Prob Diverse

CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, VRANCEA
MATEMATICĂ
TEMA: PRODUSE
PROPRIETĂȚI ALE ADUNĂRII ȘI ÎNMULȚIRII
DISTRIBUTIVITATEA ÎNMULȚIRII FAȚĂ DE ADUNARE
FACTOR COMUN
SĂ NE REAMINTIM!
Proprietățile adunării:
 Adunarea este comutativă a+b=b+a, oricare ar fi numerele naturale a și b.
 Adunarea este asociativă ( a+b)+c =a+(b+c), oricare ar fi numerele naturale a, b și c.
 0 este element neutru pentru a+0=a, oricare ar fi numărul natural a.
Proprietățile înmulțirii:
 Înmulțirea este comutativă a x b=b x a, oricare ar fi numerele naturale a și b.
 Înmulțirea este asociativă ( a x b) x c =a x (b x c), oricare ar fi numerele naturale a, b
și c.
 Înmulțirea este distributivă față de adunare și scădere.
( a+b) x c= a x c+b x c
( a-b) x c= a x c-b x c, unde a ≥ b
Obs. Factorul a apare în fiecare dintre produsele a x b și a x c. Spunem că a este factor
comun.
 1 este element neutru la înmulțirea numerelor naturale.
 0 este element nul.
1. Se ştie că b + c = 29. Calculaţi:

a) (15 + b) + c; b) (b + 40) + c; c) c + (8 + b)
2. Folosind asociativitatea, calculaţi rapid:
315 + 118 + 25 + 402 + 706 + 214
3. Se ştie că b x c = 40. Calculaţi (35 x b) x c
4. Se dă 15 x a = 2005. Aflaţi 15 x (a x 4)
5. Determinaţi produsul a x b x c, ştiind că:
a + b =90, b + c = 21, a + c = 75
6. Dacă a=5 și b+c=12, calculați valoarea expresiilor:

a) a+b+c= d) 2ab+2ac+9=
b) 5a+2b+2c= e) 2ab+2ac+3b+3c+8=
c) ab+ac+11b+11c= f) 3ab+4c+3ac+4b+2011=
7. Dacă 3a+4b=15 și 2b-c=3, calculați 6a+14b-3c
8. Se dă: a – b = 3 şi c = 14. Calculaţi c x a – c x b.
PROPUNĂTORI: prof. CHIRAZI MARIA, prof. DIMA MARINELA - ȘC. ” ANGHEL SALIGNY”- FOCȘANI
prof. ION FLORENTINA- ȘC. ” Al. VLAHUȚĂ” – FOCȘANI
CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, VRANCEA
MATEMATICĂ
TEMA: PRODUSE
PROPRIETĂȚI ALE ADUNĂRII ȘI ÎNMULȚIRII
DISTRIBUTIVITATEA ÎNMULȚIRII FAȚĂ DE ADUNARE
FACTOR COMUN
9. Dacă a x b = 118 şi a x c =110, cât este a x (b – c) ?

10. Determinaţi valorile lui x, y şi z astfel încât să fie îndeplinite condiţiile:
x + y + z = 270
x – a = 24
y – a = 81
z – a = 132
11. Calculaţi:
1 + 2 + 3 + 4 + ………+ 48 + 49 + 50 =
12. Puneți parantezele ce se impun astfel încât după modificările care apar, rezultatul operațiilor
1+2:3+4:5+6:7+8:9+10 să fie11.
13.Să se scrie numărul 2004 utilizând 13 de 1, paranteze și operații aritmetice. Aceeași cerință dar, utilizând 13
de 9, apoi 7 de 3.
14.Determinați numerele naturale a, b, c, d știind că:
a+b+c+d=120 și a:d=b:d=c:d=3
15. O furnică strânge boabe de grâu pentru iarnă. Dacă în fiecare zi strânge dublul boabelor din ziua
precedentă, iar în prima zi a strâns 4 boabe, câte boabe va avea după 5 zile? Dar după 10 zile?
16. Suma a patru numere naturale este 720. Dacă îl mărim pe primul cu 5, pe al doilea îl micșorăm cu 5, pe al
treilea îl împărțim la 5, iar pa al patrulea îl înmulțim cu 5, obținem numere egale. Determinați cele patru
numere.
17. Suma a trei numere naturale distincte este 41, iar produsul diferențelor dintre cel mai mare număr și
celelalte două este 6. Aflați cele trei numere.
18. Pentru reîmpădurirea unui teren au lucrat 125 de persoane. Fiecare persoană a plantat în prima săptămână
câte 14 puieți, iar în a doua săptămână câte 23 de puieți. Câți puieți trebuie plantați, dacă și- au propus să
planteze în total 5000?
19. Diferența a două numere naturale este 27. Împărțind numărul mai mic la 5 și numărul mai mare la 11 se
obține același rest 4, iar diferența câturilor este egală cu 3. Aflați numerele.
20. În două vaze sunt 190 de flori. Sacă s-ar lua din prima vază 3 flori și s- ar pune în a doua atunci în cele
două vaze ar fi un număr egal de flori. Câte flori sunt în fiecare vază?
21. Dacă la produsul a două numere se adaugă suma lor se obține 284, iar dacă din produs se scade suma se
obține 164. Știind că unul dintre numere este de o cifră , află numerele.
22. Să se determine valoarea numărului a din egalitățile:
[ 30:(24-a)+20]:5=7
[5 x (5 x 5+5:5)-a]:10=3
216: [16+(42:a-15:3):2]=9
10 x {a-10 x [362+10 x (23+28:4)]}=100
23. Să se determine numerele naturale x și y care verifică egalitățile:

a) [3+(x•y+31•8-603:3):9] •2 + 1980=2004
b) {25-3•[2•(3+x):3]} • {[ 6•(y-2)-9]:3-4}=7
PROPUNĂTORI: prof. CHIRAZI MARIA, prof. DIMA MARINELA - ȘC. ” ANGHEL SALIGNY”- FOCȘANI
prof. ION FLORENTINA- ȘC. ” Al. VLAHUȚĂ” – FOCȘANI
http://mate.info.ro/Materiale-35-Centru-de-Excelenta.html
II. METODA REDUCERII LA ABSURD
Se numeşte propoziţie un enunţ despre care se poate spune că este adevărat sau fals, dar
nu şi adevărat şi fals simultan.
Un enunţ respectă ” Principiul terţului exclus” atunci când putem decide dacă este
adevărat sau fals.
O propoziţie „p” este adevărată dacă şi numai dacă negaţia ei „non p” este falsă.
O problemă este structurată pe trei elemente:
- ipoteza (I), care conţine datele problemei, considerate afirmaţii adevărate, precum şi
adevărurile stabilite anterior;
- concluzia (C), care conţine afirmaţii ce trebuie dovedite;
- interdependenţa dintre ipoteză şi concluzie (date şi necunoscute), care se concretizează
într-un lanţ de raţionamente, procedeu sau algoritm folosit pentru rezolvare ().
Metoda reducerii la absurd (argumentum ad absurdum = dovedire prin absurd), este un
raţionament în care se presupune că ceea ce trebuie demonstrat nu e adevărat şi, prin deducţii
logice, această presupunere duce la o absurditate.
Metoda a fost concepută de Zenon (sec. V î.Hr.) şi are la bază principiul terţului exclus
din logică.
Să analizăm câteva exemple:
1. Suma a şase numere naturale nenule este 20. Arătaţi că cel puţin două dintre numere sunt
egale.
-pentru început stabilim ipoteza (ce ştim) şi concluzia (ceea ce se cere)
Ipoteza: am şase numere naturale diferite de zero
suma celor şase numere este 20
Concluzia: printre cele şase numere sunt unele care sunt egale (două sau mai multe)
-apoi demonstrăm (justificăm) concluzia
Demonstraţie: folosim metoda reducerii la absurd
presupunem că printre cele şase numere nu există două numere egale, adică toate cele şase
numere sunt distincte două câte două
calculăm suma celor mai mici şase numere naturale nenule
1+2+3+4+5+6=21, dar din ipoteză ştim că suma numerelor este 20, deci a apărut o
contradicţie!
Rezultă că ceea ce am presupus „toate cele şase numere sunt distincte două câte două” este fals
de unde rezultă că „cel puţin două dintre numere sunt egale”.
2. Într-o urnă sunt bile de două culori: albastre şi roşii. Oricum am scoate 6 bile între ele sunt şi
bile albastre şi bile roşii. Arătaţi că numărul total de bile este mai mic sau egal cu 10.
-pentru început stabilim ipoteza (ce ştim) şi concluzia (ceea ce se cere)
Ipoteza: am bile de două culori: albastre şi roşii
oricum scot 6 bile din urnă, între ele sunt şi bile albastre şi bile roşii
Concluzia: numărul total de bile este mai mic sau egal cu 10
-apoi demonstrăm (justificăm) concluzia
Demonstraţie: folosim metoda reducerii la absurd
presupunem că sunt mai mult de zece bile, deci avem cel puţin 11 bile
1
fiind bile doar de două culori, atunci vor fi cel puţin 6 bile de aceeaşi culoare, dar din ipoteză
ştim că „oricum scot 6 bile din urnă, între ele sunt şi bile albastre şi bile roşii”, deci a apărut o
contradicţie!
Rezultă că ceea ce am presupus „că sunt mai mult de zece bile” este fals de unde rezultă că
„numărul total de bile este mai mic sau egal cu 10”.
Probleme rezolvate
• Suma a două numere naturale nenule a şi b este 169. Arătaţi că unul dintre numere este mai
mare sau egal cu 85.
Rezolvare:
Folosim metoda reducerii la absurd şi presupunem că niciunul dintre cele două numere nu este
mai mare sau egal cu 85, atunci a 84 şi b 84 de unde a+b 168, dar din ipoteză ştim că suma
numerelor este 169, deci a apărut o contradicţie! Rezultă că ceea ce am presupus „niciunul dintre
cele două numere nu este mai mare sau egal cu 85” este fals de unde rezultă că „unul dintre
numere este mai mare sau egal cu 85”.
• Să se arate că suma resturilor împărţirii unui număr oarecare (scris în baza 10) la a, b şi
respectiv c nu poate fi 23. (Brăila, et. locală)
Rezolvare:
Presupunem prin absurd că suma resturilor împărţirii numărului la a, b şi respectiv c este egală
cu 23. Din condiţia restului din teorema împărţirii cu rest şi a,b,c cifre în baza 10 rezultă că r1, r2,
r3 sunt mai mici sau egale decât a ̶ 1, b ̶ 1, respectiv c ̶ 1, de unde a+b+c 26, de aici rezultă că ele
pot fi 8,9,9 sau 9,9,9. Calculăm suma resturilor pentru numerele 899, 989, 998, 999
şi constatăm că suma resturilor este 19, 21, 22, respectiv 0.
• Există o infinitate de numere prime.
Rezolvare:
Demostraţia aparţine matematicianului Euclid
Presupunem prin absurd că există un număr finit de numere prime 2,3,5,7,...,n. Considerăm
numărul p=2·3·5·7·...·n+1. Cum peste mai mare decât n rezultă că p este un număr compus, deci
el se divide cu un număr prim, adică cu unul din numerele 2, 3, 5, 7,...,n, dar observăm că dacă
împărţim p cu fiecare număr prim 2, 3, 5, 7,...,n obţinem de fiecare dată restul 1. Deci există o
infinitate de numere prime.
• Arătaţi că nu există niciun număr natural care împărţit la 8 dă restul 6 şi împărţit la 4 dă restul
3.
Rezolvare:
Prin metoda reducerii la absurd presupunem că există un număr natural n astfel încât n = 8q1 + 6
şi n = 4q2+3, cu p şi q numere natural8q1+6 = 4q2+32·(4q1+3)=2·(2q2+2) ̶ 1 deci un număr natural
par este egal cu unul impar. Contradicţie! Deci nu există niciun număr natural care împărţit la 8
dă restul 6 şi împărţit la 4 dă restul 3.
• Ştiind că x, y, z sunt numere natural , să se arate că următoarele inegalităţi nu pot fi simultan
adevărate: x ̶ 2z >1, y ̶ z1, 2y ̶ x1.
Rezolvare:
2
Folosim metoda reducerii la absurd. Presupunem că toate inegalităţile sunt adevărate. Înmulţim a
doua inegalitate cu 2 şi adunându-le obţinem: x ̶ 2z+2z ̶ 2 y+ 2y ̶ x>0, adică 0>0, ceea ce este
absurd. Presupunerea făcută este falsă. Deci inegalităţile considerate nu pot fi simultan
adevărate.
• Arătaţi că numerele 1,2,...,16 nu pot fi scrise, câte o singură dată pe un cerc, astfel încât suma
oricăror două numere alăturate să fie pătrat perfect. (Concursul Ghe. Ţiţeica)
Rezolvare:
Presupunem prin absurd că numerele 1,2,...,16 pot fi scrise, câte o singură dată pe un cerc, astfel
încât suma oricăror două numere alăturate să fie pătrat perfect. Notăm cu x şi y vecinii lui 16.
Atunci, cum x, rezultă că x+16, deoarece x+16 este pătrat perfect x+16=25x=9, analog y=9,
contradicţie!
• Arătaţi că nu există numere naturale x şi y care să verifice egalitatea: 5x 2+3y2=82006. (Brăila,
et. locală)
Rezolvare:
Presupunem absurd că există numerele x şi y care verifică egalitatea. Observăm că U(5x 2) şi
U(3y2) U(5x2+3y2) , pe de altă parte U(82006)=4, deci presupunerea făcută este falsă.
• Doi fraţi şi tatăl lor au împreună 47 de ani. Vârsta tatălui este un număr format din două cifre,
iar vârstele fiilor sunt prima, respectiv a doua cifră a vârstei tatălui.
a) Arătaţi că cei doi fraţi nu sunt gemeni.
b) Ce vârstă are tatăl şi ce vârstă are fiecare dintre fraţii săi? (Cluj, et. locală)
Rezolvare:
a) Fie vârsta tatălui. Presupunem prin absurd că fraţii sunt gemeni, atunci +a+a = 47, deci
13a=47 contradicţie!; b) +a+b=4711a+2b=47, cu a şi b cifre în baza 10, mai mici sau egale cu
Deoarece b9a3, dar pe de altă parte a4, avem a=3 şi b=7, a=4 şi 2b=3 imposibil, deci vârsta
tatălui eate 37 şi a copiilor 3 şi respectiv 7 ani.
• Demonstraţi că nu există niciun număr natural de patru cifre care împărţit la să dea restul şi
câtul un număr natural cu ultima cifră 1. (Sălaj, et. judeţeană)
Rezolvare:
Folosim metoda reducerii la absurd şi presupunem că există =·+, < 1000a+100b+ ̶ =·99·a+90·b=( ̶
1) 99·a+90·b=·, membrul drept este divizibil cu 10 şi cel stâng nu este divizibil cu 10,
contradicţie! Deci presupunerea făcută nu este corectă.
• Fie x,y,z numere naturale distincte astfel încât x+y+z=2008 şi fiecare din numerele x,y,z dă
restul r la împărţirea cu 7.
a) Determinaţi restul r.
b) Arătaţi că cel puţin unul din numerele x,y,z este mai mic decât 661.
Rezolvare:
Fie x=7a+r, y=7b+r, z=7c+r, 0<r<6 7(a+b+c)+3r=2008 7(a+b+c)+3r=2002+6r=2 sau
7(a+b+c)+3r=1995+13rN; b) folosim metoda reducerii la absurd x,y,z sunt de forma 7k+2
rezultă că x,y,z sunt cel puţin egale cu 665 x+y+z 665+672+679=2016. Fals!
• Se consideră mulţimea A= .
a) Să se afle suma elementelor mulţimii A.
b) Putem scrie mulţimea A ca reuniune de submulţimi disjuncte astfel încât cel mai mare număr
din fiecare submulţime să fie egal cu suma celorlalte numere din acea mulţime? (Concurs
Arhimede)
Rezolvare:
3
a) S=1+2+3+....+21=21·22:2 (sumă Gauss) S=231.

b) Dacă presupunem, utilizând metoda reducerii prin absurd, că le-am putea grupa ar însemna că
suma numerelor din fiecare grupă ar fi un număr par, deci suma tuturor numerelor de la 1 la 21 ar
fi un număr par, dar S=231, impar, deci presupunerea făcută este falsă.
• Demonstraţi că nu există x,y,z N astfel încât x2 ̶ 2y2 + 8z ̶ 3=0. (Olimpiadă Austria)
Rezolvare:
Presupunem că există x,y,z N cu proprietatea din enunţ. Fie x=2n+1, nN, înlocuind obţinem
(2n+1)2 ̶ 2y2 + 8z ̶ 3=04n2+4n=2y2 ̶ 8z+24n(n+1)=2(y2 ̶ 4z+1)│:2 2n(n+1)+4z= y2+1y este
impar, y=2p+12n(n+1)+4z=(2p+1)2+12n(n+1)+4z=4p2+4p+2│:2 n(n+1) + 2z = 2p(p+1)+1,
deoarece produsul a două numere consecutive n(n+1) este par obţinem o contradicţie - membrul
stâng al egalităţii este par, iar cel drept este impar, deci presupunerea făcută este falsă.
• Se aşează cifrele 2,3,4,5,6,7,8,9 într-o ordine oarecare, obţinând un număr A. Se aşează apoi
aceleaşi cifre în altă ordine, obţinând numărul B A. Să se arate că A nu se divide cu B. (Neamţ,
et. judeţeană)
Rezolvare:
Presupunem prin absurd că A se divide cu B A=p·B, unde p>1 şi p 4 (a8). Calculăm suma
cifrelor şi obţinem 37 care este M9+1, deci A= M9+1 şi B= M9+1, deci A nu poate fi de forma
p·B, de unde rezultă că presupunerea făcută este falsă.
Probleme propuse
• Suma a trei numere naturale este 166. Demonstraţi că cel puţin unul dintre
numere este mai mare sau egal cu 56.
• Demonstraţi că numărul 7654 nu poate fi scris ca suma unor numere impare
consecutive. (Dâmboviţa, et. locală)
• În copacul fermecat sunt 2006 mere de aur. Prâslea are voie să culeagă de fiecare
dată 21, 32 sau 42 de mere. În fiecare caz cresc la loc 11, 7, respectiv 23 de mere. Este posibil ca
Prâslea să culeagă toate merele? (Suceava, et. judeţeană)
• Fie numerele naturale a şi b astfel încât 2a + 3b, 2a + 4b, 2a + 5b nu se divid prin
3. Arătaţi că b este divizibil cu 3 şi că a nu este divizibil cu 3.
• Fie A o submulţime nevidă a lui N care satisfice simultan condiţiile: i) card A=4;
ii) pentru orice xA, cel puţin unul din numerele x ̶ 3 sau x+3 este în A.
a) Daţi un exemplu de astfel de mulţime.
b) Arătaţi că produsul elementelor lui A nu poate fi 102. (Sălaj, et. locală)
• Se consideră un tabel cu 2012 linii şi 2011 coloane. Este posibil ca în fiecare
celulă a tabelului să fie scris câte un număr natural nenul astfel încât suma numerelor de pe orice
linie sau coloană să fie număr prim? Justificaţi. (Concurs Mathematica-Modus vivendi, Rm.
Vâlcea)
• Fiecare element al mulţimii A=se colorează cu una din culorile roşu, galben şi
albastru, respectând următoarele reguli:
a) suma dintre orice număr galben şi orice număr albastru este divizibilă cu 3;
b) suma oricăror două numere roşii este divizibilă cu 3;
Arătaţi că numărul 3 este roşu şi calculaţi suma tuturor numerelor care nu sunt roşii.(Mureş, et.
locală)
4
• Într-un an oarecare, trei luni consecutive conţin exact câte 4 duminici fiecare.
Demonstraţi că una dintre aceste luni este februarie. (Concurs „La şcoala cu ceas”, Rm. Vâlcea)
• Dacă numărul 5a+5b (a,bN) se scrie ca sumă de două pătrate perfecte, atunci b ̶ a
este par.
• Există nouă numere naturale prime diferite două câte două a căror sumă să fie
125? Justificaţi. (Bucureşti, et. locală)
• Suma a zece numere naturale distincte este 62. Arătaţi că produsul lor se divide
cu 60. (Concursul Ghe. Ţiţeica)
• Dacă suma a 63 de numere naturale nenule este 2000, să se arate că printre ele
există cel puţin două egale. (Sălaj, et. judeţeană)
• Să se arate că numărul 49n+1, n N nu poate fi divizibil cu 100.(Concursul
Arhimede)
Soluţii probleme propuse

1. Presupunem prin metoda reducerii la absurd că niciunul dintre numerele x, y, z nu este mai
mare sau egal cu 56. Atunci rezultă că x55, y55, z55, adică x + y + z 165. Dar din ipoteză x + y +
z = 166. Deci 166 ≤ 165 contradicţie!; 2. Presupunem prin absurd că 7654=(2k+1)+ (2k+3)+...+
(2k+2p+1)7654=2k(p+1)+(p+1)27654=(p+1)(2k+p+1)p+1 este număr par, deci (p+1) (2k+p+1)
este divizibil cu 4, dar 7654 nu este divizibil cu 4. Contradicţie!; 3. Presupunem că Prâslea poate
culege toate merele. Dacă Prâslea culege de x ori câte 23 de mere, de y ori câte 32 de mere şi de z
ori câte 43 de mere rezultă că 10x+25y+20z=2006, egalitate imposibilă în mulţimea N; 4.
Folosim metoda reducerii la absurd şi presupunem că a este divizibil cu 3. Rezultă că 3 divide (2a
+ 3b) – contradicţie cu ipoteza problemei. Deci a nu se divide cu 3, rezultă că a este de forma: 3k
+ 1 sau 3k + 2, unde k este număr natural. Prin reducere la absurd, presupunem că b nu se divide
cu 3, rezultă că b = 3p + 1 sau b = 3p + 2, unde p este număr natural. Pentru orice formă ale lui a
şi b, cel puţin unul dintre numerele 2a + 3b, 2a + 4b, 2a + 5b se divide cu 3, ceea ce este fals, deci
b este divizibil cu 3; 5. a) o astfel de mulţime este A=, unde x,yN, xy; b) presupunem prin absurd
că x·y(x+3)·(y+3)=1023| x·y(x+3)·(y+3) şi 3| x+3, deci 9|102, contradicţie!Analog se
demonstrază şi pentru celelalte trei numere; 6. Folosim metoda reducerii la absurd, presupunem
că orice sumă de pe o linie sau coloană este un număr prim mai mare decât 2, aşadar suma este
un număr impar. Dacă adunăm sumele celor 2012 linii, obţinem un număr par, adică suma
numerelor din fiecare celulă este un număr par şi dacă adunăm sumele celor 2011 coloane
obţinem un număr impar, adică suma numerelor din fiecare celulă este un număr impar.
Contradicţie!; 7. Presupunem prin absurd că numărul 3 nu este roşu, atunci el este fie galben, fie
albastru. Dacă 3 ar fi galben, atunci numerele 6,9,12,...,99 sunt galbene sau albastre şi
1,2,4,5,7,...,97,98 sunt roşii. Dar 1+4=5 care nu este multiplu de 3, ceea ce contrazice ipoteza.
Numerele roşii sunt 3,6,9,12,...,99, deci suma numerelor care nu sunt roşii este 3367; 8.
Presupunem prin absurd că avem trei luni consecutive printre care nu se află luna februarie.
Acestea conţin cel puţin 30+31+30=91 zile, deci cel puţin 13 săptămâni cu 13 duminici.
Contradicţie!; 9. Presupunem că a şi b au parităţi diferite. Fără a restrânge generalitatea
considerăm a=2n-1 şi b=2m cu n,mN. 25=8·3+1 şi 25t=8k+1, t N5a+5b=5·(8k+1)+8u+1=8v+6,
dar orice pătrat perfect este de forma 8r, 8r+1, 8r+4 contradicţie! Deci a şi b au aceeaşi paritate şi
b ̶ a este par; 10. Presupunem prin absurd că ar exista nouă numere care îndeplinesc condiţia dată.
Dacă printre cele nouă numere s-ar afla numărul 2, atunci suma ar fi pară. Contradicţie! Dacă
suma numerelor este 3+5+7+11+13+17+19+23+29=127. Contradicţie!; 11. Presupunem prin
5
absurd că niciun număr nu se divide cu 3, atunci S 1+2+4+5+7+8+10+11+13+14=75,

contradicţie! Deci cel puţin unul dintre numere se divide cu 3. Analog se demonstrează că cel
puţin unul din numere se divide cu 4, respectiv 5; 12. Presupunem că toate numerele sunt diferite
şi calculăm suma celor mai mici numere naturale 1+2+3+...+63=2016, contradicţie!; 13.
Presupunem prin absurd că 49n+1=100k, unde kN
49n = 100k ̶ 1M4+3, dar (7n)2+1=M4+1. Contradicţie!
Fişă de activitate
• Să se arate că nu există niciun număr natural care împărţit la 25 să dea restul 15 şi împărţit la
15 să dea restul 6.(Prahova, et. locală)
• Într-un aprozar sunt 19 lăzi de mere de două calităţi. Să se arate că există cel puţin 10 lăzi de
mere de aceeaşi calitate.
• Dacă a şi b sunt numere naturale nenule atunci numerele a2+4b şi b2+4a nu sunt ambele
pătrate perfecte.
• Să se arate că produsul a trei numere naturale nenule consecutive nu este pătrat perfect.
• Suma a 50 de numere naturale nenule distincte este 1276. Arătaţi că există cel puţin un număr
dintre ele mai mare decât 50.(Tulcea, et. locală)
• Într-o şcoală sunt 731 elevi. Arătaţi că există cel puţin 3 elevi care işi serbează ziua de naştere
în aceeaşi zi a anului.
• La un concurs participă la 50 de elevi, care trebuie să rezolve 5 probleme. Dacă prima
problemă este rezolvată de 45 de elevi, a doua de 39, a treia de 43, a patra de 36, iar a cincea de
39 de elevi, să se arate că cel puţin doi elevi au rezolvat toate problemele. (Sibiu, et. locală)
• Un casier are numai monede de 3 lei şi de 5 lei. Poate el să plătească orice sumă de bani,
număr natural, mai mare sau egală cu 8? (Concursul Arhimede)
6
• Suma a 37 de numere naturale nenule pare este 1308. Arătaţi că cel puţin două dintre ele sunt
egale. (Iaşi, et. locală)
• Stabiliţi dacă dacă există numere naturale m şi n astfel încât (m – n)(m + n + 1) = 1999.
• Dacǎ un numǎr natural se divide cu 7, dar nu se divide cu 49, atunci numǎrul nu este pǎtrat
perfect.
• Stabiliţi dacă există numere prime a,b,c astfel încât a2+b2+c2=2008.
• Să se arate că, dacă suma a 20 de numere naturale nenule distincte este egală cu 418, atunci
cel puţin două dintre aceste numere sunt impare. (Caraş-Severin, et. judeţeană)
• Suma a 5 numere naturale este 300. Se poate termina produsul lor în 2009? Justificaţi.
• Într-o urnă sunt 9 bile pe care sunt scrise numerele 1,2,3,4,5,6,7,8,9. Arătaţi că oricum am
alege 3 bile, suma numerelor de pe bilele rămase este cel puţin 21.
• Într-o clasă sunt 13 fete şi 12 băieţi. Arătaţi că oricum am forma grupe de câte 5 elevi, există
cel puţin o grupă în care sunt: a) cel puţin 3 fete; b) cel puţin 3 băieţi.
• Suma a 104 numere naturale consecutive este un număr divizibil cu 3. Poate fi divizibil cu 3
cel mai mic dintre aceste numere? Justificaţi.
• Demonstraţi că nu există x,y,z N astfel încât x2 ̶ y2 =4z+2.
• Demonstraţi că nu există niciun număr natural n astfel încât n, n+2, n+6, n+14, n+18, n+20 să
fie simultan numere prime.
• a) Suma a cincizeci de numere naturale nenule diferite este 2548. Arătaţi că printre ele există
cel puţin două numere impare.
b) Găsiţi măcar o astfel de alegere.
c) Arătaţi că există cel puţin 20 de astfel de posibilităţi. (Mehedinţi, et. locală)
• Mulţimile A şi B au ca elemente numere naturale consecutive. Dacă şi diferenţa dintre cel mai
mare şi cel mai mic element din este 1997, arătaţi că mulţimile A şi B nu pot avea acelaşi număr
de elemente. (Bucureşti, et. locală)
• La o masă rotundă stau 2008 persoane a căror sumă a vârstelor este 311 ani. Arătaţi că,
indiferent cum se aşează la masă aceste persoane, vor exista două persoane alăturate cu suma
vârstelor mai mare de 81. (Botoşani, et. judeţeană)
• a) Să se scrie mulţimea A=ca o reuniune de trei mulţimi disjuncte.
b) Să se arate că oricum am împărţi în 3 grupe cifrele 1,2,3,...,9, există o grupă ale cărei cifre au
produsul strict mai mare decât 71. (Buzău, et. judeţeană)
7
CENTRUL DE EXCELENTA, VRANCEA
MATEMATICA
TEMA: PRINCIPIUL CUTIEI
PROBLEME DISTRACTIVE
Prop. Merloiu Monica -ŞcoalaGimnazială,,DuiliuZamfirescu” – Focşani

Iamandei Mariana-ŞcoalaGimnazială,,DuiliuZamfirescu” – Focşani
Văsuianu Cecilia -ŞcoalaGimnazială,,IonBasgan” – Focşani
PRINCIPIUL CUTIEI
1.Bunicul Gheorghe are 13 nepoţei. Arătaţicacelpuţindoidintreaceştinepoţeisuntnascuţi in

aceeaşilună.
2.Să se arate că dintre 11 cifre pot fi selectate două cifre identice.
3.Arătaţi că pentru orice trei numere naturale, suma a două dintre ele este număr par.
4.Se consideră şase numere naturale. Să se arate că printre numerele date, cel puţin două dau
acelaşi rest la împărţirea cu 5.
5.Se consideră şirul de numere naturale 1, 4, 7, 10, 13,…., 97, 100. Din acest şir aleg la întâmplare 19
numere. Să se arate că printre cele 19 numere alese vor exista două a căror sumă să fie 104.
6.Clasa a IV-a are 37 elevi. Arătaţi că există cel puţin o lună a anului în care cel puţin patru elevi să-şi
serbezeziua de naştere.
7.Arătaţi că oricum am pune în patru urne nouă bile, unele roşii şi altele albastre, va exista o urnă cu
cel puţin două bile de aceeaşi culoare.
8.Clubul Pensionarilor Amatori este format din 17 membri. Ştiind că vârstele lor sunt exprimate prin
numere naturale de două cifre, formate numai cu cifrele6, 7, 8 şi 9, să se arate că în club sunt doi
pensionari care au aceeaşi vârstă.
9.Într-o clasă sunt 31 de elevi. Printre oricare 20 de elevi din clasă, cel putin trei sunt băieţi. Care
este numărul minim de băieţi din clasă?
10.Se pot scoate dintr-o carieră de piatră 50 blocuri de piatră având masele de 370 kg, 372 kg, 374
kg, ….., 468 kg cu şapte camioane de trei tone?
11.Se consideră şirul de numere naturale 1, 5, 9, …, 2009, 2013, iar dintre acestea selectăm la
întâmplare 254 de numere. Să se arate că printre aceste 254 de numere există cel puţin două cu
suma 2018.
12.Într-un săculeţ sunt 10 bile albe,12 bile negre şi 16 bile roşii. Care este numărul cel mai mic de
bile care trebuie scos, fără a ne uita, pentru a fi siguri că am scos trei bile de aceeaşi culoare?
13.La un test de matematică, din cei 40 de elevi participanţi, 25 de elevi au rezolvat prima problemă,
30 de elevi au rezolvat a doua problemă, 35 de elevi au rezolvat a treia problemă,iar 33 de elevi au
rezolvat-o pe a patra. Arătaţi că cel puţin trei elevi au rezolvat cele patru probleme.
14.Într-un magazin de pantofi se află 50 de perechi de pantofi de măsuri, culori şi modele diferite.
Din păcate pantofii nu sunt împerecheaţi din neglijenţa vânzătorului, care nu i-a pus la loc în cutiile
lor după ce au fost probaţi de clienţi. Care este numărul minim de pantofi care trebuie analizaţi
pentru a fi siguri că s-a format o pereche?
MATEMATICA
Prop. Merloiu Monica -ȘcoalaGimnazială ,,DuiliuZamfirescu” – Focşani

Iamandei Mariana-ȘcoalaGimnazială ,,DuiliuZamfirescu” – Focşani
Văsuianu Cecilia -ȘcoalaGimnazială ,,Ion Basgan” – Focşani
“O glumă matematică reușită este cea mai bună decât o duzină de lucrări mediocre; ea
este, totodată și cea mai bună matematică.”
1. Rezolvândexerciţiul de maijos, veţiafla la ceoră a îngheţatcoadaursului din povestea,,Ursulpăcălit

de vulpe”, de Ion Creangă.
[1+(5×7 -2×15)] : 2 × (2×8 -15) : [3: (1+14 : 7) +2]=
2. Un pătrat magic este un tablou format din acelaşinumăr de liniişi de coloanecompletat cu

numerenaturale, astfelîncâtsumanumerelor situate pefiecarelinie,
coloanăşipefiecarediagonalăesteaceeaşi. Completaţipătratulalăturatastfelîncâtsădevină magic.
1 4
12 7 9
10
13 3 16
3. Se dărelaţia: XV + I = XIII (scrisă cu chibrituri).

a) Mutaţidouăbeţişoarepentruaobţineegalitate.
b) Mutaţitreibeţişoarepentruaobţineegalitate.
4. Treicopiiprimescfructe: o banană, unmăr, o pară. Fiecareprimeşteunsingurfruct. Primul nu

primeştebanană.Al doilea nu primeştenicipară, nicibanană.Cefructprimeştefiecare?
5. O creaturăîşidubleazăînfiecarezisuprafaţa. Dupăcâtezilesuprafaţaei s-a multiplicat de 64 de ori?
6. Folosindadunarea, scrieţinumărul 28 cu ajutorul a cincicifre de 2, iarnumărul 1000 cu ajutorula

optcifre de 8.
7. ÎmpăratulRoşuare 42 de ani, iarceletreifiice ale sale au respective 14, 10 şi 6 ani.

Pestecâţianivârstaîmpăratuluiva fi egală cu sumavârstelorcelortrei fete ale sale?
8. ScufiţaRoşievreasăaflecifrele,,a “şi ,,b” (a şi b suntdiferite, darşidiferite de 0), ştiindcă: a×a=

9×b+1. Ajutaţi-o!
Indicaţie: Rezolvaţiprinîncercări!
9. Pealeeaunuiparcsuntplantaţi 8 tei, la distanţe de 100 de metriunul de altul.

Uncopilstrăbatedistanţadintreteii 3 şi 5 în 6 minute. Încâttimpvastrăbatecopilulîntreaga alee dus-
întors? (Se presupunecă merge înacelaşiritmşi nu face pause.)
10. Într-un coşsunt 14 ouăroşii, 13 verzişi 2 galbene. Care estenumărul minim de ouăpe care
trebuiesă le scoateţi, fărăsăvăuitaţi, pentru a fi sigurică:
a) aveţicelpuţinunulroşu;
MATEMATICA
b) aveţicelpuţinunulverde;
c) aveţicelpuţinunulgalben;
d) aveţicelpuţincâteunul din fiecareculoare;
e) aveţitoateouălegalbene.
11. Pescariiamatori
Andrei şiMihaisuntpescaripasionaţi.Ei se întorc de la pescuit. Andrei spune:

- Dă-mi un peşteşivoiavea tot atâţiapeşticât tine!
Mihaiîirăspunde:
- Dă-mi tuunpeşteşivoiavea de douăorimaimulţipeştidecât tine!
Câţipeştiaveafiecarecopil?
12. Mai multegeneratii

Într-o încăperesunt 2 taţişi 2 fii.Câte personae suntînîncăpere?
13. Andrei sicei 16 boboci
Cei 16 boboceimergspre lac încolonaţiunuldupăaltul. Andrei observăcă, Bondocel, boboculluifavorit,
are înfaţasa un sfert din număulbobociloraflaţiînspatelesău. Al câteleaesteînşirBondocel?
14. Ionel, iepuriişigăinile
Ionel are o misiuneimportantă. Bunica l-a rugatsăaflenumărulorătăniilor din curte. Dar nu oricum!
Trebuiesărezolve enigma capetelorşi a picioarelor. Din spuselebunicii, încurtesuntdoariepurişigăini,
în total 101 capeteşi 282 picioare.
HaideţisăîlajutămpeIonelşisăcalculămcâţiiepurişicâtegăinisuntîncurte.
15. Trenul
Trenul electric merge de la estspre vest. Accelerândmersul, trenul face 60 km peoră.
Înaceeaşidirecţie, de la estspre vest, suflăvântul, dar cu viteza 50 km peoră. Încedirecţieva fi
dusfumultrenului?
16. Doisaci
Cum se poate cu un sac de grâu, măcinându-l săumplidoisaci, care au aceeaşimărimecaşisaculîn
care se aflăgrâul?
17. Raţele
Zburaunişteraţe: unaînainteşidouăînurmă, unaînurmăşidouăînainte, una-i printredouăşitreiînrând.
Câteraţe au zburatîn total?
18. Numărulscris de….mine

Scrietipe o hârtiutăunnumăr format din douăcifre, împăturitihârtiutasipuneti-o pemasă. Dupăaceea,
rugatitreipersoanesăiafiecarecâte o bucătică de hârtiesisănotezepeeacâte o cifră, fără a
comunicacelorlaltinumărulscris. Celetreihârtiutevor fi înmânateapoi a unei a patrapersoane, care va
fi rugatăsăalcătuiască din cifrelescrise de ceitrei, toatecelesasecombinatiiposibile din câtedouăcifre.
De exemplu, presupunândcăcifrelescrise de celetreipersoane au fost 4, 8 si 1,
combinatiileacestorcifre, luatecâtedouă, vor fi: 48, 84, 41, 14, 81, 18.
Apoirugatipecinevasăadunetoateacestesasenumere. De asemenea, rugatisa se
facăsisumacelortreicifrescrisepebucătele de hârtie. In sfârsit, caultimăoperatie, ceretisă se
efectuezeîmpărtireasumelorobtinute. Cu acesteatotul e gata.Spreuimireacelor de fată,
rezultatulîmpărtiriiva fi acelasi cu numărul de douăcifrepe care l-atiscris la
începutpehârtiaîmpăturită!
MATEMATICA
REZOLVARI
1. 1
2.
1 14 15 4
12 7 6 9
8 11 10 5
13 2 3 16
Suma trebuiesa fie 34.
3. a)XII + I = XIII
b)XIV + I = XV
4. I –para
II –mar
III – banana
5. S= suprafatainitiala
1 zi =2×S
2 zile =2×2×S=4×S
3 zile =2×4×S=8×S
4 zile =2×8×S=16×S
5 zile =2×16×S=32×S
6 zile =2×32×S=64×S
Dupa 6 zile
6. 22+2+2+2=28
888+88+8+8+8=1000
7. 14+10+6=30
42 – 30=12
12 : 2=6 ani
8. a= 8 si b= 7
9. 6 : 2 = 3 minute
3× 7 = 21minute
21× 2 = 42 minute
10. a) 16; b) 17; c) 28; d) 28; e) 29.
11. metodagrafica
4 + 1 = 5 pesti Andrei
5 + 2 = 7 pestiMihai
12. 3
13. 16 – 1 = 15
15 : 5 = 3
3 + 1 = 4 (al patrulea)
14. Presp. casuntnumaigaini.
101 × 2 = 202
282 – 202 = 80
4–2=2
80 : 2 = 40 iepuri
101 – 80 = 61 gaini
15. Înnici o direcţie. Trenul electric nu facefum.
16. Unul din ceidoisacigoitrebuie pus înăuntrulceluilaltşiapoiumplut cu grâulmăcinat.
MATEMATICA
17. Au zburattreiraţe, unadupăalta.

18. Cum se explicăcăatistiut de la începutrezultatul? Foartesimplu.Numărulscris de dvspebucătica de
hârtie a fost ... 22.Oricarear fi cifrelealese de celetreipersoane, sumacelorsasenumere, de
câtedouăcifre, obtinuteprincombinarealorîmpărtită la sumacelortreicifreva da
totdeaunacarezultatnumărul 22.
V. BAZE DE NUMERAŢIE
Sistemul de numeraţie în baza 10 se numeşte sistem zecimal.

Cifrele utilizate în sistemul zecimal sunt 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.
Un număr natural N se scrie în mod unic astfel:
N=an·10n+ an ̶ 1·10n ̶ 1+ an ̶ 2·10n ̶ 2+...+a1·101+ a0·100= a na n 1...a1a 0 , an  0
Scrierea numerelor naturale este poziţională, de la dreapta la stânga vom avea: unităţi, zeci, sute, mii, zeci
de mii, sute de mii,...
Ex.: abc =a·100+b·10+c, unde a,b,c  0,1, 2,3, 4,5,6,7,8,9 , a  0
Cel mai răspândit sistem de numeraţie este cel cu baza 10, numit sistemul zecimal.
În informatică sunt folosite şi alte baze de numeraţie, de exemplu baza 2 (sistem binar) este
limbajul circuitelor electronice, baza 16 (sistem hexazecimal) şi este folosit în programarea
calculatoarelor. Are avantajul că este relativ apropiat de sistemul zecimal şi că numerele scrise în baza 16
pot fi foarte uşor convertite în baza de numeraţie 2.
Dacă alegem ca sistem de numeraţie numărul b  N, b  2, atunci un număr natural N se scrie în mod unic
astfel:
N=an·bn+ an ̶ 1·bn ̶ 1+ an ̶ 2·bn ̶ 2+...+a1·b1+ a0·1b0= a na n 1...a1a 0 (b) , an  0
Cifrele bazei b sunt elemente din mulţimea 0,1,2,...,b - 1
Obs.: Dacă baza este mai amre de 10, trebuie introduse simboluri suplimentare. Pentru baza 16 avem
următoarele cifre: 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9, A,B,C,D,E,F unde A=10, B=11, C=12, D=13, E=14, F=15
Pentru a trece un număr din baza 10 în baza 16 se procedează astfel : se împarte succesiv la 16 numărul (
apoi câturile ş.a.m.d. ) , reţinându-se resturile , după care , dacă acestea sunt 10,11,12,13,14,15 se
înlocuiesc respectiv cu A,B,C,D,E,F ; resturile obţinute formează cifrele numărului scris în baza 16 ( de la
ultimul rest la primul ) .
Exemplu: 2156(10)=...(16)
2156 = 134 x 16 +12  134 = 8 x 16 + 6  8 = 0 x 16 + 8  X = 86C(16)
Transformarea unui număr de forma baza an an-1 ...a1a0 (b) în baza 10
213(5)=2·52+1·51+3·50
Transformarea unui număr din baza 10 în altă bază b
-împărţim numărul N la b, iar câtul obţinut îl împărţim la b şi continuăm până obţinem câtul 0. Resturile
scrise în ordinea inversă efectuării operaţiilor constituie cifrele numărului în baza b.
256 îl trecem în baza 7 folosind algoritmul prezentat şi obţinem 256=514(7)
Regulile de adunare în baza 2 Regulile de adunare în baza 5
1+1=10 1+1=2
0+0=0 1+4=10
0+1=1+0=1 2+4=11
Regulile de înmulţire în baza 2 Reguli de înmulţire în baza 5:
1×0=0 1×4=4
1×1=1 2×2=4
0×0=0 2×4=13
4×4=31
Trecerea din baza u în baza uk

Pentru conversia unui număr din baza u în baza uk se aplică algoritmul următor:
se grupează cifrele numărului în baza u în grupe de câte k elemente, începând de la dreapta;
· valoarea fiecărei grupe, în baza 10, corespunde unei cifre în baza uk;
1
· numărul în baza uk este format din cifrele obţinute prin conversiile de la pasul precedent.
Exemple:
1) Se cere să se convertească numărul 102001121(3) în baza 9.
Cum 9 = 32, împărţim numărul în grupe de câte două cifre:
102001121(3) = 1'02'00'11'21(3) = 12047(9)
Convertim fiecare grupă în baza 9:
21(3) = 2·31 + 1·30 = 7(9)
11(3) = 1·31 + 1·30 = 4(9)
00(3) = 0·31 + 0·30 = 0(9)
02(3) = 0·31 + 2·3 0= 2(9)
01(3) = 0·31+ 1·30= 1(9)
Obţinem:
102001121(3) = 12047(9)
Probleme rezolvate
1. Să se scrie numărul natural 78 ca sumă de puteri naturale ale numărului 2.
Rezolvare:
Transformăm numărul 78 din baza 10 în baza 2.
78:2=39; 39:2=19; 19:2=9; 9:2=4; 4:2=2; 2:2=1  78=1001110(2) 78=1·26 + 0·25 + 0·24 + 1·23 + 1·22
0 1 1 1 0 0
 78=1·2 + 0·2 + 0·2 + 1·2 + 1·2 + 1·21 + 0·20
6 5 4 3 2
2. Care este cel mai mic şi respectiv cel mai mare număr natural scris în baza 2 format din cinci cifre?
Rezolvare:
Fie 1abcd(2) , cel mai mic număr va fi 10000(2)=16, iar cel mai mare număr va fi 11111(2)=31.
3. Să se determine bazele de numeraţie x,y,z pentru care are loc egalitatea: 21(x) ̶ 13(y)+51(z) = zy .
(Ialomiţa, et. locală)
Rezolvare:
Din cifrele utilizate în scrierea numerelor rezultă x  3, y  4, z  6 şi z,y 1, 2,3,...,9 . Egalitatea din
enunţ devine 2x+1 ̶ (y+3) + 5z + 1= 10z + y  5(z + 1)=8x  x=5k, k  N, k  0, z=8k ̶ 1, y  4. Deci x=5,
y=7, y  4,5,6,7,8,9 .
4. Un număr de trei cifre în baza 8 este egal cu răsturnatul său în baza 7. Aflaţi numărul în baza 10. (Arad,
et. judeţeană)
Rezolvare:
Fie abc(8)  a·82+b·8+c= c·72+b·7+a  63·a+b ̶ 48·c=0  b=3·(16·c ̶ 21·a)  b  0,3,6 . Dacă b=0
 16·c ̶ 21·a=0 imposibil; dacă b=3  16·c ̶ 21·a=0  a=3, c=4; dacă b=6  a=6, c=8 imposibil doarece c
e cifră în baza 8, deci c  7  numărul cerut este 3·82+3·8+4=220.
5. Calculaţi : a) 11.001(2) + 1.001(2); b) 1.111(2) + 111(2); c) 234(5) + 212(5)
Rezolvare:
a)11.001(2)+ b) 1.111(2)+ c) 234(5)+
1.001(2) 111(2) 212(5)
————— ———— —————
10.0010(2) 10.110(2) 1001(5)
6. Dacă 6(x) ·8(x) =58(x) , scrieţi numărul 1203(x) în baza 10.

Rezolvare:
2
6(x) · 8(x)= 58(x)  6 · 8 = 5x + 8  48 = 5x+8  5x = 40  x = 8

1203(8)=1·83+2·82+3=512+128+3=643
7. Să se determine numerele naturale x,y,z din egalitatea: 4·8x+8·4y+2·16z=2592. (Gazeta matematică,
seria B)
Rezolvare:
23x+2 +22y+3+24z+1=2592, transformăm 2592 din baza 10 în baza 2 şi obţinem 2592=211+29+25, dar scrierea
unui număr este unică  x=3, y=3, z=1 sau x=3, y=1, z=2 sau x=1, y=4, z=2.
8. Să se determine numerele naturale de 3 cifre, scrise în baza 10, ştiind că în baza 9 se scriu aba , iar în
baza 13 se scriu bab .
Rezolvare:
aba (9) = bab(13) a,b< 9
a·92 + b∙9 + a=b∙132+ a∙13 + b  81a + 9b + a=169b + 13a + b  82a + 9b = 170b + 13a  69a=161b
 3a = 7b  a=7, b=3. Numărul este aba (9) = 737(9) =7·92 + 3·9 + 7 = 567 + 27 + 7 = 601
9. Comparaţi numerele a=729+721+714 şi b=730+1. (Gazeta matematică, seria B)
Rezolvare:
Scriem numerele în baza 7 şi constatăm că a are 30 de cifre şi b are 31 de cifre, deci a<b.
10. a) Calculaţi 71(9) ̶ 61(8) + 51(7) ̶ 41(6) + 31(5) ̶ 21(4).
b) Aflaţi x şi y astfel încât 51(x)+ 71(y)=102, unde x şi y reprezintă baze de numeraţie.(Sibiu, et. locală)
Rezolvare:
a) 7·9+1 ̶ (6·8+1)+5·7+1 ̶ (4·6+1)+3·5+1 ̶ (2·4+1)=33
b) 5x+1+7y+1=100  5x+7y=98  5x=98 ̶ 7y  5x=7(14 ̶ y)  x=7 şi y=9.
11. a) Să se determine numerele naturale nenule x şi y, ştiind că 25(x)+14(y)=222(3)
b) Să se determine numerele naturale de forma abc cu proprietatea că 2c+3b+9a=811 (Gazeta matematică,
seria B)
Rezolvare:
a) 2x+5+y+4=2·32+2·3+2  2x+y=17 deoarece x  6 şi y  5  x=6, y=5; b) deoarece 3b, 9a şi 811 sunt
numere impare pentru a avea egalitatea  2c impar cu singura soluţie c=0  3b+9a=810  3b+(3)2a=810,
dacă a=0  3b=810, fals; dacă a=1  3b=801, fals; dacă a=3  3b=729  b=6; dacă a=4  3b=81,  b=4,
de unde abc  260,340
12. Scrieţi numărul 27067 ca sumă de puteri distincte ale lui 3. (Concursul Arhimede)
Rezolvare:
Vom transforma numărul 27067 din baza 10 în baza 3  27067=1101010111(3)  27067 =39+38+36 +34
+32+31+30.
Probleme propuse
1. Comparaţi numerele: 246 +236 şi 240 + 223 + 210.
2. Scrieţi numărul 2809 din baza 10 în baza 16.
3. Fie numerele abc şi xyz scrise în baza 10.
a) Aflaţi numărul bca , ştiind că prin împărţirea numărului abc la numărul cab se obţine câtul 2 şi restul
114.
b) Pentru numerele determinate anterior, comparaţi numerele 5a+b+c şi 3x+y+z, ştiind că xyz =2544(7) (Sibiu,
et. judeţeană)
4. Determinaţi baza de numeraţie 123(x)+ 321(x)=228. (Bihor, et. locală)
3
5. Să se arate că în sistemul de numeraţie cu baza 6 niciun număr format din m cifre (m  2), toate egale,
nu este pătrat perfect. (Concursul Ghe. Ţiţeica)
6. a) Arătaţi că 1010001(2)=10012(2) şi 100100001(2)= 100012(2)
b) Aflaţi pătratul cărui număr (scris în baza 10) este numărul 1000010000001(2) şi arătaţi că el este divizibil
cu 169. (Sibiu, et. locală)
7. Aflaţi ultimele patru cifre ale numărului 54321, atunci când se scrie în sistemul binar (Concursul
Arhimede)
8. În ce bază de numeraţie numerele 31 şi 175 sunt puteri consecutive ale lui 5? (Gazeta matematică, seria
B)
9. a) Să se scrie numărul 2009 din baza zece în baza 2.
b) Suma de 2009 lei este împărţit în mai multe plicuri. Fiecare plic conţine o sumă de bani care se exprimă
printr-o putere a lui 2. Aflaţi cel mai mic număr de plicuri ce poate fi folosit şi ce sumă de bani în fiecare
plic. (Gazeta matematică, seria B)
10. În ce bază are loc inegalitatea 11+22+33>223?
11. Aflaţi x,y,z numere naturale care verifică egalitatea 23x+2+22y+1+2z =416.
12. Numărul A se scrie în baza patru astfel A= 333...3 , iar în baza 10 se scrie A=24020 ̶ 1. Să se afle câte
n,ori
cifre are numărul A în baza 4.

1. Dacă scriem numerele în baza 2 observăm că primul are 46 cifre şi al doilea are 40 cifre  246 +236 >240
+ 223 + 210; 2. După efectuarea calculelor 2089=AF9(16); 3. a) Din teorema împărţirii cu rest
 80a+8b=199c+114 divizibil cu 4  c  2,6  dacă c=2, atunci ab =64, dacă c=6 problema nu admite
soluţie, atunci bca =426; b) 2544(7)=963  x=9, y=6, z=3, dar 5a+b+c = 256 şi 3x+y+z=276, rezultă 5a+b+c
<3x+y+z; 4. 123(x)=1·x2+2x+3 şi 321(x)= 3·x2+2x+1, de unde 4·x2+4x+4=228 şi x=7; 5. Din condiţia dată

 

N  111...16 ,222...26 ,...,555...56  , folosim faptul că un pătrat perfect poate fi de forma 4k sau 4k+1.

 m,ori m,ori m,ori 

Analizăm pe rând toate cazurile posibile şi obţinem N1=M4+3, N2=M4+2, N3=3·N1 divizibil cu 3, dar nu şi
cu 9, N4=4·N1 care nu e p.p. deoarece N1 nu e p.p. N5=M4+3; 6. a)1010001(2)transformat în baza 10 este
egal cu 81, dar şi 10012(2)=(1·23+1)2=92=81, analog pentru celelalte egalităţi, b)
1000010000001(2)=(26+1)2=652=25·169 divizibil cu 169; 7. 16=10000(2) vom calcula restul împărţirii lui
54321 la 16, după efectuarea calculelor 54321 =M16+5 ultimele cifre vor fi corespunzătoare lui
5=101(2)=0101(2); 8. 31(x)=3x+1=5n, 175(x)=x2+7x+5=5n+1, înmulţind prima realţie cu 5 şi egalând cele două
expresii obţinem x=0 sau x=8, din care convine doar x=8; 9. a)
10 9 8 7 6 4 3
2009=2 +2 +2 +2 +2 +2 +2 +1=11111011001(2); b) 8 plicuri şi în fiecare plic se află sumele de bani:
1024, 512, 256, 128, 64, 8, 1; 10. Observăm că x>3 şi din scrierea relaţiei în baza x obţinem 4x+3>x2, de
unde x=4; 11. Se transformă 416 în baza 2 şi obţinem trei cazuri posibile x=2,y=3,z=5,
x=2,y=2,z=7,x=1,y=3,z=8; 12. Se trece numărul A din baza 4 în baza 10 şi se obţine A=3·(4n ̶ 1+4n ̶ 2+
...4+1)=4n ̶ 1  n=2010.
4
1. Determinaţi bazele de numeraţie x1,x2,x3,x4 din egalitatea: 13(x1)+35(x2)+57(x3)+79(x4)=156. (Dâmboviţa,
et. locală)
2. Găsiţi x şi y astfel încăt 12(x)+36(y)=34, unde x şi y reprezintă baze de numeraţie. (Constanţa, et. locală)
3. Să se calculeze ab(b1) + ba (a 1) , dacă a,b  3. (Sibiu, et. locală)
4. Să se determine numărul abb(3) pentru care există egalitatea: 2011(3)+ abb(3) =2210(3).
5. Se consideră numărul N= ab(4)  bc(3)  ca (5) .
a) Arătaţi că N este par dacă şi numai dacă a=2.
b) Determinaţi a,b,c pentru N=30. (Maramureş, et. judeţeană)
6. Scrieţi în baza 10 numărul 6CD03089(16).
7. Să se calculeze folosind tabelul înmulţirii în baza 5 numărul (314(5))2.
8. Să se verifice că:
a) în baza de numeraţie 4, are loc relaţia: 123·4+10=1111;
b) în baza de numeraţie 8, are loc relaţia: 1234567·7+10=11111111;
9. a) Să se rezolve ecuaţia 131xy (6) = 3730(8), unde indicii reprezintă baze de numeraţie.
b) Dacă numerele 5,6,7,8,9,10,11,12,13,14 şi 15 sunt scrise în baza zece, atunci să se scrie aceste numere în
baza 6.
c) Se consideră şirul crescător al numerelor naturale nenule, din baza zece, care se scriu numai cu cifrele
0,1,2,3,4 şi 5, adică şirul 1,2,3,4,5,10,11,12,13,14,15,20,21,22,23,… . Să se determine al 2008-lea număr
din acest şir. (Galaţi, et. judeţeană)
10. Determinaţi numerele naturale x,y,z astfel încât 4x+y+1+4y+z+1+4z+x+1=5376. ( Concursul
Mathematica-modus vivendi, Rm. Vâlcea)
11. Să se arte că numărul N= 111...1555...5 ca produs de două numere naturale consecutive, n număr
n,ori n,ori
natural nenul. (Hunedoara, et. judeţeană)

12. Aflaţi ultimele trei cifre ale numărului N=123456789(2001), atunci când se scrie în sistemul zecimal.
(Concursul Arhimede)
13. Comparaţi numerele a=19811980+19811983 şi b=19811981+19811982.
14. Sǎ se precizeze scrierea în baza 2 a numǎrului abc ştiind cǎ:
a este ultima cifrǎ a lui 2007N+2, unde N=2+22+23+…+22007;
5
b este restul împǎrţirii lui 20062007 + 2007 2006 la 1003;

c este cardinalul mulţimii M={x  / 2000 < 3x < 2200 }. (Galaţi, et. locală)
15. Se consideră numărul 2n ̶ 2n ̶ 1 ̶ 2, unde n  N şi n  3. Să se scrie acest număr ca o sumă de puteri
naturale consecutive ale numărului 2.
16. Un elev a scris urmǎtoarea egalitate şi nu a fost corectat de profesor, spre mirarea colegilor sǎi:
2007=1465. Acestora li s-a dat urmǎtoarea explicaţie: cele douǎ numere sunt scrise în baze de numeraţie
diferite. Numǎrul 2007 este scris într-o bazǎ de numeraţie (b) egalǎ cu ultima cifrǎ a numǎrului N, unde
N=12007 + (1·2)2007 + (1·2·3)2007 + ...+ (1·2·3....·2007)2007, iar numǎrul 1465 este scris într-o bazǎ de
numeraţie (c): 2007(b)=1465(c).
a) Determinaţi baza de numeraţie (b).
b) Determinaţi baza de numeraţie (c) în care este adevǎratǎ egalitatea: 2007(b) =1465(c). (Galaţi, et.
judeţeană)
17. a) Scrieţi numărul 2006 în baza de numeraţie 2.
b) Opt numere naturale diferite n1, n2, n3, …n8 sunt scrise în ordine crescătoare şi verifică egalitatea:
2 n1  2 n2  2 n3  2 n4  2 n5  2 n6  2 n7  2 n8  2006 . Aflaţi cele opt numere. (Giurgiu, et. locală)
18. Să se afle în ce bază de numeraţie avem următoarea egalitate: 111=2+56. (Gazeta matematică, seria B)
19. Să se determine numerele naturale a,b,c ştiind că: 4·(23a·3a+ bb )+2c=2701 (Prahova, et. judeţeană)
6
I. PRINCIPIUL LUI DIRICHLET (Principiul cutiei)
Principiul cutiei: ,,dacă repartizăm n+1 obiecte în n cutii atunci cel puţin doua obiecte vor fi
în aceeaşi cutie”.
Justificare: considerăm cazul cel mai nefavorabil aşezând în fiecare cutie căte un obiect.
Deci am folosit ,,n” cutii şi ,,n” obiecte. Obiectul cu numărul n+1 trebuie pus şi el într-o
cutie oarecare dar în acea cutie există deja un obiect. Aşadar avem o cutie cu două obiecte.
Nu este important care cutie conţine cel puţin două obiecte, nici câte obiecte sunt în acea
cutie şi nici câte astfel de cutii există. Important este că există cel puţin o cutie cu cel puţin
două obiecte.
Probleme rezolvate
• Se consideră 7 numere naturale. Demonstraţi că printre numerele date, cel puţin două dau
acelaşi rest la împărţirea cu 6.
Rezolvare:
La împărţirea cu 6 a unui număr natural se poate obţine unul din resturile: 0, 1, 2, 3, 4, 5.
Considerăm cutia ,,i” formată din numerele care dau restul ,,i” la împărţirea cu 6. Rezultă
astfel 6 cutii în care trebuie plasate 7 numere. Va exista cel puţin o cutie care conţine două sau
mai multe numere care dau acelaşi rest la împărţirea cu 6.
• Să se arate că oricum am alege 7 numere pătrate perfecte (distincte), există cel puţin două a
căror diferenţă se divide cu 10.
Rezolvare:
Dacă aN, a² împărţit la 10 va da unul din resturile: 0, 1, 4, 5, 6, 9. Deoarece avem 7 pătrate
perfecte şi numai 6 resturi, atunci există cel puţin două pătrate perfecte care dau acelaşi rest la
împărţirea cu 10, deci diferenţa lor se divide cu 10.
• Să se demonstreze, că printre orice şase numere naturale există două numere a căror
diferenţă este divizibilă prin 5.
Rezolvare:
Considerăm 5 cutii etichetate cu numerele 0,1,2,3,4 care reprezintă cele cinci resturi pe care le
putem obţine la împărţirea cu 5. Repartizăm în aceste cutii cele 6 numere naturale, alese
arbitrar. În aceeaşi cutie se aşează numerele care dau acelaşi rest la împărţirea cu 5. Observăm
că sunt mai multe numere decât cutii, deci conform Principiului lui Dirichlet sunt două
numere în aceeaşi cutie, deci dau acelaşi rest la împărţirea cu 5. Atunci diferenţa lor se divide
cu 5.
• Să se arate că oricum am alege cinci numere naturale, există două dintre acestea, care au
suma sau diferenţa divizibile cu 7.
Rezolvare:
La împărţirea cu 7 a unui număr rezultă resturile 0,1,2,3,4,5,6. Pătratul său va da la împărţirea
cu 7 unul din resturile 0,1,2,4. Avem cinci numere şi patru resturi, rezultă conform
principiului cutiei că cel puţin două din cele cinci pătrate dau acelaşi rest la împărţirea cu 7;
x² ̶ y² se divide cu 7, deci 7 |(x ̶ y)(x + y), dar 7 este număr prim, deci 7|x-y sau 7|x+y.
• Într-o clasă cu 35 de elevi, numărul băieţilor este cu 2 mai mare decât jumătate din
numărul fetelor. Arătaţi că cel puţin 4 fete sunt născute în acceaşi zi a săptămânii şi cel puţin
doi băieţi sunt născuţi în aceeaşi lună a anului. (Bihor, et. locală)
Rezolvare:
Din efectuarea calculelor obţinem 13 băieţi şi 22 fete. Sunt 13 băieţi şi anul are 12 luni,
conform principiului cutiei rezultă că cel puţin doi băieţi sunt născuţi în aceeaşi lună a anului.
Sunt 22 fete şi săptămâna are 7 zile conform principiului cutiei rezultă că cel puţin 4 fete sunt
născute în aceeaşi zi a săptămânii.
1
• Să se demonstreze că pentru orice număr natural n 1, există un număr natural format din
cifrele 0 şi 5, divizibil prin n.
Rezolvare:
Considerăm numerele naturale a1=50, a2=5050,…, an=5050…..50 şi repartizăm aceste
"obiecte" în "cutii" numerotate cu numerele 0,1,...,n-1 (care reprezintă resturile împărţirii la
n). În cutia s plasăm numărul ak, care are restul împărţirii la k egal cu s.
Dacă în cutia cu indicele 0 este un "obiect" (adică un număr), atunci problema este rezolvată.
În caz contrar n "obiecte" sunt plasate în n-1 "cutii". În baza principiului lui Dirichlet există
două "obiecte" (numere) plasate în aceeaşi cutie. Deci, există două numere cu acelaşi rest la
împărţirea prin n. Diferenţa lor va fi divizibilă prin n şi diferenţa numerelor formate din
cifrele 0 şi 5 la fel va fi un număr format din cifrele 0 şi 5.
• Demonstraţi că din oricare 4 numere naturale diferite putem alege două astfel încât suma
cifrelor diferenţei lor să fie multiplu de 3.
Rezolvare:
Restul împărţirii unui număr natural la 3 este unul din numerele 0,1,2 şi cum avem patru
numere, atunci conform Principiului cutiei există două numere naturale care dau acelaşi rest la
împărţirea cu 3. Diferenţa acestor două numere va fi divizibilă cu 3, deci suma cifrelor
diferenţei va fi multiplu de 3, conform criteriului de divizibilitate cu 3.
• Se ştie că o şcoală are exact 2007 elevi. Să se arate că cel puţin doi dintre elevii şcolii au
acelaşi număr de prieteni. (Se presupune că dacă elevul A este prieten cu elevul B, atunci şi
elevul B este prieten cu elevul A. Un elev nu este prieten cu el însuşi). (Galaţi, et. locală)
Rezolvare:
Observăm că numărul de prieteni pe care-l poate avea un elev din acea şcoală este
0,1,2,...2006. Nu poate exista un elev cu 0 prieteni şi nici un altul cu 2006 prieteni deoarece ar
contrazice ipoteza. Există două posibilităţi, numărul de prieteni ai fiecărui elev să fie din
mulţimea A=sau B=. CardA=CardB=2006 şi numărul elevilor este 2007, deci conform
Principiului cutiei există cel puţin doi elevi cu acelaşi număr de prieteni.
• Să se arate că dintre 1003 numere naturale care împărţite la 2005 dau restul un număr
natural impar, există cel puţin două numere a căror diferenţă se împarte exact la 2005.
(Concursul Arhimede)
Rezolvare:
Folosim teorema împărţirii cu rest şi avem n=2005·c+r, r<2005 din condiţia r număr impar
r deci r ia 1002 valori. Cum avem 1003 numere, conform Principiului cutiei, există două care
dau acelaşi rest la împărţirea lor prin 2005. Fie n1=2005·c1+r şi n2=2005·c2+r n1 ̶ n2
=2005·(c1 ̶ c2).
• Să se arate că oricum am alege 10 numere din mulţimea , printre ele există două numere a
şi b astfel încât a divide b.
Rezolvare:
Observăm că un număr natural se poate scrie sub forma n=2k·(2m+1), unde k 0. Definim
cutiile ca fiind următoarele mulţimi: M1=, M2 =, M3=, M4=, M5=, M6=, M7=, M8=, M9=.
Cutiile s-au format pornind de la un număr impar la care s-au adăugat toţi multiplii acestui
număr impar obţinuţi prin înmulţirea cu puteri ale lui 2. Conform Principiului cutiei dacă
alegem 10 numere, două dintre ele a şi b cu a<b vor fi în aceeaşi cutie, deci vor fi de forma
a=2p·(2m+1) şi b=2q·(2m+1), p<q, de unde a divide b.
• În 500 cutii se află mere. Se ştie că în fiecare cutie se află cel mult 240 mere. Să se
demonstreze că există cel puţin 3 cutii ce conţin acelaşi număr de mere.
Rezolvare:
2
Fie că în primele 240 cutii se află un număr diferit de mere (1, 2, …, 240) şi în următoarele
240 de cutii la fel (adică se examinează cazul extrem). Astfel au rămas 500 − 2 ⋅ 240 = 20
cutii, în care trebuie să plasăm merele de la 1 la 240.
• Oricum am scoate 7 bile dintr-o urnă în care se afă bile albe şi negre, printre cele 7 bile se
află cel puţin o bilă neagră. Care este numărul maxim de bile albe din urnă?
Rezolvare:
Presupunem că în urnă sunt cel puţin 7 bile. Atunci este posibil ca la o extragere să scoatem 7
bile albe. Dacă în urnă sunt 6 bile albe, chiar în cazul cel mai nefavorabil când primele 6 bile
sunt albe, a şaptea va fi, cu siguranţă, neagră, deci numărul maxim de bile albe este 6.
Probleme propuse
• Fie 10 bile colorate. Să se arte că există 4 bile colorate la fel sau 4 bile de culori diferite.
(Vâlcea, et. judeţeană)
• Să se arate că există două puteri ale lui 2 a căror diferenţă se divide cu 2009.
• În orice mulţime de 10 numere naturale distincte există două a căror diferenţă se divide cu
9.
• Considerăm mulţimea A= {a1,a2,……an}cu elemente numere naturale. Să se demonstreze
că A are cel puţin o parte nevidă cu proprietatea că suma elementelor sale se divide cu n.
• La o întrunire internaţională participă 17 persoane. Fiecare cunoaşte cel mult trei limbi
străine şi oricare doi participanţi pot conversa între ei. Să se demonstreze că există cel puţin
trei participanţi care cunosc aceeaşi limbă.
• Să se demonstreze că dintre n + 1 numere naturale diferite, mai mici ca 2n, pot extrage 3
numere, astfel încât un număr este egal cu suma celorlalte două.
• Suma a 63 de numere naturale nenule este 2000. Să se arate că cel puţin două dintre
acestea sunt egale. Care este cel mai mare număr de numere egale cu proprietatea cerută?
• Fie n un număr natural nenul oarecare de forma n=, unde c este ultima cifră a numărului n
şi c. Să se demonstreze că există un număr natural care se divide cu n şi
care se scrie folosind numai cifra c .
• Să se arate că din oricare trei numere naturale prime, mai mari strict ca 3, putem alege
două astfel încât diferenţa să fie divizibilă cu 6.
• La un turneu de şah au participat n2 şahişti. Să se demonstreze că în orice moment al
turneului dinaintea ultimei runde cel puţin doi şahişti au acelaşi număr de victorii.

1. Avem două cazuri a) există 4 bile de aceeaşi culoare. Propoziţia este adevărată; b) nu există
4 bile de aceeaşi culoare, atunci cel mult 3 bile au aceeaşi culoare. Dar 10=3·3+1, conform
principiului cutiei, rezultă că există cel puţin o bilă care are o a patra culoare; 2. Consider[m
numerele 20,21,23,…,22009. La împărţirea acestor 2010 numere cu 2009 se obţin 2010 resturi.
Dar la împărţirea unui număr la 2009 se obţin resturile 0,1,2,...,2008, conform principiului
cutiei există două numere care dau acelaşi rest. Fie 2i=2009·c1+r, 2j=2009·c2+r, (i,j numere
naturale, i<j), prin scăderea celor două numere obţinem concluzia; 3. Fie n=9·c+r, , conform
principiului cutiei există două numere care dau acelaşi rest şi dacă le scădem diferenşa lor se
va divide cu 9; 4. Fie a=n·q+r cu qN şi r {0,1,…,n-1}. Considerăm următoarele n submulţimi
ale lui A: A1={a1}, A2={ a1 ,a2 },…, An= {a1,a2,….an }. Notăm cu Si =a1+a2+….+.ai, cu i=1,n
(suma elementelor fiecărei mulţimi). Dacă unul din numerele Si cu i=1,n se divide cu n,
problema este rezolvată. Dacă nu, cele n resturi obţinute prin impărţirea cu n a numerelor S i ,
aparţin mulţimii {1, 2, ….n-1 }cu n-1 elemente diferite. Deci conform principiului cutiei
există două numere Si şi Sj care dau acelaşi rest la impărţirea cu n. Fie S i = a1+a2+….ai şi
Sj=a1+a2+….aj cele două numere. Fie i<j ;cum n| Si –Sj , rezultă că submulţimea este B={ai+1,
3
ai+2,…..aj}; 5. Fie A unul din participanţi. El poate vorbi cu oricare din cei 16 participanţi în
cel mult o limbă din cele trei. Atunci există o limbă, în care A vorbeşte cu nu mai puţin de 6
participanţi. Printre aceştia e B unul oarecare. Este clar că printre alţi 5 participanţi sunt 3 cu
care B poate vorbi în aceeaşi limbă (o vom numi a doua limbă). Dacă printre aceşti trei, cel
puţin doi, să spunem C şi D, pot vorbi cu oricare în a doua limbă, atunci B, C şi D sunt cei trei
participanţi ce vorbesc aceeaşi limbă; 6. Fie a1 < a2 < … < an+1 numerele date. Dacă facem
diferenţele numerelor două câte două, obţinem numere pozitive diferite şi mai mici ca 2n.
Astfel avem 2n+1 numere naturale
a1, a2,…, an+1, a2 ̶ a1, a3 ̶ a2 , …, an+1 ̶ an fiecare fiind mai mic ca 2n. Conform principiului
cutiei cel puţin două numere coincid. Unul dintre aceste două numere aparţine mulţimii a1,
a2,…, an+1 şi celălalt mulţimii a2 ̶ a1, a3 ̶ a2 , …, an+1 ̶ an. Fie aceste numere ak şi am ̶ a1 am = ak
+ a1;
7. Considerăm cele mai mici numere distincte posibile, atunci1+2+3+……63=2016>2000,
deci cel puţin două numere sunt egale. De exemplu 2+3+4+…+62+48=2000. Dacă toate
numerele sunt egale, atunci: x+x+…..+x=2000; 63x=2000 de unde x nu este natural. Pot fi cel
mult 62 numere egale, cu proprietatea cerută ,de exemplu 1+1+…+1+1938=2000; 8.
Considerăm numerele naturale scrise în baza 10: N1=c, N2=, N3= , … Nn+1= . Conform teoremei
împărţirii cu rest, Nk=n·qk+rk, rk . Conform Principiului lui Dirichlet, printre cele n+1 numere
N1, N2,..., Nn+1 există cel puţin două care au acelaşi rest la împărţirea cu n. Prin urmare,
printre resturile r1,r2,…rn+1 există cel puţin două resturi egale. Fie acestea rm=rp cu m<p.
Numărul N=Np ̶ Nm=(n·qp+rp) ̶ (n·qm+rm) = n·(qp ̶ qm). Rezultă că numărul N se divide cu n.
N=·2m·5m, atunci n·(qp ̶ qm)=·2m·5m.
Dar numărul n este impar, prin urmare nu se divide cu 2. U(n)deci restul împărţirii la 5 poate fi
1,2,3 sau 4, deci n nu se divide cu 5se împarte exact la n; 9. Numerele naturale pot fi de forma
6k+r, unde r . Numerele prime au forma 6k+1 sau 6k+5. Alegând 3 numere prime, conform
principiului cutiei, două vor da acelaşi rest la împărţirea cu 6. Diferenţa lor se divide cu 6; 10.
În orice moment al turneului dinaintea ultimei runde, fiecare şahist a jucat maximum n ̶ 2
partide şi a putut obţine 0,1,2,...,n ̶ 2 victorii, deci în total n ̶ 1 posibilităţi (cutii). Fiindcă la
turneu au participat n şahişti rezultă că cel puţin doi şahişti au acelaşi număr de victorii înaintea
ultimei runde.
• Se dă mulţimea M= {1, 4, 7, 10, 13, …, 97, 100} şi o submulţime S a lui M formată din 19
elemente. Să se arate că există în mulţimea S două elemente a căror sumă este egală cu 104.
• Să se arate că din oricare trei numere prime, mai mari decât 3, se pot alege două cu
proprietatea că suma lor sau diferenţa lor se divide cu 12.
• Scriem pe rând 84 de numere naturale nenule distincte astfel încât suma oricăror două
numere vecine să fie un număr par.
4
i) Arătaţi că oricum am alege şapte dintre aceste numere există două a căror diferenţă este
divizibilă cu 12.
ii) Demonstraţi că cea mai mică sumă posibilă a celor 84 de numere este pătrat perfect.
• Arătaţi că dacă avem 33 de bile roşii şi albastre, oricum le-am pune în 4 cutii, va exista o
cutie în care se află cel puţin 5 bile de aceeaşi culoare.
• Să se arate, că printre orice (n + 2) numere naturale există două numere cu suma sau
diferenţa divizibilă prin 2n.
• Să se arate că oricum am alege 504 numere naturale distincte nenule cel mult egale cu
2007, printre ele există două a căror diferenţă este 2,3,5 sau 8. (Concursul Arhimede-IMAC)
• La un magazin pe un raft se găsesc 10 banane, 20 de mere, 8 gutui, 15 piersici şi 25 caise.
Câte fructe trebuie să luăm din raft pentru a fi siguri că avem 12 de acelaşi fel?
• Să se demonstreze că din 11 cifre pot fi selectate două cifre identice.
• Într-o cutie sunt 10 creioane de culoare roşie, 8 de culoare albastră, 8 de culoare verde şi 4
de culoare galbenă. La întâmplare (aleator) din cutie se extrag n creioane. Să se determine
numărul minim de creioane care trebuie extras astfel încât să fie:
a) nu mai puţin de patru creioane de aceeaşi culoare;
b) cel puţin 6 creioane sunt de culoare albastră;
c) câte un creion de fiecare culoare.
• În campionatul naţional de fotbal participă 30 echipe. Să se demonstreze că în orice
moment există două echipe cu număr egal de jocuri jucate în campionat.
• Considerăm mulţimea a=. Arătaţi că printre oricare 9 elemente ale mulţimii A, există cel
puţin două al căror produs este pătrat perfect. (Concursul Florica T. Câmpan, Iaşi)
• Se consideră numerele naturale a si b, astfel încât 2a < b .
Se completează fiecare dintre cele 9 pătrăţele ale pătratului din

figura alăturată cu numerele 1, a si b astfel încât fiecare dintre acestea
să apară o singură dată pe fiecare linie si pe fiecare coloană a pătratului.
a) Arătaţi că două dintre colţurile opuse ale pătratului sunt completate cu
numere egale.
b) Arătaţi că una dintre diagonalele pătratului este completată cu numere egale.
c) Dacă produsul numerelor de pe fiecare linie, de pe fiecare coloană si de pe fiecare
diagonală este egal cu n, arătaţi că n este cub perfect. (Bucureşti, et. locală)
• Să se demonstreze, că pentru orice număr natural există un multiplu al lui scris numai cu
cifrele 0 şi 1.
• Să se arate că există un număr natural cu ultimele patru cifre 1998 şi divizibil prin 1997.
• Arătați că oricum am alege 9 divizori naturali ai numărului 302009, există cel puțin doi al
căror produs este pătrat perfect.
• Demonstrați că pentru orice număr natural prim cu 10 există un multiplu al său scris doar
cu cifra 3.
• Demonstrați că oricum am alege 37 de numere naturale nenule, există 7 a căror sumă este
multiplu de 7.
5
IV. PROBLEME DE NUMĂRARE

Problemele de numărare ca de exemplu:
numărul divizorilor unui număr,
numărul cifrelor unui număr,
numărul termenilor unui şir,
numărarea elementelor unor mulţimi diverse.
1.Regula sumei
Dacă A şi B sunt două mulţimi fnite disjuncte, atunci card(A B)=card(A)+card(B).
Generalizare: Cardinalul a n mulţimi fnite disjuncte două câte două este suma cardinalelor celor n
mulţimi.
Dacă un anumit obiect A poate fi ales în m moduri, iar un alt obiect B poate fi ales în n moduri, atunci
alegerea lui ,,A sau B” poate fi realizată în m+n moduri (trebuie avut în vedere că nicio alegere a lui A să
nu coincidă cu nicio alegere a lui B). Dacă totuşi există astfel de coincidenţe (în număr de k), atunci
regula sumei de mai sus dă ,,m+n-k” moduri de alegere a lui ,,A sau B”.
3. Principiul includerii şi al excluderii generalizează principiul sumei, în sensul că dă formula de calcul a
cardinalului reuniunii a două sau mai multe mulţimi finite, în cazul general.
card(A B)=card(A) + card(B) ̶ card(A B); card(A B C)=card(A)+card(B)+card(C) ̶ card(A B) ̶
card(A C) ̶ card(B C) + card(A B C).
2. Regula produsului.
Dacă un obiect A se poate alege în „m” moduri şi dacă după fiecare astfel de alegere, un obiect B se
poate alege în ,,n” moduri, atunci alegerea perechii (A , B) în acestă ordine poate fi realizată în ,,m·n“
moduri.
Cardinalul produsului cartezian a n mulţimi finite este produsul cardinalelor celor trei mulţimi.
3. Numărul divizorilor unui număr natural
Numărul divizorilor numărului a = p1k1  p2 k2  ....  pn kn este egal cu (k1 + 1)(k2 + 1)….( kn + 1).
4. Numărul submulţimilor unei mulţimi.
Dacǎ M este o mulţime cu m elemente, atunci ea are 2m submulţimi.
n(n - 1)...(n - k +1)
Dacǎ A este o mulţime cu n elemente, atunci numǎrul submulţimilor cu k elemente este
1  2  ...  k
Exemple:
1. Un număr natural se numeşte palindrom dacă el coincide cu răsturnatul său (exemplu 525 sau 41714 ).
Câte numere palindrom de 5 cifre există?
Rezolvare: Evident, e suficient să alegem primele 3 cifre (celelalte coincid cu a doua, respectiv cu prima).
Alegerea se poate face în 9 moduri pentru prima cifră (fără 0 ), apoi în câte 10 moduri pentru următoarele
două. Cu regula produsului obtinem 9·10·10=900 numere.
2. Câte numere de 5 cifre au suma dintre prima şi ultima cifră egală cu 5?
Rezolvare: Un astfel de număr este de forma abcde şi din a+e=5 deducem că perechea (a,e) poate din
lua una din valorile (1,4),(2,3),(4,1),(5,0); în rest, fiecare din celelalte 3 cifre pot fi alese în câte 10
moduri. Folosind regula produsului, obţinem 4·10³ numere.
3. Determinaţi numărul divizorilor lui 360.
Rezolvare: 360= 23 · 32 · 5. Rezultă (3+1)(2+1)(1+1)=24 divizori.
4. Fie A={1,2,3,4}. Stabiliţi câte submulţimi are A. Precizaţi aceste submulţimi.
Rezolvare: A are 4 elemente  A are 24=16 submulţimi.
A1={1}; A2={2}; A3={3}; A4={4}; A5={1,2}; A6={1,3}; A7={1,4}; A8={2,3}; A9={2,4}; A10={3,4};
A11={1,2,3}; A12={1,2,4}; A13={1,3,4}; A14={2,3,4}; A15={1,2,3,4}; A16=  .
5. Fie A={1,2,3,4}. Câte submulţimi de trei elemente are A?
1
4 32
Rezolvare: A are 4 elemente, atunci numǎrul submulţimilor cu 3 elemente este =4
1 2  3
Probleme rezolvate
1. Câţi divizori are numărul 210 · 59 +2 · 58, în mulţimea numerelor naturale .

Rezolvare:
Numărul dat se poate scrie 2 9·58 ·11. Rezultă că acesta are (9+1)(8+1)(1+1)=180 divizori.
2. Determinaţi toate numerele de forma a= 2m · 3n, unde m şi n sunt numere naturale care au exact 8
divizori.
Rezolvare:
(m+1)(n+1)=8 de unde rezultă numerele 37 , 54, 24, 27 .
3. Să se determine toate numerele scrise în baza 10 care sunt divizibile cu 15 şi au 14 divizori.
Rezolvare:
15|A  A= 3x · 5y · pk1  pk2 ….. ; x, y  0. Numărul divizorilor lui A este n=(x+1)(y+1)(k1+1) (k2+1)…
Cum x+1  1 si y +1  1  x+1=2 şi y+1=7 sau x+1=7 şi y+1=2. Deci x=1 şi y=6 sau x=6 şi y=1. Numerele
care satisfac condiţia problemei sunt A= 3·56 sau A=36·5.
4. Aflaţi două numere naturale de trei cifre în baza 10, ştiind că sunt multiplii consecutivi 13 şi că suma
celor două numere are exact 9 divizori. (Iaşi, et. judeţeană)
Rezolvare:
Fie a=13n şi b=13(n+1)  a+b=13(2n+1)=13k·pq, p număr prim şi (k+1)(q+1)=9  (k,q) 8,0 ,  2,2  
k=q=2, de unde a=754 şi b=767.
5. Toate numerele naturale care încep cu cifra 2 sunt scrise în ordine crescătoare. Astfel se obţine
următorul şir de cifre 220212223242526.... Aflaţi ce cifră stă pe locul 2010. (Vaslui, et. locală)
Rezolvare:
Numărăm cifrele 2 – 0 cifră, 202122...29 – 10·2=20 cifre, 200201202...299 – 100·3=300 cifre,
20002001...2099 – 1000·4=4000 cifre, deci pe locul 2010 este o cifră a unui număr de 4 cifre. 2010 –
(1+20+300)=1689, 1689:4=422, r=1  cifra căutată este 2.
6. Pe un cerc sunt 11 numere naturale astfel încât suma oricăror trei numere alăturate este cel mult 19, iar
suma oricăror 4 numere alăturate este cel puţin 25. Să se detremine suma celor 11 numere. (Gazeta
matematică, seria B)
Rezolvare:
Fie a1,a2,a3,…,a11 cele 11 numere, din prima condiţie rezultă a1+a2+a3  19, a2+a3+a4  19, ..., a11+a1+a2  19
de unde prin adunare şi împărţire la 3 rezultă că S=a1+a2+a3+ a4+a5+a6+a7+a8+a9+a10+a11  209:3=69, r=2.
Analog din a doua condiţie rezultă că S=a1+a2+a3+ a4+a5+a6+a7+a8+a9+a10+a11  275:4=68, r=3, deci S=69.
7. Un album de artă are paginile numerotate de la 1 la 100. Pe fiecare pagină care este multiplu de 2, dar
nu şi de 5 sunt câte 2 desene. Pe paginile care sunt multipli de 5, dar nu şi de 2 sunt 3 desene. În rest,
paginile sunt ocupate cu texte explicative.
a) Câte pagini sunt ocupate de text?
b) Câte desene apar în album? (Gorj, et. locală)
Rezolvare:
a) Numărul multiplilor de 2, pentru paginile din album, este 50, numărul multiplilor de 5, pentru paginile
din album, este 20, numărul multiplilor de 10, pentru paginile din album, este 10, atunci 100 ̶ (50 ̶ 10+20 ̶
10)=100 ̶ 50=50 pagini ocupate de text , b) Numărul multiplilor de 2, dar nu şi de 5, este 40, deci 40  2 = 80
2
desene, numărul multiplilor de 5, dar nu şi de 2 este 10, deci 10  3 = 30 desene. În total avem 80+30=110
desene.
8. Într-o urnă sunt 50 de bile albe, negre şi roşii. Oricum am extrage 42 bile din urnă, vom găsi o bilă
neagră. Oricum am extrage 26 bile din urnă , vom găsi o bilă albă. Oricum am lăsa în urnă 15 bile, printre
cele extrase vom avea o bilă roşie. Câte bile de fiecare culoare sunt în urnă? Justificaţi răspunsul. (Călăraşi,
et. locală)
Rezolvare:
Notăm cu a numărul bilelor albe, cu r al celor roşii şi cu n al celor negre, din condiţiile puse obţinem
relaţiile a+r+1=42, n+r+1=26, n+a+1=35  a=41 ̶ r, n+41 ̶ r =34  r = n+7  n+n+7+1=26  n=9, a=25,
r=16.
9. Spunem că numărul natural a este “fratele” numărului natural b dacă a  b şi numărul a se obţine din
rearanjarea cifrelor numărului b. De exemplu, 2011 este fratele lui 1210.
a). Câţi fraţi are numărul 102011 ̶ 2?
b). Dar numărul 102011 ̶ 12? (Galaţi, et. locală)
Rezolvare:
a) 102011 ̶ 2= 1 00...0 ̶ 2= 99....98 , „fraţii” numărului se obţin prin schimbarea poziţiei cifrei 8, deci vom
2011 cifre 2010 cifre
2011
avea 2010 „fraţi”, b) 10 ̶ 12= 1 00...0 ̶ 12= 99....988 , fie x1= 99....988 , x2= 99....9889 , x3= 99....98899
2011 cifre 2009 cifre 2009 cifre 2008 cifre 2007 cifre
,..., x2009= 98899....9 , x2010= 8899....9 , în total avem 1+2+3+....+2008+2009+2009=2021054.

2008 cifre 2009 cifre

10. Se consideră mulţimea M  2a  3b a, b  , a  100, b  100 . 
a) Să se determine numărul elementelor mulţimii M.
b) Să se demonstreze că orice submulţime A a mulţimii M, cu 5 elemente conţine cel puţin două
elemente distincte a căror produs este pătrat perfect. (Hunedoara, et. judeţeană)
Rezolvare:
a) numerele a şi b pot lua câte 101 valori, deci card(M)=101·101=10201, b) putem avea (a,b)
 M 2 , M 2  ;  M 2 , M 21  ;  M 21, M 2  ;  M 21, M 21 , în total patru combinaţii după paritatea numerelor
a şi b. Dacă alegem cinci elemente ale lui M, două vor avea exponenţii de acelaşi tip, iar produsul lor
va avea ambii exponenţi pari, deci va fi pătrat perfect.
Probleme propuse
1. Fie numărul natural obţinut prin scrierea alăturată a numerelor naturale de la 1 la 80.
a) Determinaţi câte cifre are acest număr.
b) Stabiliţi care este cifra de pe poziţia 100 (de la stânga).
c) Cum se elimină 40 de cifre din număr astfel încât numărul obţinut să fie cât mai mare posibil? (Arad, et.
locală)
2. Pe o tablă sunt scrise numerele de la 1 la 2008. Elevii Andrei şi Matei şterg pe rând, începând cu Andrei,
câte un număr. Pierde elevul care este obligat să şteargă primul un multiplu al lui 3 sau un multiplu al lui 7.
Care elev câstigă, Andrei sau Matei? Justificaţi răspunsul. (Galaţi, et. locală)
3. Se consideră numărul natural n = 36912151821….2004 .
a) Câte cifre are numărul natural n?
b) Care este a 2004-a cifră a numărului n?
c) De câte ori apar două zerouri consecutive (exact două) în scrierea numărului n? (Galaţi, et. judeţeană)
3
4. Să se determine câte numere (scrise în baza 10) de câte 4 cifre se pot forma, folosind numai cifrele 0, 2,
4 şi 6.
5. Fie S suma divizorilor naturali ai numărului 2001. Să se arate că 5S este un număr natural pătrat perfect.
6. Câte numere pare sunt cuprinse între 21000 şi 22000?
7. Să se afle câte numere de forma abcabc , scrise în baza 10, sunt divizibile cu 847. (Mehedinţi, et.
judeţeană)
8. Elevii unei clase joacă fotbal sau baschet: 19 joacă fotbal, 24 joacă baschet şi 16 practică ambele jocuri.
Câţi elevi sunt în clasă?
9. Aflaţi câte numere naturale mai mici sau egale cu 500 nu sunt divizibile cu 2, 3 sau 5.
10. Scriem pe un cerc toate numerele de la 0 la 2005. Începând cu 0, tăiem toţi multiplii de 2, apoi toţi
multiplii de 3, apoi toţi multiplii de 5. Câte numere rămân netăiate?
1. a) De la 1 la 9 avem 9 cifre, de la 10 la 80 avem (80 ̶ 10+1)·2=142 cifre, deci în total 151 cifre, b) de la 1
la 54 avem 99 cifre, deci cifra de pe locul 100 este 5, c) numărul cerut este 996272829...787980; 2. De la 1
la 2008 sunt 699 de numere divizibile cu 3 (3=3×1, 6=3×2,...., 2007=3×669), 286 de numere divizibile cu 7
(7=7×1, 14=7×2,...,7×286=2002), şi 95 de numere divizibile cu 21 (21=21×1, 42=21×2,..., 21×95 =1995),
deci de la 1 la 2008 sunt 669+286−95=860 de numere care se divid cu 3 sau cu 7. Deci, pe tablă sunt
2008−860=1148 numere care nu se divid cu 3 sau 7, adică avem un număr par de numere care pot fi şterse
fără a pierde jocul. Rezultă că jocul este pierdut de primul elev care şterge un număr, adică Andrei; 3. De la
10 la 99 sunt 90 de numere dintre care 30 se divid cu 3. a) De la 100 la 999 sunt 900 de numere dintre care
300 se divid cu 3. De la 1000 la 2004 sunt 1005 numere dintre care 335 se divid cu 3. Prin urmare numărul
n are 3 . 1 + 30 . 2 + 300 . 3 + 333 . 4 = 3 + 60 + 900 + 1340 = 2303 cifre. b) Până la 1000 sunt 333 numere
care se divid cu 3 şi care se scriu cu 963 cifre. Înseamnă că 2004-963 = 1041 cifre (până la a 2004-a cifră)
provin din numere de 4 cifre. 1041:4 = 260 rest 1. Deci, a 2004-a cifră este prima cifră a celui de-al 261-lea
număr de 4 cifre divizibil cu 3.1002=3 . 334, 1005 = 3 . 335, … ,1779 = 3 . 593, 1782 = 3 . 594, a 2004 -a
cifră va fi 1, c) Două zerouri consecutive se pot obţine de la numere de tipul X00, 100X, 1X00, 2 001
şi 2004 care se divid cu 3. Analizând toate cazurile posibile obţinem: 300, 600, 900, 1002, 1005, 1008,
1200, 1500, 1800, 2001, 2004. Înseamnă că vor apărea de 11 ori câte 2 zerouri consecutive; 4. Un astfel de
număr este de forma abcd , pentru cifra a avem 3 posibilităţi de alegere: 2, 4 şi 6 iar pentru oricare din
celelalte 3 cifre avem câte 4 posibilităţi de alegere. Folosind regula produsului, obţinem 3·4·4·4 = 192 de
32  1 232  1 292  1
numere; 5. 2001 = 3· 23 ·29 de unde suma divizorilor S=   =4·24·30  5S=1202; 6.
3  1 23  1 29  1
Observăm că 2 1000 = 21000, 21000+ 2 = 21000 + 2· 1, 21000+ 4 = 21000+ 2 · 2, …, 22000 = 21000+2·x  2·x=
22000 ̶ 21000  x= 21999 ̶ 2999  x = 2999(21000 ̶ 1). Indicele de numărare ia valori de la 0 la 2999(21000 ̶ 1).
Prin urmare sunt 21999 ̶ 2999+1 numere pare; 7. abcabc = abc ·7·11·13, dar 847=7·112  abc trebuie să fie
divizibil cu 11  abc  110,121,...,990 , deci vor fi 81 de numere; 8. Aplicăm principiul includerii şi
excluderii: Card (F B)= card(F)+card(B) ̶ card(F B)=19+24-16=27, deci numărul elevilor din clasă este
27; 9. Fie A mulţimea numerelor naturale mai mici sau egale cu 500 care sunt divizibile cu 2, B mulţimea
celor divizibile cu 3 şi C mulţimea numerelor divizibile cu 5  card(A)=500:2=250, card(B)=500:3, deci
considerând partea întreagă  166, card(C)=500:5=100, card(A B)=500:6  83 , card(B C)=500:15 
33 , card( A C) = 500:10=50, card(A B C)=500:30  16, deci card(A B C)=250+166+100 ̶ 83 ̶ 33 ̶
50+16=366, deci numărul numerelor naturale mai mici sau egale cu 500 care nu sunt divizibile cu 2, nici
cu 3, nici cu 5 este 500 ̶ 366=134; 10. Notăm cu A mulţimea multiplilor de 2, cu B mulţimea multiplilor de
3, respectiv cu C mulţimea multiplilor de 5. Card(A)=1003, Card(B)=669, Card(C)= 402, Card (A B)
4
=335, Card (A C) =201, Card (B C) =134, Card (A B C) =67, Card (A B C) =1003 + 669 + 402 ̶
335 ̶ 201 ̶ 134 + 67= 1471. Rămân netăiate 2006 ̶ 1471=535 numere.
1. Găsiţi numărul ab , scris în baza 10, astfel încât numărul abab să aibă cel mai mic număr de divizori.
(Botoşani, et. locală)
2. a) Câte cifre sunt necesare pentru a pagina o carte care are 275 de pagini?
b) Câte pagini are o carte pentru paginarea căreia s-au folosit 2980 cifre?
3. Câte numere naturale de 5 cifre diferite se pot scrie în sistemul zecimal, ştiind că prima cifră nu poate
fi 0?
4. Fie numărul 123456789101112…..2010.
a) Câte cifre are numărul dat ?
b) De câte ori a fost folosită cifra 2 în scrierea acestui număr ?
5. Aflaţi câte numere de trei cifre se divid cu 5.
6. Un număr se numeşte “pretenţios” dacă are forma abc şi b=a : c
a) Care este suma dintre cel mai mic şi cel mai mare număr “pretenţios”.
b) Câte numere “pretenţioase” sunt? (Bacău, et. locală)
7. Aflaţi câte numere naturale îndeplinesc simultan condiţiile:
a) fiecare număr are 6 cifre;
b) suma cifrelor fiecărui număr este 9;
c) patru dintre cifrele fiecărui număr sunt 2; 0; 0; 4. (Braşov, et. judeţeană)
8. Numărul natural n are 2 divizori d1 şi d2. Se ştie că d1+d2=37. Să se afle n. Aceeaşi întrebare dacă
d1+d2=38. Explicaţi răspunsul. Cum trebuie să fie suma d1+d2 pentru ca problema să aibă soluţii? (Gazeta
matematică, seria B)
9. Se dă mulţimea A = {2, 4, 6, …, 2004, 2006}.
a) Găsiți toate submulţimile mulţimii A formate care conțin două elemente și suma acestor elemente este
egală cu 4000.
b) Aflaţi numărul submulţimilor mulţimii A formate care conțin două elemente și suma acestor elemente
este egală cu 2008.
c) Aflaţi numărul submulţimilor mulţimii A care conțin patru elemente și suma acestor elemente este egală
cu 4016. (Galaţi, et. judeţeană)
10. Fie mulţimea A= 1, 2,3,....,11,12 . Aflaţi numărul submulţimilor lui A ştiind că produsul elementelor
fiecăreia este cel mult egal cu 12.
5
11. Fie şirul 1, 2, 3, ..., 299, 300. Transformăm acest şir astfel: primii trei termeni rămân neschimbaţi,
următorii trei termeni se înlocuiesc cu numărul 3, următorii trei termeni rămân neschimbaţi, următorii trei
termeni se înlocuiesc iar cu numărul 3 şi aşa mai departe.
a) Aflaţi câţi termeni din noul şir sunt egali cu 3.
b) Calculaţi suma termenilor din noul şir. (Constanţa, et. locală)
 
12. Se consideră mulţimea M= x 4 | x 1,2,3,...,10 determinaţi numărul minim de elemente care trebuie
alese arbitrar din M pentru a fi siguri că există două elemente alese având diferenţa divizibilă cu 10.
(Gazeta matematică, seria B)
13. O pereche de numere naturale (x;y) se numeşte „interesantă” dacă, atunci când calculăm suma x + y nu
au loc treceri peste ordin. De exemplu, perechea (24; 43) este „interesantă”. Să se calculeze numărul
perechilor „interesante” cu suma 43296. (Gorj, et. locală)
14. Se dă şirul de mulţimi . A1  1, A2  2,3, 4, A3  5,6,7,8,9, ….
a) Scrieţi elementele mulţimii A4 .
b) Determinaţi mulţimea ce conţine numărul natural 2012.
c) Determinaţi cel mai mic şi respectiv cel mai mare element al mulţimii A2012. (Ialomiţa, et. locală)
15. Se consideră numere naturale consecutive. Suma resturilor celor numere la 7 este 156. Aflaţi toate
valorile posibile ale lui n. (Gazeta matematică, seria B)
6
III. ŞIRURI. SUME
Stabilirea numărului termenilor unui şir, determinarea formei generale sau a regulii
de formare a termenilor unui şir, aflarea sumei primilor n termeni dintr-un şir, determinarea
termenului de pe locul n dintr-un şir.
Fiind dat şirul a1, a2 , a3 ,... să se completeze cu încă p termeni, p ∈ N* .
Să se completeze cu încă trei termeni următoarele şiruri:
1) 1, 2, 3,... Numerele din şir sunt consecutive. Şirul se completează cu 4, 5, 6.
2) 2, 4, 6,... Numerele din şir sunt pare, consecutive. Şirul se completează cu 8, 10, 12.
3) 3, 5, 7,... Numerele din şir sunt impare consecutive. Şirul se completează cu 9, 11, 13.
4) 5, 8, 11,... Numerele din şir se formează după regula an = an−1 + 3 unde n ∈ N*. Şirul se
completează cu 14, 17, 20
5) 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8,... Numerele din şir se formează după regula an = an−2 + an−3 unde, n ∈ N*.
Şirul se completează cu 13, 21, 34.
Calculul unor sume importante :
a) 1+2+3+...........+n = n (n +1):2 formula lui Gauss
b) Pentru a calcula suma primelor n numere impare, putem proceda astfel :
1+3+5+..........+(2n-1) = (2∙ 0+1) + (2∙ 1+1) +..............[2∙ (n-1)+1] =
= n+ 2 ∙ [ 0+1+2+.........(n-1)]= n+ 2∙( n-1) ∙ n :2=
= n + (n -1) ∙ n= n∙ [ 1+ (n-1)]=n2
c) Pentru a calcula suma puterilor lui 2:
S= 20 + 21 +........+2n înmulţim cu 2 şi obţinem
2S= 21 + 22 +........+2n+1=(20 + 21 +........+2n) +2n+1 ̶ 202S=S+2n+1 ̶ 1
Probleme rezolvate
• Determinaţi forma generală a termenilor şirului: 1,2,6,24,120....
Rezolvare:
Observăm că a1=1, a2=1·2=2, a3=1·2·3=6, a4=1·2·3·4=24, deci termenul general
an=1·2·3·...·(n ̶ 1)·n cu n1. Acest produs 1·2·3·...·(n ̶ 1)·n se numeşte n factorial şi se
notează cu n!, deci an=n!
• Stabiliţi regula de formare a şirului: 61, 52, 63,... şi scrieţi următorii trei termeni.
Rezolvare:
Se observă că 61 este inversul lui 16=42, 52 este inversul lui 25=52, deci regula de formare a
şirului este inversul pătratului perfect. Următorii trei termeni sunt 94, 46, 18.
• Fie şirul de numere naturale: 1, 5, 9, 13,...
a) Completaţi şirul cu încă trei termeni.
b) Găsiţi al 155-lea, al 378-lea, al 2003-lea număr.
c) Justificaţi care dintre următoarele numere fac parte din şir: 497, 531, 794, 1073.
Precizaţi locul în şir, dacă e cazul.
d) Calculaţi suma primilor 20 termeni.
Rezolvare:
a) Următorii 3 termeni sunt 13+4=17, 17+4=21, 21+4=25.
b) Termenii din şir au forma an = 4 ⋅(n −1) +1 , n ∈ N (4⋅0+1, 4⋅1+1, 4⋅2+1,...).
Al 155-lea termen este 4⋅154+1=617. Al 378-lea termen este 4⋅377+1=1509. Al 2003-
lea termen este
4⋅2002+1=8009.
c) 497=4⋅124+1 ⇒ 497 face parte din şir este al 125-lea termen.
1
531=4⋅132+3 ⇒ 531 nu face parte din şir.

794=4⋅198+2 ⇒ 794 nu face parte din şir.
1073=4⋅268+1 ⇒ 1073 face parte din şir; este al 269-lea termen.
d) Primii 20 de termeni sunt 4⋅0+1, 4⋅1+1, 4⋅2+1,..., 4⋅19+1. Deci scriem
S=1+5+...+77 şi S=77+73+...+1.
Adunând membru cu membru 2S=78 x numărul de termeni ai şirului. Pentru a calcula numărul
de termeni ai şirului efectuăm (77 ̶ 1):4 („pasul sumei”) + 1 2S=78⋅20, deci S=78·10=780.
• Fie numărul A=1234567891011121314...20022003.
a) Aflaţi câte cifre are numărul A.
b) Care este a 2000-a cifră a numărului A?
Rezolvare:
a) Sunt 9 numere de o cifră, 99 ̶ 10 + 1=90 numere de 2 cifre, 999 ̶ 100 +
1=900 numere de 3 cifre şi
2003 ̶ 1000 + 1=1004 numere de 4 cifre. În total sunt 9+90⋅2+900⋅3+1004 ⋅ 4=6905 cifre.
b) Pentru scrierea numerelor de o cifră şi 2 cifre se folosesc 189 cifre. Rămân 2000 ̶
189=1811 cifre
pentru a scrie numere de 3 cifre. Dar, 1811=3⋅ 603+2, rezultă că a 2000-a cifră este a 2-
a cifră a celui
de al 604-lea număr natural de 3 cifre, adică a 2-a cifră a lui 703, deci 0.
• Se consideră şirul de numere: 2; 7; 12; 17; 22; . . . .
a) Aflaţi al 501-lea termen al şirului.
b) Stabiliţi dacă numărul 2007 este termen al şirului.
c) Calculaţi suma primilor 100 de termeni ai şirului. (Argeş, et. locală)
Rezolvare:
a) Observăm că a2=2+5, a3=2+2·5, ..., an=2+5·(n ̶ 1). Pentru n=501a501=2502.
b) Numărul 2007 este un termen al şirului dacă există un număr natural n astfel încât
2007=2+5·(n ̶ 1). Din calcule rezultă n=402, deci 2007 este termen al şirului.
c) Suma primilor 100 de termeni ai şirului este
S=a1+a2+a3+...+a100=2+2+5+2+2·5+...+2+5·(n ̶ 1)= 2·100+5·(1+2+3+...+99)=5150.
• Să se determine numerele de forma , a0, ştiind că aceste numere verifică egalitatea:
3+ 6 + 9 +...+ = . (Galaţi, et. judeţeană)
Rezolvare:
Se observă că numărul= 3x, unde x număr natural nenul. Egalitatea dată devine:
3+6+9+... 3·x = 3·x·1000 3(1+2+3+...x) = 3·x·1000 1+2+3+...+x = x·1000x(x+1) = 2000·x,
dar x0, atunci x=1999=5997
• Determinaţi numerele naturale nenule a şi n, ştiind că a este număr prim şi a2n ̶ 4=3·(4 +
42 +…+ 41999). (Argeş, et.judeţeană)
Rezolvare:
Notăm S=4+42+…+419994·S=42 +43+…+ 41999+ 420004·S+4 ̶ 42000=SS=(42000 ̶ 4):3a2n ̶ 4
=3·(42000 ̶ 4):3 a2n=24000a=2, deoarece a număr prim.
• Se dă numărul natural: x=1+2+2·3·4+3·4·5·6+4·5·6·7·8+……
a) Precizaţi termenul de rang 10.
b) Stabiliţi dacă numărul natural x este pătrat perfect.
Rezolvare:
a) Observăm că termenul de rang n, n2 este un produs de n factori consecutivi, cel mia mic
dintre aceştia fiind n ̶ 1. Al 10-lea termen va fi 9·10·11·…·17·18
b) Ultima cifră a termenilor, începând cu al 4-lea, este 0, deoarece în produsul factorilor apar
factori de 5 şi de 2. U(x)=U(1+2+2·3·4)=7, deci x nu poate fi pătrat perfect.
2
• Ştiind că 12+22+23+...+492+502=a, calculaţi, în funcţie de a, următorul număr:

1·2+2·3+3·4+…99· 100 +100·101. (Gazeta matematică, seria B)
Rezolvare:
S=1·2+2·3+3·4+…99·100+100·101 are 100 de termeni pe care-i adunăm doi câte doi şi
obţinem 1·2+2·3=2·22, 3·4+5·6=2·42, ... , 99·100+100·101=2·1002, deci suma este egală cu
8a.
• Fie numerele: x = 2011 + 2∙(1 + 2 + 3 + ...+ 2010) şi y = 1 + 3 + 5 + ...+ 2011.
• Să se arate că numerele x şi y sunt pătrate perfecte
• Să se arate că: 2011 + x < 4y. (Botoşani, et. locală)
Rezolvare:
a) Aplicăm formula lui Gauss şi x = 2011+2·(2011·2010):2 = 20112, y=2012·1006:2
=10062.
b) 2011 + x < 4y, 2011 + 20112 < 4 · 100622011 · 2012 < 20122
• Se consideră următorul tablou în care linia n conţine n numere:
1
• 3
4 5 6
7 8 9 10
...............................................
a) Calculaţi suma numerelor din primele 5 linii ale tabloului.
b) Determinaţi primul element de pe linia 100. (Sibiu, et. locală)
Rezolvare:
a) Observăm că elementele liniei a 5-a sunt: 11, 12, 13, 14, 15 şi S = 1 + 2 + 3 + ... + 15 =
b) Urmărind ultimul număr al fiecărei linii se observăm că prima linie se termină în 1, a doua
linie în 3 = 1 + 2, a treia linie în 6=1+2+3…. a n-a linie se va termina cu numărul , a 99-a linie
se va termina cu numărul , deci primul element al liniei 100 este 4951.
Probleme propuse
• Câţi termeni trebuie să aibă suma 1+2+3+...+n pentru a obţine, ca rezultat, un număr
format din trei cifre identice. (Braşov, et. judeţeană)
• Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor şi justificaţi:
a) S=1+1·2+1·2·3+…+1·2·3…·2008 are ultima cifră egală cu 3.
b) 1+3+5+7+...+2007<2+4+6+…+2008 (Satu Mare, et. judeţeană)
• Se dă şirul finit de numere naturale: 1,2,4,5,6,8,9,10,12,...,2009,2010,2012.
a) Justificaţi că numărul 1111 nu se află printre termenii şirului.
b) Stabiliţi câţi termeni are şirul dat.
c) Arătaţi că suma tututror termenilor şirului este divizibilă cu 503. (Vâlcea, et. locală)
• Toate numerele naturale care încep cu cifra 2 sunt scrise în ordine crescătoare. Astfel se
obtine următorul sir de cifre: 2 20 21 22 23 24 25 26 ... . Aflati ce cifră stă pe locul 2010?
(Vaslui, et. locală)
• a) Arătaţi că numărul 2011·2010 + 2011 e
pătrat perfect.
b) Aflaţi restul împărţirii numărului 20112 la 2010.
c) Arătaţi că suma primelor 2011 numere naturale impare este egală cu 20112.
d) Scrieţi numărul 20112 ca o sumă de 2011 numere naturale consecutive.
(Braşov, et. locală)
• Se consideră tabloul:
1
3
2 3
4 5 6
7 8 9 10
…………………………..
• Cu ce număr începe al 100-lea rând?
• Care este suma numerelor din rândul 100?
• În al câtelea rând se află numărul 100?
• Se consideră şirul de numere naturale: 1,5,9,13,17,….
a) Să se afle al 2005-lea termen al şirului.
b) Să se afle dacă numărul 2005 este termen al şirului.
c) să se arate că suma tuturor numerelor naturale care împărţite la 2005 dau câtul 5 este un
număr divizibil cu 5. (Concursul Arhimede)
• Se consideră şirul de numere naturale: 4,7,10,13,16,....
a) Calculaţi diferenţa dintre al 2011-lea termen al şirului şi al 201-lea termen al şirului.
b) Calculaţi suma primilor 2011 termeni ai şirului divizibili cu 5. (Olt, et. locală)
• Fie numerele: p1=1, p2=2·3, p3=4·5·6,… şi suma S= p1+ p2+p3+....+ p2011.
a) Determinaţi restul împărţirii sumei S la 6.
b) Aflaţi cu ce număr începe şi cu ce număr se termină produsul p100. (Cluj, et. locală)
• Fie şirul de numere an = 2n – n, n .
a) Precizaţi dacă numerele 1, 2, 5, 12, 27, 58 sunt termeni ai şirului.
b) Calculaţi suma primilor 20 de termeni ai şirului. (Mureş, et. locală)
• Arătaţi că numărul poate fi scris ca suma pătratelor a o sută
de numere naturale. (Satu Mare, et. locală)

1. Din formula lui Gauss obţinem n(n+1):2= n(n+1)=6a·37a=6, n=36; 2. a) Ultima cifră a
termenilor, începând cu al 5-lea, este 0, deoarece produsul conţine cel puţin un multiplu de 5
şi un multiplu de 2, U(S)=U(1+1·2+1·2·3+1·2·3·4)=3, b) calculăm cele două sume
1+3+5+7+...+2007=20072 şi 2+4+6+…+2008=1004·1005; 3. a) Observăm că termenii care
lipsesc din şir sunt de forma 4k+3. Numărul 1111=4·277+3, b) sunt 1509 numere; c) 1000 se
află pe locul 750; d) S=503·3019; 4. Vom scrie numerele care formează sirul dat într-un tabel
ce ne permite să numărăm mai usor cifrele:
Deci cifra de pe locul 2010 este una din cifrele numerelor de patru cifre.
Obţinem astfel că cifra căutată este prima cifră a unui număr de forma ; 5. a)
2011·2010+2011= 20112; b) 20112=2010·2012+1, deci restul este 1; c) notăm
S1=1+3+5+...+4021, S2=1+2+3+...+4021+ 4022, S3=2+4+6+...+4022. Observăm că S1 = S2 ̶
S3=20112; d) 20112=a+(a+1)+(a+2)+...(a+2010), din calcule rezultă a=1006; 6. a) Ultimul
număr al fiecărei linii: 1; 3=1+2; 6=(1+2)+3; 10=(1+2+3)+4 etc. Linia n: Al 100-lea rând
începe cu 4051; b) Rândul 100 se termină cu 5050.
S= 4951+4952+…+5050= (4950+1)+ (4950+2)+…+(4950+100)=500050; c) <100< Numărul
100 se află pe a 14-a linie; 7. a) observăm că a1=1+0·4, a2=1+1·4, a3=1+2·4
a2005=1+2004·4=8017; b) ak=4k+1, 4k+1=2005k=501, deci 2005 este termen al şirului; c)
n=2005·5+r, rS=2005·5+0+2005·5+1+2005·5+3+...+2005·5+2004=2005·11027; 8. a)
a1=3·1+1, a2=3·2 +1, a3=3·3 +1, .... , ak=3·k +1, kN, a2011 ̶ a201=5430; b)
S=a3+a8+a13+…+a10053= 30335935; 9. a) S=6k+1 şi restul împărţirii lui S la 6 este 1; b) cel
mai mare factor din p100 este egal cu 1+2+3+...+100=5050 şi cel mai mic factor din p100 este
4
egal cu 1+2+3+...+99+1=4951; 10. a) observăm că a1=21 ̶ 1=1, a2=22 ̶ 2=2, a3=23 ̶ 3=5,
a4=24 ̶ 4=12, a5=25 ̶ 5=27, a6=26 ̶ 6=58; b) se aplică formulele cunoscute; 11. k(k+1) = k2 +
k şi înlocuind în B, obţinem B = (12 + 22 + … + 1002) + (1 + 2 + … +100) – 5050, deci B = 12
+ 22 + … + 1002.
• Fie șirul 1,2,5,10,17,26,37, …Care este termenul al 15-lea ?

• Arătați că numărul S=1+4+7+ 10+ … +2008+2011 se împarte exact la 671.
• Aflaţi numărul x din egalitatea: 3x – 1 = 2∙ (30 + 31 +......+.32003). (Concursul Arhimede)
• Pentru n, se consideră numerele: S1=1+2+ 3+ .......+ (n ̶ 1)+n şi S2 =n – (n ̶ 1) + .....5 ̶ 4+ 3 ̶
2+1.
a) Să se determine n număr natural, ştiind că S1=2006 ∙ S2.
b) Să se arate că 2∙( S1+ S2) este pătrat perfect. (Dolj, et. judeţeană)
• Calculaţi:
a) 1∙2 +2∙3 +.........19∙20
b) 1∙2∙3 +2∙3∙4 +........18∙19∙20
Generalizare: 1∙2 +2∙3 +.........n(n+1) = n(n+1)(n+2):3, unde nN.
• Arătaţi că: 12+ 22+ 32+..........+n2 = n(n+1)(2n+1):6, unde nN.
• a) Calculaţi suma S= 9 + 99 + 999 + .....+
b) Calculaţi suma cifrelor lui S. (Bacău, et. locală)
• Se dau numerele: a+1, a+2,...,a+n, unde a şi nN. Găsiţi a şi n astfel încât suma numerelor
să fie 155. (Concursul Arhimede)
• Fie şirul de numere naturale 7, 11, 15, 19, .....
a) Completaţi şirul cu încă patru numere.
b) Determinaţi al 60-lea număr din şir.
c) Justificaţi dacă numerele 372 şi 415 fac parte din şir.
d) Calculaţi suma primilor 100 de termeni ai şirului. (Braşov, et. locală)
• Se dă şirul de numere naturale: 1; 1; 2; 5; 12; 27; 58;.....
a) Completaţi şirul cu următorii trei termeni.
b) Calculaţi suma primilor 100 de termeni ai şirului. (Concursul Arhimede)
• Arătaţi că: (1+3+5+...+2007):1008016=(2+4+6+…+2008):1009020 (Sibiu, et. judeţeană)
• Scriem şirul numerelor naturale impare fără să le separăm. Să se determine a 2002-a
cifră. (Bucureşti, et. locală)
• Fie şirul 1, 4, 13, 40,......
a) Să se afle următorii doi termeni ai şirului.
b) Să se arate că diferenţa dintre al 2009-lea termen al şirului şi al 1007-lea termen al şirului
este multiplu de 13. (Gorj, et. judeţeană)
• Fie S=2989+3·2987+7·2984+15·2980+…+(243 ̶ 1)·244+244 ̶ 1.
a) Dovediţi că S=2990 ̶ 1.
b) S se divide cu 21. (Argeş, et. judeţeană)
• a) Care sunt următorii trei termeni din şirul: 1, 2, 3, 5, 8,13,…
b) Care sunt următorii doi termeni din şirul: 2, 3, 6, 18, 108 ,…
c) Care este următorul termen din şirul:1, 1, 1, 2, 3, 7, 23, 164, …. (Călăraşi, et. locală)
• Aflaţi suma numerelor n ştiind că: . (Cluj, et. locală)
• Se consideră tabloul următor cu 1004 linii.
L1: 2
L2: 4 2 4
5
L3: 6 4 2 4 6
L4: 8 6 4 2 4 6 8
………………………..
L1004: 2008 …… 8 6 4 2 4 6 8……2008
a) Care este primul număr de pe linia 123
b) De câte ori apare în acest tablou numărul 104 (Justificaţi răspunsul)
c) Aflaţi suma tuturor numerelor diferite, considerate o singură dată, din tablou. (Călăraşi, et.
locală)
6
VI. TEOREMA ÎMPĂRŢIRII CU REST
Oricare ar fi două numere naturale a şi b cu b≠0, există şi sunt unice două numere naturale q şi r astfel
încât:
a=bq+r şi r<b , unde a=deîmpărţitul
b=împărţitorul
c=câtul împărţirii
r=restul împărţirii
Proprietăţi
1) Dacă adăugăm lui a un multiplu a lui b, atunci restul împărţirii nu se schimbă.
a + mb = bq1 + r
2) Dacă înmulţim deîmpărţitul şi împărţitorul cu un număr, atunci restul se înmulţeşte cu acel
număr.
am = bqm + mr, unde mr < mb
3) Dacă numerele a şi b se împart cu un număr m  0, atunci şi restul se împarte cu acelaşi număr.
a2 = b2 q + r:m, unde a2 m = a, b2 m = b
4) Dacă două numere naturale dau acelaşi rest la împărţire cu un număr m, atunci diferenţa lor se
împarte exact la acel număr
a ̶ b = m(q1-q2)
Probleme rezolvate
1. Suma a două numere naturale este 122. Împărţind cele două numere se obţine un rest egal cu dublul
câtului. Aflaţi cele două numere stiind că suma dintre cât şi rest este 9.
Rezolvare:
Fie a şi b cele două numere, cu a>b  a+b=122 şi a=bc+2c, 2c<b. c+r=9  c+2c=9  3c=9  c=3 
a=3b + 6 înlocuind în a+b=122 obţinem 4b+6=122, de unde b=29 şi a=93
2. Împărţind numărul natural a la numărul natural b obţinem câtul 8 şi restul 15. Demonstraţi că
3a ̶ 24b ̶ 20 este divizibil cu 5.
Rezolvare:
Conform teoremei împărţirii cu rest a=8b+15, 15<b. 3a ̶ 24b ̶ 20=3(8b+15) ̶ 24b ̶ 20=24b+45 ̶ 24b ̶
20=25 divizibil cu 5.
3. Trei numere naturale sunt astfel încât al doilea este media aritmetică dintre primul şi al treilea;
împărţind suma dintre primul şi al treilea număr la al treilea număr se obţine câtul 1 şi restul 14;
împărţind suma dintre primul şi al doilea la al treilea număr se obţine câtul 1 şi restul 12. Aflaţi cele trei
numere.
Rezolvare:
bc
Fie a, b, c cele trei numere naturale a=  2a=b+c; din teorema împărţirii cu rest a+c=c+14, 14 < c
2
 a=14, a+b=c+12, 12< c  14+b=c+12  c=b+2, dar 2·14=b+b+2  b=13 şi c=15.
4. Diferenţa a două numere naturale este 91. Dacă împărţim cele două numere se obţine un cât egal cu
jumătatea împărţitorului şi restul egal cu câtul. Aflaţi numerele.
Rezolvare:
Fie a şi b cele două numere, cu a>b. Conform teoremei împărţirii cu rest a=b·c+r, r<b şi b=2c, r=c, a ̶ b
= 91  a=b·c+r scădem b şi obţinem a ̶ b=b·c+c ̶ b  91·2=b·2c+2c ̶ 2b  182=b2 ̶
b  13·14=b(b+1)  b=14, c=7, a=105.
1
5. Împărţind două numere naturale se obţine un cât şi un rest astfel încât suma dintre cât şi împărţitor
este egală cu 14, suma dintre împărţitor şi rest este egală cu 11, iar suma dintre deîmpărţit, împărţitor şi
cât este egală cu 65. Aflaţi cele două numere.
Rezolvare:
Fie a şi b cele două numere, cu a>b. Conform teoremei împărţirii cu rest a=b·c+r, r<b, b+c=14, b+r=11,
a+b+c=65. Din a+b+c=65 şi b+c=14  a=51. b+c=14  c=14 ̶ b, b+r=11  r=11 ̶ b înlocuind în
a=b·c+r obţinem 51=b(14 ̶ b)+ 11 ̶ b  51=b(14 ̶ b ̶ 1)+11  40=b(13 ̶ b)  5·8= b(13 ̶ b)  b=5.
6. Suma a trei numere naturale este egală cu 92. Aflaţi numerele ştiind că dacă împărţim al doilea
număr la primul se obţine câtul 2 şi restul 2, iar dacă împărţim al treilea la al doilea obţinem, din nou,
câtul 2 şi restul 2.
Rezolvare:
Fie a, b şi c cele trei numere, cu a+b+c=92. Conform teoremei împărţirii cu rest b=a·2+2, 2< a şi
c=b·2+2, 2< b  c=(a·2+2)·2+2  c=4·a+6, înlocuind b şi c în relaţia a+b+c=92 obţinem
a+a·2+2+4·a+6=92  7·a=84  a=12, b=26, c=54.
7. Aflaţi cel mai mic număr natural de patru cifre care împărţit la un număr de două cifre dă restul 98.
Rezolvare:
Fie a numărul natural de patru cifre şi b numărul de două cifre. Conform teoremei împărţirii cu rest
a=b·c+r, r< b deci b  99. Cum b este un număr de două cifre rezultă că b=99, a trebuie să fie cel mai
mic număr de patru cifre a=99·c+98  a=1088.
8. Se consideră două numere naturale astfel încât suma dintre dublul primului număr şi triplul celui
de-al doilea este 2488. Împărţind primul număr la sfertul celui de-al doilea, obţinem câtul 3 şi restul 2.
Aflaţi cele două numere. (Argeş, et. locală)
Rezolvare:
Fie a şi b cele două numere  2a+3b=2488. Notăm sfertul lui b cu x, atunci b=4x şi conform teoremei
împărţirii cu rest a=x·3+2, r< x  2(x·3+2)+3·4x =2488  6x+4+12x=2488  18x=2484  x=138
 b=552 şi a=416.
9. Determinaţi toate numerele naturale de forma abc (scris în baza 10) care împărţite la bc (scris în
baza 10) dau câtul 5 şi restul bc ̶ 5.(Brăila, et. locală)
Rezolvare:
Conform teoremei împărţirii cu rest abc = bc ·5+ bc ̶ 5, abc = bc ·6 ̶ 5, din scrierea desfăşurată în baza 10
rezultă 100·a+ bc =6· bc ̶ 5  100·a+5=5· bc împărţim relaţia la 5 şi obţinem 20·a+1= bc .
Dacă a=1  bc =21  abc =121, verificăm 121=5·21+(21 ̶ 5) adevărat.
Dacă a=2  bc =41  abc =241, verificăm 241=5·41 +(41 ̶ 5) adevărat.
Dacă a  5  bc =20·5+1>100, dar bc  99, deci abc  121,241,361,481 .
10. Să se determine suma tuturor resturilor împărţirilor la 10 ale numerelor naturale n, cu proprietatea
0≤n≤2009.(Bucureşti, et. locală)
Rezolvare:
Resturile posibile la împărţirea cu 10 sunt 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9 cu suma 0+1+2+3+4+5+6+7+8+9=45.
Cum 0≤n≤2009 rezultă că sunt 2010 numere şi 2010:10=201, atunci suma este 201·45=9045.
11. Să se determine restul împărţirii numărului 212004 ̶ 10 la 63. (
Rezolvare:
Ţinând cont că 21=3·7 şi 63=9·7 vom scrie 212004 ̶ 10=212·212002 ̶ 10=63·7·212002 ̶ 63+53=63(7·212002
̶ 1)+53, deci restul este 53.
2
12. Determinaţi numerele naturale abc şi xy ştiind că, împărţind numărul abc la xy obţinem câtul 10
şi restul 89. (Galaţi, et. locală)
Rezolvare:
Condiţia restului din teorema împărţirii cu rest abc = xy ·10 + 89, se obţine că 89< xy ,
de unde xy  90, 91,... 99. Dacă xy = 90  abc =90.10+89=989, dacă xy =91  abc =91.10+89=999,
dacă xy >91, atunci abc >999, contradicţie cu faptul că numărul abc are 3 cifre. Deci, singurele soluţii
sunt cele două găsite mai sus.
13. Determinaţi toate numerele naturale n care au proprietatea că numărul a=25n+5n dă restul 25 la
împărţirea cu 625.
Rezolvare:
Verificăm pentru n=0 şi n=1, constatăm că pentru aceste valori nu sunt îndeplinite condiţiile din ipoteză.
Dacă n=2  a=625+25, deci este soluţie. Demonstrăm că această soluţie este unică. Dacă n=3
 a=M625 + 125, iar dacă n  4  a=25n+5n =252·25n ̶ 2 + 54·5n ̶ 4=625·25n ̶ 2+ 625·5n ̶ 4= M625
Probleme propuse
1. Un număr natural împărţit la 8 dă restul 5 şi împărţit la 9 dă restul 7. Ce rest va da numărul împărţit
prin 72 ? (Gazeta Matematică-seria B)
2. Aflaţi numerele naturale a, b, c ştiind că a împărţit la b dă câtul 4 şi restul 3, b împărţit la c dă câtul 3
şi restul 2, iar a+b ̶ 2c=78.
3. Considerăm mulţimea tuturor numerelor naturale care împărţite la 101 dau câtul egal cu restul.
Arătaţi că dublul sumei elementelor acestei mulţimi se poate scrie ca produsul a trei numere naturale
consecutive. (Caraş-Severin, et. locală)
4. Împărţind numărul natural a la numărul natural b obţinem câtul 11 şi restul 16. Determinaţi numerele
naturale a şi b dacă 3a ̶ 17b  320.
5. Suma a 10 numere naturale este 2009. Împărţind fiecare din aceste numere la numărul natural nenul n
se obţin numai resturi egale cu 2 sau cu 3. Suma tuturor acestor resturi este egală cu 28.
a) Câte resturi din cele 10, sunt egale cu 2?
b) Determinaţi cel mai mic număr n care satisface condiţiile din enunţ. (Constanţa, et. locală)
6. Fie n  N astfel încât 13n+8 dă restul 13 la împărţirea cu 80, 8n+5 dă restul 5 la împărţirea cu 50.
Determinaţi ultimele două cifre ale lui n. (Brăila, et. locală)
7. Să se determine toate perechile de numere naturale nenule, ştiind că împărţindu-l pe primul la al
doilea şi pe al doilea la primul se obţine, de fiecare dată, suma între cât şi rest egală cu 4. (Constanţa, et.
judeţeană)
8. Determinaţi cel mai mare număr de forma xyz6 (scris în baza 10) care împărţit la un număr de două
cifre să dea restul 98. (Dâmboviţa, et. locală)
9. Arătaţi că nu există niciun număr natural care împărţit la 35 dă restul 7 şi împărţit la 21 dă restul 6.
(Dolj, et. locală)
10. Fie a,b,c trei numere naturale care împărţite pe rând la 2009 dau resturile 1935, 700, 800. Să se
determine restul împărţirii numărului a+3b+5c la 2009. (Galaţi, et. judeţeană)
11. Împărţind numărul natural a la numărul natural b obţinem câtul 3 şi restul 14.
a) Arătaţi că 3a ̶ 9b + 7 este pătrat perfect.
b) Determinaţi a şi b ştiind că b este cel mai mic număr natural nenul care satisface condiţiile date.
(Concursul G. Moisil - Cluj Napoca)
12. Prin împărţirea numărului n=1+52+53+…+598 la 100 se obţine câtul c şi restul r. Să se arate că r
divide pe c. (Dolj, et. judeţeană)
3
13. Fie n un număr natural cu proprietatea că împărţit la 34 dă restul egal cu dublul câtului.
a) Determinaţi n ştiind că are două cifre.
b) Aflaţi numerele naturale n care sunt pătrate perfecte. (Buzău, et. judeţeană)
14. Trei numere naturale consecutive se împart pe rând la un număr natural de două cifre, iar suma
celor trei resturi obţinute este 101. Ce rest obţinem dacă împărţim primul număr la 52?
15. Aflaţi cel mai mare cât ce se poate obţine prin împărţirea numărului 2012 la un număr natural n ,
ştiind că restul este egal cu 2n ̶ 88.

1. Conform teoremei împărţirii cu rest a=8c1+5 şi a=9c2+7 înmulţim prima relaţie cu 9 şi a doua cu 8 şi
scădem cele două relaţii (pentru a efectua scăderea vom scrie prima relaţie 9a=72(c1 ̶ 1)+72+45)  r=61;
2. Se scriu relaţiile corespunzătoare teoremei împărţirii cu rest şi se înlocuiesc numerele a şi b în funcţie
de c în ultima relaţie, de unde a=56, b=14, c=4; 3. Din teorema împărţirii cu rest rezultă n=102·c, cu
r<101; n  0,102, 204,306,...,10200 şi dublul sumei elementelor mulţimii este 100·101·102; 4. Din
condiţia restului rezultă b  17 şi din prelucrarea inegalităţii rezultă b  17, deci b=17 şi a=203; 5. a)
Ţinând cont că r1+r2+r3+…+r10=28 şi ri  2,3 rezultă că două resturi pot fi egale cu 2; b) scriind
teorema împărţirii cu rest şi calculând suma numerelor obţinem relaţia 1981=n·(c1+c2+c3+…+c10)
1981=7·283, deci n=7; 6. Din teorema împărţirii cu rest rezultă 13n=80c1+5 şi 8n=50c2 înmulţind
convenabil relaţiile şi scăzându-le obţinem n=400(c1 ̶ c2)+25, deci ultimele două cifre ale lui n vor fi 2
şi 5;7.; 8. Din condiţia restului rezultă că împărţitorul este 99, şi din teorema împărţirii cu rest obţinem
xyz7 multiplu de 99, numărul căutat este 9206; 9. Se scriu relaţiile corespunzătoare teoremei împărţirii
cu rest şi se constată că din prima relaţie deîmpărţitul este M7 şi din a doua relaţie este M7 ̶ 1; 10. Se
scriu relaţiile corespunzătoare teoremei împărţirii cu rest şi se constată că
a+3b+5c=2009(c1+c2+c3+3)+2008, deci restul este 2008; 11. a) Se scriu relaţiile corespunzătoare
teoremei împărţirii cu rest şi se constată că 3a ̶ 9b + 7 este egal cu 49, pătrat perfect; b) Din condiţia
restului b  15, deci b=15 şi a=59; 12. Se grupează termenii sumei câte 4 începând de la puterea maximă
n=(598+597+596+595) + …+ (56+55+54+53) + (52+51+50)=M100+ M100+… +M100+31= M100+31, grupând
termenii sumei câte trei şi dând factor comun obţinem n=31·(1+53+…+596) deci n=100c+31=31·k, de
unde rezultă că 31| c; 13. a) Din teorema împărţirii cu rest obţinem n=36c, cum n are două cifre
numerele cerute sunt 36 şi 72; b) n=62·c, 0  c<17  n  0,36,144,324,576 ; 14. Fie n, n+1, n+2 cele
trei numere şi a numărul de două cifre, resturile obţinute nu pot fi numere consecutive deoarece suma lor
s-ar divide cu 3, dar 101 nu este divizibil cu 3. Atunci resturile pot fi: 1. (r ̶ 1), 0, 1  (r ̶ 1)+0 +1=101
 r=101, dar r< a care este un număr de două cifre; 2. (r ̶ 2), (r ̶ 1), 0  (r ̶ 2)+(r ̶ 1)+0=101  r=52
 52| n+2, deci n dă restul 50 la împărţirea cu 52; 15. Din condiţia restului şi 2n ̶ 88  N  43  n<88.
Din teorema împărţirii cu rest  2100=n(c+2), pentru ca c să fie cel mai mare trebuie ca n să fie cel mai
mic posibil, de unde n=50 şi c=40.
4
1. a) Aflaţi câte numere naturale există, care împărţite la 320 dau câtul egal cu restul. Arataţi că 2247
face parte dintre ele şi că toate sunt divizibile cu 321.
b) Aflaţi câte numere de 4 cifre îndeplinesc condiţiile de la punctul a) şi calculaţi suma lor. (Gorj, et.
judeţeană)
2. Suma a patru numere naturale este 420. Dacă se împart cele patru numere prin acelaşi număr natural
nenul se obţin câturile numere naturale consecutive, iar resturile 1, 2, 3 şi respectiv 4. Determinaţi
numerele. (Hunedoara, et. locală)
3. Să se determine numerele naturale nenule care împărţite la 9 dau câtul q şi restul r, iar împărţite la 17
dau câtul r şi restul q.
4. Să se determine cel mai mare şi cel mai mic număr natural de forma abcd (scris în baza 10) care
împărţit la ab5 dă câtul un număr de două cifre şi restul o putere a lui 3. (Concursul N. Coculescu,
Slatina)
5. Suma a două numere naturale este 2009, iar dacă împărţim numărul mare la sfertul numărului mic
obţinem câtul şi restul egale cu 7. Aflaţi numerele. (Maramureş, et. locală)
6. Aflaţi numerele naturale de două cifre a şi b ştiind că dacă împărţim pe a la b obţinem restul 30, iar
dacă împărţim pe b la a obţinem restul 35. (Maramureş, et. judeţeană)
7. Împărţind numărul natural a la 2008 obţinem restul 512. Aflaţi restul împărţirii lui a la 251.
(Mehedinţi, et. locală)
8. a) Împărţind numerele 6965, 3806 şi 2564 la acelaşi număr natural n obţinem resturile 35, 26 şi
respectiv 44. Aflaţi cea mai mare valoare a numărului n.
b) Fie x şi y două numere naturale care verifică egalitatea: 5x+7y=2011. Arătaţi că 285<x+y<403.
(Concursul Pitagora - Rm. Vâlcea)
9. Determinaţi numerele ştiind că dacă împărţim numărul 2009 la numărul obţinem câtul şi restul d.
(Mehedinţi, et. judeţeană)
10. Între împărţitor, cât şi rest există relaţia î2 + c2 + r2 = 29 . Determinaţi împărţitorul, câtul, restul şi
deîmpărţitul. (RMT, 2000)
11. La o împărţire a două numere naturale, suma dintre cât, împărţitor şi rest este 114. Ştiind că
diferenţa dintre cât şi împărţitor este 55, iar împărţitorul este cu 2 mai mic decât triplul restului, aflaţi
cele două numere. (Olt, et. locală)
12. Să se determine cel mai mare număr natural abcd care împărţit la aad dă câtul 8 şi restul abd .
(Bucureşti, et. locală)
13. a) Aflaţi restul împărţirii numărului B=1∙2∙3∙…∙2009 + 3 la 8.
5
b) Aflaţi restul împărţirii numărului B=1∙2∙3∙…∙2009 ̶ 3 la 8. (Timiş, et. locală)

14. Fie numerele x1,x2,x3,…,x2009, care, împărţite la un număr natural nenul n, dau resturi diferite două
câte două şi câturi nenule, diferite două câte două.
a) Arătaţi că n ≥2009.
b) Calculaţi cea mai mică valoare a sumei x1+x2+x3+…+x2009. (Timiş, et. judeţeană)
15. Aflaţi cel mai mic număr natural, multiplu de 9, care împărţit la 14 dă restul 13 şi împărţit la 13 dă
restul 12. (Concursul interjudeţean Elena Bădilă - Giurgiu)
16. Determinaţi câtul şi restul împărţirii lui A la B, dacă A=7·2n+4 + 5·2n+2, b=9·2n unde n  N.
(Dâmboviţa, et. locală)
17. Se consideră numărul x=2n+1·5n + 2n·5n+1 + 2012, unde n  N, n  4. Determinaţi câtul şi restul
împărţirii numărului x la 3. (Sibiu, et. locală)
18. Se consideră n numere naturale consecutive. Suma resturilor împărţirii celor n numere la 7
este 156. Aflaţi toate valorile posibile ale lui n. (Gazeta Matematică)
19. Fie a, b, c, d numere naturale care împărţite la 5 dau câturi numere impare consecutive şi resturi
nenule diferite. Determinaţi ultimele 2008 cifre ale numărului (a+b+c+d)2008. (Gorj, et. locală)
20. Aflaţi suma numerelor naturale pare care împărţite la 29 dau restul egal cu dublul câtului. (Sălaj, et.
locală)

Prob Diverse

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prob Diverse

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL JUDEȚEAN DE EXCELENȚĂ, VRANCEA

1. Se ştie că b + c = 29. Calculaţi:

6. Dacă a=5 și b+c=12, calculați valoarea expresiilor:

7. Dacă 3a+4b=15 și 2b-c=3, calculați 6a+14b-3c

8. Se dă: a – b = 3 şi c = 14. Calculaţi c x a – c x b.

9. Dacă a x b = 118 şi a x c =110, cât este a x (b – c) ?

23. Să se determine numerele naturale x și y care verifică egalitățile:

II. METODA REDUCERII LA ABSURD

a) S=1+2+3+....+21=21·22:2 (sumă Gauss) S=231.

Soluţii probleme propuse

absurd că niciun număr nu se divide cu 3, atunci S 1+2+4+5+7+8+10+11+13+14=75,

Prop. Merloiu Monica -ŞcoalaGimnazială,,DuiliuZamfirescu” – Focşani

1.Bunicul Gheorghe are 13 nepoţei. Arătaţicacelpuţindoidintreaceştinepoţeisuntnascuţi in

Prop. Merloiu Monica -ȘcoalaGimnazială ,,DuiliuZamfirescu” – Focşani

1. Rezolvândexerciţiul de maijos, veţiafla la ceoră a îngheţatcoadaursului din povestea,,Ursulpăcălit

2. Un pătrat magic este un tablou format din acelaşinumăr de liniişi de coloanecompletat cu

3. Se dărelaţia: XV + I = XIII (scrisă cu chibrituri).

4. Treicopiiprimescfructe: o banană, unmăr, o pară. Fiecareprimeşteunsingurfruct. Primul nu

5. O creaturăîşidubleazăînfiecarezisuprafaţa. Dupăcâtezilesuprafaţaei s-a multiplicat de 64 de ori?

6. Folosindadunarea, scrieţinumărul 28 cu ajutorul a cincicifre de 2, iarnumărul 1000 cu ajutorula

7. ÎmpăratulRoşuare 42 de ani, iarceletreifiice ale sale au respective 14, 10 şi 6 ani.

8. ScufiţaRoşievreasăaflecifrele,,a “şi ,,b” (a şi b suntdiferite, darşidiferite de 0), ştiindcă: a×a=

9. Pealeeaunuiparcsuntplantaţi 8 tei, la distanţe de 100 de metriunul de altul.

Andrei şiMihaisuntpescaripasionaţi.Ei se întorc de la pescuit. Andrei spune:

12. Mai multegeneratii

18. Numărulscris de….mine

17. Au zburattreiraţe, unadupăalta.

Sistemul de numeraţie în baza 10 se numeşte sistem zecimal.

Trecerea din baza u în baza uk

6. Dacă 6(x) ·8(x) =58(x) , scrieţi numărul 1203(x) în baza 10.

6(x) · 8(x)= 58(x)  6 · 8 = 5x + 8  48 = 5x+8  5x = 40  x = 8

cifre are numărul A în baza 4.

Soluţii probleme propuse

natural nenul. (Hunedoara, et. judeţeană)

b este restul împǎrţirii lui 20062007 + 2007 2006 la 1003;

I. PRINCIPIUL LUI DIRICHLET (Principiul cutiei)

Soluţii probleme propuse

Se completează fiecare dintre cele 9 pătrăţele ale pătratului din

IV. PROBLEME DE NUMĂRARE

1. Câţi divizori are numărul 210 · 59 +2 · 58, în mulţimea numerelor naturale .

,..., x2009= 98899....9 , x2010= 8899....9 , în total avem 1+2+3+....+2008+2009+2009=2021054.

III. ŞIRURI. SUME

531=4⋅132+3 ⇒ 531 nu face parte din şir.

• Ştiind că 12+22+23+...+492+502=a, calculaţi, în funcţie de a, următorul număr:

Soluţii probleme propuse

• Fie șirul 1,2,5,10,17,26,37, …Care este termenul al 15-lea ?

VI. TEOREMA ÎMPĂRŢIRII CU REST

Soluţii probleme propuse

b) Aflaţi restul împărţirii numărului B=1∙2∙3∙…∙2009 ̶ 3 la 8. (Timiş, et. locală)

S-ar putea să vă placă și