Algoritm de integrare

 FUNCTIILOR RATIONALE

Integralele de tip RATIONAL sunt de genul I=

ETAPELE DE REZOLVARE A UNEI INTEGRALE RATIONALE :

1) Daca gradP gradQ,atunci se va imparti P la Q si vom scrie rezultatul folosind Teorema

Impartirii cu Rest (TIR) : ,unde q=catul ;r=restul impartirii

2) Ne deranjeaza in continuare termenul ,drept pentru care il vom Descompune in Fractii Simple
(DFS),dupa cum urmeaza :
2.1 Se descompune numitorul fractiei in factori primi.
Reamintesc formulele de descompunere in factori :
ab+ac=a(b+c) 
a2-b2=(a+b)(a-b)
a3+b3=(a+b)(a2-ab+b2)
a3-b3=(a-b)(a2+ab+b2)
ax2+bx+c=a(x-x1)(x-x2) descompunerea trinomului
ax2+bx+c=a forma canonica a fct gr II
2.2 Se introduc constantele de integrare,astfel:
-Pentru fiecare factor prim real,de genul(ax+b)n,se va lua in DFS cate o constanta (A,B,C…)
-Pentru fiecare factor prim complex,de genul (x2+a2)n,se va lua in DFS cate un polinom de gradul
I(AX+B,CX+D…)
2.3Se aduc fractiile simple din DFS la acelasi numitor ;se reduc termenii asemenea si se grupeaza
termenii,dupa
exponentii lui x
2.4Se scrie si se rezolva sistemul constantelor,rezultat prin identificarea coeficientilor termenilor asemenea
2.5Cu constantele mai sus determinate,ma intorc la DFS, inlocuiesc constantele si integrez pe baza
metodelor
mai inainte invatate !
 INTEGRALE TRIGONOMETRICE Daca in integrala apare o functie de tip trigonometric,ce
contine puteri,sume,produse sau de tip trigonometric-rational atunci metodele de rezolvare pot fi impartite
in:

I.)Pentru o integrala de tipul sau ,atunci vom proceda la reducerea gradului functiei
trigonometrice prin folosirea : FORMULEI DE REDUCERE A GRADULUI:

sau

II.)Pentru o integrala de tipul sau toate celelalte tipuri de produse,se vor folosi :
FORMULELE DE TRANSFORMARE A PRODUSELOR IN SUME
1) 2) ]

3) ] 4) ]

III.)Daca in integrala este de tip rational-trigonometric (fractie construita cu functii trigonometrice),exista si

in acest caz METODA A II-A DE SCHIMBARE DE VARIABILA, ce consta in :

1.)Daca exponentii lui sinx sau cosx sunt pari,se foloseste SUBSTITUTIA
 tgx=t

x=arctg t

2.)Daca exponentii lui sinx sau cosx sunt par-impar, sau impar-impar, atunci folosim SUBSTITUTIA
UNIVERSALA :

x=2arctg t

Functii rationale simple sunt de forma:definite pe domeniilemaxime de definitie

1 x  a  dx  ln x  a  C
I. 1) 
xa
dx   xa

1 1 ax  b  1
2) 
ax  b
dx  
a ax  b
dx  ln ax  b  C
a
1
     x  a
 n 1
1 1
II. 1)  
n
dx  x  a  x  a dx   C   C
x  a n  n 1 n  1 x  a n1
1 ax  b 
 n 1
1 1 
2)  dx  ax 
 b  n 1
 ax  b  dx   C 
ax  bn a a  n 1
1 1
  C
an  1 ax  b n1
 1
III. I  2
ax  bx  c
dx , unde a  0 .
1 1 1 1
Caz 1)   0  ax 2  bx  c  ax  x1   I  
2
dx   C
a x  x1 2
a x  x1
(formula III. 1))
 b 
2
 
Caz 2)   0  ax  bx  c  a  x    2  (forma canonică)
2

 2a  4a 

 b  b 
x  x 
1  2a  1 1 2a 2a  C 
I 
a   2
b   
2
dx 
a


ln
b 
 x      2 x 
 2a   2a  2a 2a 2a

b 
 x
1 2 a 2a  C
 ln
 b 
x 
2a 2a
Caz 3)   0  din forma canonică

 b b
x  x
1  2a  1 1 2a  C  1 arctg 2ax  b  C
I 
a  b 2    2
dx  
a 
arctg
  

x   
 2a   2a  2a 2a

Observaţie: În cazul 2) avem:   0  ax 2  bx  c  ax  x1 x  x2  

1 1 A B 
     (se foloseşte formula I.1))
ax  x1 x  x2  a  x  x1 x  x2 

IV. Se ştie că ax 2  bx  c   2ax  b 
B 2aB 2aB
x 2ax  2ax  b  b
Ax  B A A A A A
 ax 2  bx  c
dx  A 
ax 2  bx  c
dx  
2a ax 2  bx  c
dx 
2a 
ax 2  bx  c
dx 

2aB
b 
A 2ax  b A A A ax 2
 bx  c  A  2aB 
  2
2a ax  bx  c
dx  2 
2a ax  bx  c
dx  2 
2a ax  bx  c
dx   
2a  A
 b 

1 A 2aB  Ab 1
 2
ax  bx  c
dx  ln ax 2  bx  c 
2a 2a
 2 
ax  bx  c
dx , unde
1
J ax 2  bx  c
dx se calculează cu formula III.
V.
1 1 a2 1 a2  x2  a2 1 a2  x2
In   dx 
x 2  a 2 n a 2 
x  a 
2 2 n
dx  2
a  x  a 
2 2 n
dx  2
a  x  a 
2 2 n
dx 
2
1 x 1 1 1 x 2  a 2 n  x 2  a 2   dx  1 I 
 2 
a x 2  a 2  n
dx  
a 2 x 2  a 2  n 1
dx 
2a 2 
x 
  a2
n 1


1  x 2  a 2 n1  1 1  x 2  a 2 
 n 1
x2  a2 
 n 1


x 
2a 2   n  1 
 dx 
a2
I n 1  
2a 2 
x 
 n 1 
 x  
 n 1
dx 

1 1 x 1 1
 I n  2 I n1  2   2 2 n 1  2 I n1 
a 2a n  1 x  a  2a n  1
2n  3 x
 In  I  , ceea ce reprezintă relaţia de
2a 2 n  1 2a n  1x  a 
n 1 2 2 2 n 1

recurenţă din care se poate calcula I n .

Ax  B
VI. I n   dx , cu   b 2  4ac  0
ax
 bx  c  2 n

Observaţie: Pentru   0  ax 2  bx  c  ax  x1 x  x2  şi după descompunerea

în fracţii raţionale simple devine formula II..
B 2aB 2aB
x 2ax  2ax  b  b
A A A A A
In  A 2
ax  bx  c n
dx 
2a  ax  bx  c 
2 n
dx 
2a  ax 2  bx  c n
dx 

A  2aB  1
 
2a  A
 b 
 ax  bx  c 
2 n
dx 
2aB
b
A 2ax  b A A 
 ax  A
 ax  bx  c   ax 2  bx  c  dx 
2 n
 dx  dx 
 bx  c  ax  bx  c 
n n
2a 2
2a 2
2a

A ax 2  bx  c 
 n 1
A  2aB 
 In      b  Jn
2a  n 1 2a  A 