doua evenimente și probabilitatea evenimentului ce
condiționează
 Scheme de probabilitate

•Schemele
  clasice de probabilitate sunt modele matematice care ne permit calculul
probabilității de realizare a unui eveniment în cazul unor distribuții anume.
I.Schema lui Poisson
Schema lui Poisson se formulează astfel:
Presupunem că avem “n” urne 1 n, care conțin bile albe și bile negre în cantități
cunoscute. Fie probabilitatea de extragere a unei bile albe din urna , respectiv
probabilitatea de extragere a unei bile negre din urna
Extragem câte o bilă din fiecare urnă. Probabilitatea de a obține k bile albe este
coeficientul lui din polinomul:
X+)=(X+)(X+)....(X+)
Exemplu:
•Avem
  3 sisteme de siguranță. Primul funcționează cu probabilitatea de
80%, al doilea de 70%, iar al treilea, in 90% din cazuri. Să se determine
probabilitatea ca oricare două dintre sisteme să funcționeze simultan.
Soluție: Ne aflăm în cazul schemei pui Poisson, “bilele” fiind sistemele
de siguranță, iar extragerea înseamnă funcționarea lor. Așadar căutam
coeficientul lui din polinomul:
X+0,2)(0,7 X+0,3)(0,9 X+0,1),
coeficient care este p=0,398
•II.  Schema lui Bernoulli (binominală)
• Situația este similară cu cea din cazul lui Poisson, doar că acum
extragerile se refac cu repunere. Adică, dupa ce fiecare bilă este extrasa
și se înregistrează culoarea sa, este repusă în urnă, pentru a putea fi
extrasă din nou, eventual.
Așadar, schema lui Bernoulli se formulează astfel. Avem o urnă cu “a”
bile albe și “b” bile negre. Extragem cu rupere “n” bile negre.
Probabilitatea să extragem “k” bile albe, cu 0≤k ≤n este dată de:
, unde p=, q=

De remarcat: p corespunde evenimentului favorabil

q=1-p
Exemplu:
•Se  aruncă două zaruri de 10 ori.Care este posibilitatea să se obțină de
exact 4 ori suma 7?
Soluție: Ne aflăm în cazul schemei lui Bernoulli, unde “bilele” sunt
sumele de pe zaruri iar “extragerea” este aruncarea zarului. Evident,
modelul potrivit este acela al extragerii cu revenire, deoarece orice
sumă poate fi obținută la fiecare aruncare. În acest caz, avem p= ,
deoarece suma 7 poate fi obținută în 6 moduri din punctele de pe două
zaruri, iar cazurile posibile sunt 36. Rezultă q=
În plus, avem n=10, k=4, deci:
p(10,4)=
III.Schema multinominală
•  Schema lui Bernoulli se mai numește schema binominală, deoarece
p(n,k) este, de fapt, coeficientul lui din dezvoltarea binomului (.
O generalizare a acestei situații este schema multinominală, în care
presupunem că avem o urnă cu bile de s culori și se extrag cu rupunere n
bile. Probabilitatea de a extrage bile de culoare i, cu 1 ≤ i ≤ s este dată
de formula:
   
= 

unde n=+ și , iar este probabilitatea de a extrage o bilă de culoare i.

Exemplu:
•Se  aruncă cu un zar de 10 ori. Care este probabilitatea ca exact de 2 ori
să apară fața cu 2 puncte?
Soluție: “Culorile” sunt punctele de pe zaruri și vrem să “extragem 2
bile de culoarea 1 și 3 bile de culoarea 2”. Atunci n=10 deoarece facem
10 “extrageri”, =2 și =3. În plus, avem =, =deoarece orice număr de pe
zar are aceeași probabilitate de a apărea. Rezultă, de asemenea, că avem
nevoie și de =n--=5 și 1--=
Probabilitatea cerută este:
=
IV. Schema geometrică
•  Dintr-o urnă cu a bile albe și b bile negre, extragem fără repunere n
bile cu n≤ a+b. Probabilitatea de a obține k ≤ a bile albe, fară
repunere, este dată de:
=
Mai general, dacă avem bile de culoarea i, 1 ≤i ≤s și extragem n bile
fără repunere, atunci probabilitatea de a extrage cu + +=n bile de
culoarea i este dată de formula:
=
Exemplu:
•Avem
  un lot de 100 de articole, dintre care 80 sunt corespunzătoare, 15
sunt cu defecțiuni remediabile și 5 sunt rebuturi. Care este probabilitatea
ca dintre acestea, 3 să fie bune, 2 cu defecțiuni remediabile și un rebut?
Soluție: Presupunem că extragerile se fac fară repunere și atunci ne
aflăm în cazul schemei geometrice și avem:
=
 Bibliografie și participare

1.Scrigroup.com
2. Wikipedia.com
3. YouTube.com
4.math.wikia.org

Stănescu Mihai-Exemplu “Schema multinominală”(Slide 14)

Sîrb Dragoș-Exemplu “Schema geogemtrică”(Slide 16)
Steau Adrian-Teorema înmulțirii dependente și independente(Slide 6, 7 si 8)
Tomuș Adrian-Restul de slide-uri, aranjarea proiectului și documentarea