DE

C E
S I
L A TE
C TA
E LI E I
E M BI D R
H A
SC OBA D U
N
A

PRE R
D
 SCHEME CLASICE DE PROBABILITATE
In multe probleme abordate am considerat fenomenul aleator F ca fiind aruncarea unei
monede ideale, aruncarea unui zar ideal, extragerea unor bile dintr-o urna, etc. Modelarea
matematica a fenomenului F era tripletul (Ω,P(Ω),P).
Primele doua fenomene, aruncarea monedei si aruncarea zarului se pot reduce la modelul
urnei cu doua bile (maracate cu litere b si s) in primul caz si respectiv al urnei cu sase bile
(numerotate de la 1 la 6). De aceea este interesant sa luam cazul urnei cu sase bile. Extragerile
se pot efectua in doua maniere diferite. O prima situatie corespunde la cazul in care, de fiecare
data, o bila extrasa este repusa in urna inaintea urmatoarei extrageri. In acest caz spunem ca
avem de-a face cu extrageri cu repunerea bilei in urna ( sau extrageri cu remiza ).
A doua modalitate de a efectua extragerile este aceea in care fiecare bila extrasa nu se mai
pune inapoi in urna.
Daca in prima situatie componenta urnei ramane aceeasi inaintea fiecarei extrageri, in a
doua situatie dupa fiecare extragere componenta urnei se schimba. Problema care ne
intereseaza in cele doua cazuri este de a calcula P(A), unde A este un eveniment asociat lui F
(deci A⊂Ω).
Primei situatii ii corespunde:
SCHEMA LUI POISSON SAU SCHEMA BINOMIALA GENERALIZATA
 SCHEMA LUI POISSON SAU SCHEMA BINOMIALA GENERALIZATA

Observatie! Ceea ce caracterizeaza schema lui Bernoulli sunt umatoarele elemente:

1. Orice proba are exact doua rezultate posibile (succes sau insucces) care sunt mutual
exclusive.
2. Este fixat un numar n de probe.
3. Orice rezultat dintr-o proba este independent de orice rezultat din oricare alta
proba.
APLICATII
SCHEMA HIPERGEOMETRICA SAU SCHEMA BILEI NEINTOARSE
Pentru a doua situatie cadrul este oferit de o urna care consitne N bile dintre care a sunt
bile albe, iar b sunt bile rosii. Deci N=a+b. Se extrag n bile (n≤N) fara a repune bila in urna.
Fie k numarul de bile albe obisnuite in cele n extrageri (k≤a). Numarul de bile rosii extrase
in cele n probe este n-k(n-k≤b). Pentru calculul probabilitatii evenimentului de a obtine k
bile albe si n-k bile rosii in urma celor n extrageri aplicam definitia probabilitatii
evenimentului de a obtine k bile albe si n-k bile rosii in urma celor n extrageri aplicam
definitia probabilitatii (cand cazurile sunt echiprobabile) ca raportul dintre numarul cazurilor
favorabile si numarul cazurilor posibile.
Numarul cazurilor posibile este egal cu numarul de modalitati de a alege n bile din cele
N. Acesta este CnN .
Pentru a obtine numarul cazurilor favorabile sa observam ca cele k bile albe le obtinem
din cele a in Ckn , iar celelalte (n-k) bile rosii se pot extrage din b bile rosii in Cn-kb . Conform
regulii produsului din combinatorica, numarul numarului tuturor posibilitatilor de a extrage
k bile albe si (n-k) bile rosii este CkaCn-ka . Deci Probabilitatea ceruta este:
APLICATIE
 APLICATIE

Observatie! De fapt cele doua scheme le putem ,,contopi’’ in una cu doua variante:
1. Extragere cu repunerea bilelor (cu remiza – legea binomiala, schema Bernoulli) si
2. Extragerea fara repunerea bilelor extrase inapoi in urna ( fara remiza – schema bilei
neintoarse).
Iata alte scheme intalnite in probleme: