Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gottfried Wilhelm von Leibniz, portret de Bernard Christoph Francke, în jurul anului 1700
Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (n. 1 iulie 1646, Leipzig, d. 14 noiembrie 1716,
Hanovra), a fost un filozof şi matematician german, unul din cei mai importanţi filozofi de la
sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii
iluminismului german. În matematică, Leibniz a introdus termenul de „funcţie” (1694), pe
care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă. Alături de Newton, Leibniz
este considerat fondatorul analizei matematice moderne.
Matematică
Leibniz elaborează în jurul anului 1675 bazele calculului diferenţial şi integral, de o mare
însemnătate pentru dezvoltarea ulterioară a matematicii şi fizicii, independent de Isaac
Newton, care enunţase deja principiile calculului infinitezimal într-o lucrare din 1666.
Simbolurile matematice introduse de Leibniz în calculul diferenţial şi integral se folosesc şi
astăzi. Perfecţionând realizările lui Blaise Pascal, Leibniz construieşte un calculator mecanic,
capabil să efectueze înmulţiri, împărţiri şi extragerea rădăcinii pătrate. Dezvoltă forma
modernă de numărare binară, utilizată astăzi în informatică şi pentru calculatoare. Leibniz a
încercat să creeze un calcul logic, o logică bazată pe utilizarea simbolurilor, fiind un
precursor al logicii matematice.
CLASA A-VI-A A
2
Felix Klein s-a născut la Düsseldorf, într-o familie prusacă. A urmat liceul în oraşul natal,
apoi a studiat matematica şi fizica la Universitatea din Bonn (1865-1866), intenţionând să
devină fizician. În 1866devine asistentul lui Julius Plücker, care deţinea catedra de
matematică şi fizică experimentală şi sub a cărui călăuzire obţine doctoratul (1868). În acelaşi
an, Plücker se stinge din viaţă, lăsându-şi opera neterminată. Este vorba de lucrarea Neue
Geometrie des Raumes, care ulterior a fost continuată de Alfred Clebsch.
În iulie 1870, când se declanşează războiul franco-prusac, Klein se afla la Paris. Este nevoit
să se retragă în ţară şi intră în armata prusacă.
În 1871 intră ca lector la Göttingen. Anul următor, la numai 23 de ani, intră ca profesor la
prestigiosul centru universitar Erlangen şi aceasta la cererea lui Clebsch, care întrezărea în el
un mare matematician.
Deoarece la Erlangen erau prea puţini studenţi, pentru a-şi realiza dezideratul, Klein se mută
la Technische Hochschule din München (1875). Aici are ca studenţi pe viitori mari
matematicieni şi fizicieni: Carl Runge, Max Planck, Adolf Hurwitz, Luigi Bianchi, Gregorio
Ricci-Curbastro, Walther von Dyck, Karl Rohn.
În 1886 este numit profesor la Universitatea de la Göttingen, unde rămâne până la retragerea
sa la pensie, în 1913.
3
PRINCIPIUL LUI DIRICHLET
Întâlnit în literatura matematică şi cu denumirile: "principiul cutiei", "principiul
sertarelor şi obiectelor", "principiul iepurilor şi cuştilor", principiul lui Dirichlet are
numeroase aplicaţii atat în aritmetică, algebră cât şi în geometrie. Acest principiu îl
găsim încă din clasa a V-a în programa de olimpiadă, dar şi în rezolvarea altor
probleme din gimnaziu sau liceu .
Principiul cutiei se formulează astfel:
„ Dacă repartizăm un număr de m obiecte în n cutii şi obiectele sunt mai multe
decât cutiile (m>n), atunci există cel puţin o cutie care conţine cel putin doua
obiecte”.
Principiul cutiei sau principiul lui Dirichlet a fost elaborate de matematicianul
german Peter Gustav Dirichlet(1805-1859)
În acest principiu nu este important care cutie conţine cel puţin două obiecte
şi nici câte obiecte sunt în această cutie, sau câte astfel de cutii sunt. Important este
că există cel puţin o cutie care conţine mai mult decât un obiect.
Simplitatea rezolvării problemelor cu acest principiu depinde în mare măsură de
cât de reuşit vor fi alese "cutiile" si "obiectele". Deci, pentru aplicarea principiului lui
Dirichlet este necesar de indicat cine (ce) sunt "cutiile" şi cine (ce) sunt "obiectele".
PROBLEME REZOLVATE:
1.Oricare ar fi trei numere, se găsesc întotdeauna printre ele două a căror
sumă este un număr par.
Soluţie: Dacă primele două numere sunt de aceeaşi paritate, suma lor este un
număr par. Dacă nu, al treilea are, cu necesitate, aceeaşi paritate cu unul din
primele două, deci suma lor este un număr par.
La rezolvarea unor probleme este util de aplicat Principiul lui Dirichlet
generalizat:
Dacă plasăm pn+1 obiecte în n cutii, atunci cel puţin o cutie va conţine cel
puţin "p+1" obiecte.
2. Într-o clasă sunt 39 de elevi. Există o lună a anului, în care cel puţin 4 elevi
sărbătoresc ziua de naştere?
Soluţie: Considerăm lunile anului "cutiile"şi "obiectele" elevii. Repartizăm "obiectele"
în "cutii" în funcţie de luna de naştere. Cum lunile sunt 12 (adică cutiile), iar elevii,
adică obiectele 39 = 12·3+3, conform principiului lui Dirichlet există o cutie (o lună)
cu cel puţin 3+1=4 obiecte.
4
3. Într-o şcoală sunt 731 de elevi. Arătaţi că există cel puţin 3 elevi care îşi
serbează ziua de natere în aceeaşi zi a anului (se consideră anul de 365 zile).
Soluţie: Presupunem că nu există trei astfel de elevi. Deci în fiecare zi a anului îşi
serbează ziua de naştere cel mult doi elevi. Atunci, în total, într-un an, îi vor serba
ziua de naştere 365 2 = 730 de elevi. Dar în şcoală sunt 731 de elevi, deci cel de-
al 731-lea elev îşi va serba ziua împreună cu alţi doi.
Obs: Atunci când într-o problemă se cere să se arate că există cel puţin n elemente
cu o anumită proprietate, este bine să considerăm că există cel mult n-1 elemente
cu acea proprietate şi, din analiza cazului “exact n-1” se ajunge la soluţia problemei.
4. Oricum am scoate 7 bile dintr-o urnă în care se afă bile albe şi negre, printre
cele 7 bile se află cel puţin o bilă neagră. Care este numărul maxim de bile albe
din urnă?
Soluţie: Presupunem că în urnă sunt cel puţin 7 bile. Atunci este posibil ca la o
extragere să scoatem 7 bile albe.Dacă în urnă sunt 6 bile albe, chiar în cazul cel mai
nefavorabil când primele 6 bile sunt albe, a şaptea va fi, cu siguranţă,neagră, deci
numărul maxim de bile albe este 6.
5. Să se demonstreze, că printre oricare şase numere întregi există două
numere a căror diferenţă este divizibilă prin 5.
Soluţie. Considerăm 5 cutii etichetate cu numerele 0,1,2,3,4, care reprezintă
resturile împărţirii la 5.Repartizăm în aceste cutii şase numere întregi arbitrare, în
dependenţă de restul împărţirii la 5, adică în aceeaşi cutie se plasează numerele cu
acelaşi rest de împrţire la 5. Cum numerele ("obiecte") sunt mai multe decât
cutiile, conform principiului Dirichlet, există o cutie ce conţine mai mult decât un
obiect. Deci, există (cel puţin)două numere plasate în aceeaşi cutie. Prin urmare,
există două numere cu acelaşi rest de împărţire prin 5.
Atunci, diferenţa lor este divizibilă prin 5.
Prof.PETRE CONSTANTA
5
PRINCIPIUL LUI DIRICHLET-PROBLEME PROPUSE
Problema 2.Să se demonstreze că din 11 cifre pot fi selectate două cifre identice.
6
ŞTIAŢI CĂ……?
14 Martie, E Ziua Mondială a numărului Pi
Este o poveste specială, complexă şi simplă în acelaşi timp. Adoratorii numărului Pi au o dată
de predilecţie pentru a se întâlni în fiecare an: ziua a 14-a din a treia lună, 3,14 (Data de 14 martie a
fost aleasă ca Zi Mondială a numărului Pi, deoarece americanii scriu data punând luna înaintea
zilei, astfel încât 14 martie arată 3/14, ceea ce trimite cu gândul la celebrul Pi).În această zi,
discipolii virtualei biserici Pi îşi dau întalnire la o oră specială 1.59, din devotament bineînţeles
pentru zecimalele următoare ale numărului Pi (3,14159).
În SUA, locurile obişnuite pentru întâlnirile fanilor acestui număr intact de la Arhimede sunt
diverse: la Cambridge, în apropiere de Boston, unde se află celebrul Massachusetts Institute of
Technology (MIT) care, timp de mai mulţi ani, s-a amuzat să anunţe admiterile la 14 martie, la
Exploratorium-ul din San Francisco, pentru a degusta plăcinte ('pie' în engleză se pronunţă ca 'Pi'),
purtând bijuterii în formă de Pi (a 16-a literă din alfabetul grec) sau superbe coliere în care fiecare
perlă are o culoare specifică unei cifre şi este dispusă, bineînţeles, în ordinea numărului Pi.
Participanţii se adună în jurul unei fel de loc sacru dedicat lui Pi, o placă din cupru pe care sunt
gravate primele 100 de cifre ale numărului. Mulţi dintre aceşti pasionaţi cunosc, de altfel, pe de rost,
primele 100 de zecimale. Neimpresionat, ţinând cont că unul dintre modurile în care îşi petrec timpul
liber constă în a se provoca în a recita cat mai multe zecimale.
La acest joc, un chinez deţine recordul. Chao Lu, un student la chimie a recitat pe de rost primele
67.890 de zecimale ale numărului Pi în 2005. Această performanţă a durat peste 24 de ore şi a
necesitat peste 26 de casete video, care au fost transmise apoi spre validare Cărţii recordurilor
Guinness. Un inginer în informatică din Virginia, Mike Keith, care a scris o odă închinată numărului
Pi, un poem, sau mai degrabă un piem cum îi spune el. Cele circa 4.000 de cuvinte ale acestei
scrisori de dragoste au particularitatea de a poseda fiecare un număr de litere care urmează foarte
exact şirul zecimalelor Pi.
Însă chiar şi această reuşită este departe de cea a supercalculatoarelor, care au reuşit să identifice
peste 1.000 de miliarde de zecimale, fără să elucideze însă misterul acestui număr care fascinează
matematicienii de secole.Simbolul π a fost propus pentru acest numar în 1706, de matematicianul
galez William Jones.
7
NE MÂNDRIM CU EI
În anul şcolar 2009-2010 elevii şcolii noastre au participat la numeroase
concursuri de matematică unde au obţinut rezultate deosebite.
8
1. Ivanescu Mihai VI-A Mentiune
CONCURSUL NAŢIONAL „PLUS-MINUS POEZIE” 27.03.2010
1.Popescu Claudia V-C Menţiune
F E L I C I T Ă R I T U T U R O R!
ŞI MATEMATICIENII SE AMUZĂ
10
Un matematician într-o barcă traversa un fluviu.
-Ştii algebră ? il intrebă pe barcagiu .
-Nu ,răspunde hotarât acesta.
-Atunci să ştii că ai pierdut jumătate din viaţă.Dar geometrie ştii?
-Nu,de loc !
-Atunci ai pierdut trei sferturi din viaţă.Na !
Abia pronunţă matematicianul aceste cuvinte ,că un vârtej puternic răsturnă barca.
-Ştii să înoţi ? îl întrebă printre valuri barcagiul,la rândul său,pe sărmanul profesor.
-NUuuuu !
-Ei bine, tu ţi-ai pierdut întreaga viaţă…..!
Profesorul :
-Georgică,poţi să-mi spui cât fac o optime plus o treime?
-Exact… nu ştiu,dar prea mult n-are cum să fie!
-Uită-te atent la cele doua poligoane de pe tablă şi spune-mi Gigel care este trapezul si care
hexagonul.
-Poligonul de lângă hexagon este trapez,răspunde candid Vasilică.
-Poti să-mi araţi carnetul de note ?
-Nu,tăticule,l-am împrumutat lui Costel ,căci vrea să-şi sperie părinţii cu el .
In clasă la ora de religie ,profesorul explică elevilor ca Adam si Eva au fost stramoşii omului.
-Dar ,domnule profesor, intervine Gigel,tatăl meu mi-a spus că noi „ne
tragem“ din maimuţe!
-Asculta Gigele,pe noi nu ne interesează viaţa privată a familiei tale!
-Fănică,lucrarea ta este foarte bună ,dar seamănă cuvânt cu cuvânt cu lucrarea colegului tău
de bancă,Ionel.Ce trebuie să cred ?
-Căci lucrarea lui Ionel este foarte bună !
11
Trebuie să aranjaţi numerele 9, 16, 23, 30, 37, 44, 51, 58, 65 în pătratul magic, astfel
încât suma numerelor pe fiecare verticală, orinzontală şi diagonală să fie aceeaşi.
Problema 2
Gândiţi-vă la un număr şi îl scrieţi, înmulţiţi cu 5, adăugaţi 2, înmulţiţi cu 4 şi adăugaţi
3.Acum înmulţiţi rezultatul obţinut cu 5 şi adăugaţi încă 7. Scrieţi numărul realizat.
Tăiaţi ultimele 2 cifre. Ce număr aţi obţinut?
Problema 3
Într-un coş sunt 14 Kg de mere.
Avem o balanţă şi o greutate de 2 Kg.
Cum facem pentru a măsura 3 Kg de mere numai din două cântăriri ?
Problema 4
Într-o zi toridă de vară, când văzduhul zângăneşte de gâze, pe o pajişte mică şi verde cu
aria 3.5 hectare, pasc 2 cai de aceeaşi culoare şi prăsilă, care diferă între ei numai prin
faptul că unul dintre ei are coada legată. Pajiştea are formă de paralelogram şi un cal
mănâncă iarbă, mişcâdu-se pe diagonala acestuia, iar celălalt pe laturi. Care din aceşti
cai va mânca mai multă iarbă într-o oră dacă au poftă de mâncare gală şi pătura
vegetală a pajiştei este la fel pe toată suprafaţa?
12
3 7 13 21
1. Se da sirul: ; ; ; ; ... Al 2010-lea termen al sirului este: ...
2 3 4 5
2. Daca x si y sunt numere naturale nenule astfel incat 5xy + x = 88, atunci y 2: x este egal cu ...
6 5
3. Ultima cifra a numarului 6 6 + 7 2 este ...
4. Scrierea numarului 1·2·3·4 ······ 101 contine un numar de ... zerouri.
II. Pe foaia de concurs, pentru fiecare problema umpleti cerculetul de la varianta corecta.
5. Cate numere pare de 6 cifre contin in scrierea lor numarul 2010?
a) 900 ; b) 235 ; c) 185 ; d) 190 ; e) 260
6. Limbile unui ceasornic cu minutar formeaza pe parcursul unei zile un numar de unghiuri obtuze egal cu :
a) 696 ; b) 672 ; c) 600 ; d) 720 ; e) 760
7. Daca abab - 2300 = 9 ab atunci ba este egal cu:
a) 47 ; b) 25 ; c) 74; d) 52 ; e) 75
III. Pe foaia de concurs asociati fiecarui numar din coloana A raspunsul corect din coloana B
8. Daca A = {21; 22; 23; ... ; 260}
B = {41; 42; 43; ... ; 460}
C = {81; 82; 83; ...; 820} atunci :
A B
1. card (A B C ) este egal cu ... a. 30
2. card (A–C) este egal cu ... b. 40
3. card (A B ) este egal cu ... c. 60
4. card ( B C ) este egal cu ... d. 20
e. 10
9. Se dau ecuatiile: 30(x)= 15; 21(y)= 9; 205(z)= 23 si 110(t)= 42. Atunci bazele de numeratie x; y; z respectiv t sunt:
A. B.
1. x a. 2
2. y b. 6
3. z c. 5
4. t d. 3
e. 4
1 2 3
10. Un teren agricol a fost cultivat astfel: din teren cu floarea soarelui; din rest cu porumb; din noul rest cu
8 7 5
grau si 100 hectare cu cartofi. Atunci:
A. B.
1. suprafata cultivata cu grau este a. 100 ha
2. suprafata cultivata cu porumb este b. 500 ha
3.suprafata terenului este c. 50 ha
4. suprafata cultivata cu floarea soarelui este d. 150 ha
e. 400 ha
Nota: Fiecare problema se noteaza cu 10 puncte
Timp de lucru 75 minute
1 1
3. Numarul + este patrat perfect daca x este egal cu …
0, (0 x) 0,0(0 x )
4.Se dau in plan sapte puncte, oricare trei dintre ele necoliniare, Cite triunghiuri cu virfurile in acele puncte
exista?.......
II. Pe foaia de concurs, pentru fiecare problema umpleti cerculetul de la varianta corecta.
5.Daca S= 1 + 2 + 22 + … + 22010, atunci 2(S+1) este egal cu
a)22012 ; b) 22011; c) 22011- 1; d) 22012 -1; e) 22012+2
6.Daca x,y, si z sunt cifre distincte astfel incit numerele xy ; yz si zx sunt direct proportionale cu 4; 2 respectiv 5,
atunci cel mai mare numar de forma xyz este egal cu:
a) 654 ; b) 564; c) 568; d) 645; e) 658
7.Se considera ABC cu m(< A)=900 si AB = 2AC. Atunci masura unghiului C este:
a)mai mare decit 680; b) mai mica decit 670; c) egala cu 67030’; d) mai mica decit 680; e) mai mica decit 67030’
III Pe foia de concurs asociati fiecarui numar din coloana A raspunsul corect din coloana B.
8.Andrei, Bogdan si Cristi cumpara nuci. Andrei a cumparat o treime din numarul nucilor, Bogdan a cumparat o treime
din numarul nucilor ramase. Cristi a cumparat o treime din numarul nucilor ramase. Stim ca au mai ramas 600 nuci.
A B
1. In total au fost a. 300 nuci
2. Andrei a cumparat b. 450 nuci
3. Cristi a cumparat c. 2025 nuci
4. Bogdan a cumparat d. 675 nuci
e. 2050 nuci
3 3 1
9.Tatal are pasul de m; mama de m si fiul de m. Toti trei parcurg impreuna un drum si fac impreuna 9000
4 5 2
pasi. Atunci:
A B
1. lungimea drumului este a) 3500
2. numarul pasilor mamei este b) 2400
3. numarul pasilor fiului este de c) 3000
4. numarul pasilor tatalui este de d) 3600
e) 1800
0
10.Un unghi are masura de 40 .
A B
1. Jumatatea suplementului sau are masura a) 1600
2. Triplul complementului sau are masura b) 800
3. Bisectoarea unghiului formeaza cu adiacentul c) 700
sau suplementar un unghi de …
4.O cincime din inzecitul sau are masura d) 1500
e) 900
Nota: Fiecare problema se noteaza cu 10 puncte
Timp de lucru 75 minute
14
Concursul de matematica „Prietenii lui Pitagora”
Clasa a VII-a
29 mai 2010
Subiecte:
I. Pe foaia de concurs completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:
1. Daca x2+y2+2 3 x - 200 y +53 =0 unde x si y sunt numere reale atunci y 2- x2 este egal cu …
2. Un trapez isoscel cu diagonalele perpendiculare are diagonala de 7 cm. Atunci aria trapezului este egala cu … cm 2.
3. Lungimea unui dreptunghi este triplul latimii sale. Cat la suta din semiperimetrul dreptunghiului il reprezinta suma
dintre lungimea sa si latimea acestuia multiplicata cu 17?
4. Numarul numerelor de forma xy care verifica relatia:
2
o, xx ( y ) o, oy ( x) o, y = este egal cu …
3
II Pe foaia de concurs, pentru fiecare problema umpleti cerculetul de la varianta corecta
5. Solutia in N x N a ecuatiei 9x+27y= 1458 este :
x 4 x 2 x 2 x 1 x 3
a) ; b) ; c) ; d) ; e)
y 2 y 3 y 2 y 4 y 2
6. Numarul real a 2 2a 2 + b2 3 + c 6 2c 3 10 unde a;b;c sunt numere reale este , pentru orice valoare a
acestora:
a) mai mic decat 5; b) mai mare decat 7; c) mai mare sau egal decat 6; d) mai mare sau egal cu 5,5; e) mai mic decit 7.
7. Daca a = 3 8 si b = 27 200 atunci media aritmetica a numerelor a si b este:
3 1
a)2; b) 3; c) ; d) 1; e)
2 2
III. Pe foaia de concurs asociati fiecarui numar din coloana A raspunsul correct din coloana B.
8. Daca intr-o clasa se aseaza doi elevi intr-o banca, patru banci ramin libere. Daca mai vin 5 elevi si toti elevii se
aseaza cite 3 in banca atunci 7 banci vor ramane libere.
A B
1. Numarul bancilor este a) 33
2. Numarul initial al elevilor a fost b) 18
3. Numarul elevilor in final a fost de c) 28
4. Dublul numarului bancilor este d) 14
e) 36
9. Daca x este un numar real astfel incit x = -11 si x =0,57 atunci:
A B
1. Numarul x este egal cu a) 11
2. 2 x este egala cu b) 0,14
3. x x este egal cu c) – 10,43
4. 2 x este egala cu d) 1
e) 0,54
0
10.Un romb are un unghi de 60 si diagonala mica de 6 3 Atunci:
A B
15
9
1. Perimetrul rombului este a)
2
2. Aria rombului este b) 9
3. Inaltimea rombului este c) 24 3
4. Sfertul diagonalei mari d) 54 3
e) 36 3
Nota: Fiecare problema se noteaza cu 10 puncte Timp de lucru 75 minute
17
1p 5.În clasa a VI-a A sunt 24 elevi. Numărul fetelor este de trei ori mai mare
decât numărul băieţilor.Câte fete şi câţi băieţi sunt în clasă?
1p 6.Tata avea 32 de ani când s-a născut băiatul şi 36 de ani când i s-a născut fiica. Câţi ani are în prezent
fiecare dintre membrii familiei , dacă peste 3 ani suma vârstelor lor va fi de 70 ani?
1 p.of.
Profesor propunator:
Apostol Adelina Monica
3.Calculaţi rapid:
a)4-2,5=…
b)7,659-3,52=…
c)3,24-0,5=…
d)4,29 x 1,2=…
e)4,535 : 0,5=…
4. Pe o semidreapta (TF se iau punctele L, M, N in această ordine. LM are
lungimea de 7 cm, iar LN are lungimea de 14cm. A este mijlocul segmentului
LM si B este mijlocul segmentului LN.
Arătaţi că M este mijlocul segmentului LN. Calculaţi AB si demonstraţi că M
este mijlocul acestui segment.
19
5.Pe segmentul (DE) se consideră două puncte F, H astfel încât F este
millocul segmentului DH şi H este mijlocul segmentului FE.
a) Dacă FH este 17 cm atunci calculaţi DH.
b) Dacă DE este 69 cm atunci aflaţi HE.
Rucareanu Cristina
Cls a VI-a A
REBUS -GEOMETRIE
2.Daca doua sau mai multe drepte au un punct comun, ele se vor
numi drepte………
3.Dreptele coplanare sunt: paralele,confundate si ……………
20
1. P
2. R
3. O
4. B
5. L
6. E
7. M
8. E
Pavel Catalin
Voinea Alexandru
Rebus Geometrie
Căci cifre,semne,paranteze
Se-adună toate la un loc,
Pătrate,cuburi şi triunghiuri,
Te cheamă toate-n a lor joc.
Scăderile şi adunarea,
A înmulţi şi a-mpărţi,
Sunt operaţiile cheie
Şi nu ai cum le despărţi .
Vlădescu Teodora – VI A
22
IMPORTANT !
SUCCES!
COLECTIVUL DE REDACŢIE
23
PRIETENII LUI PITAGORA
25