Religia 

este credința în supranatural, sacru sau divin, și codul moral, practicile de ordin ritual,

dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință. În cursul dezvoltării sale religia a luat un
imens număr de forme în diverse culturi sau persoane. Cuvântul “religie” în latină înseamnă "re-
legare", respectiv restabilirea relației dintre Dumnezeu și Om.

Religia reprezintă un ansamblu coerent de reguli, principii, credințe, care

constituie un întreg format din practici sociale. În timp au evoluat atât credințele
religioase, cât și funcțiile bisericii ca instituție, acestea fiind cea educativă și
socială.

Oamenii și-au pierdut interesul pentru religie, această devenind o sursă

inepuizabilă de conflict, atât economic, dar și politic, o dată cu apariția noilor
tehnologii. Secolul XXI pendulează între o tendință religioasă inexistentă și o
dezvoltare rapidă a noilor secte și religii, apărute în urma ideologismului ,
rezultând astfel multi-religiozitate.

Formele revenirii spiritului religios apare sub forma mediatizării”religiei”, aceasta

fiind un concept complex, putând fi definită ca o cauză de conflict, o știință sau o
filozofie despre viața însăși.

Dacă în antichitate religia și știința erau definite ca și sinonime, în renașterea

cele două își refac traiectoria spre poli opuși odată cu apariția umanismului de la
sfârșitul secolului al XIV-lea. Se consideră că inițial exista o singura religie,
rămânând ca ulterior adepții săi să nu se conformeze în totalitate cu normele și
principiile etice ale acesteia, dând naștere multi-religiozității. Fiecare dintre religii
are câte un numitor comun cu celelalte, ca de exemplu credința într-o divinitate,
o ființă umană sau în tine însuți.

Cea mai cunoscută religie, a cărei credință survine de la o ființă superioară

omenirii, este creștinismul. Aceasta susține „puritatea sufletească” și”viața fără
de păcat”. Creștinismul și islamismul dețin mai multe puncte comune cum ar fi:
biblia, legile, credința. Un derivat al creștinismului este religia „martorilor lui
Iehova”, diferența constând în numărul redus de sărbători, ritualuri și zeități.

Cu toate că aceste religii se încadrează în tipologii asemănătoare, între

practicanții lor au loc mai multe dezbateri de ordin politic, economic și
geostrategic.

Unul dintre cultele religioase ce venerează animale sau natura în sine este
budismul, încadrându-se tipologiei wicca.

Credința în tine însuți se întâlnește la satanismul modern, a cărui dogmă este

„Eu sunt propriul meu dumnezeu”, aceasta opunânăndu-se cu vehemență
religiilor care plasează oamenii într-un raport de inferioritate față de zei. Un fapt
reprezentativ pentru acest cult fiind faptul că termenul”Satan” este perceput doar
ca un arhetip literar, ca un exemplu de opoziție față de umilință și credința în
divinitate.

Societatea oscilează între raționalism, acesta fiind un derivat al științei și al

filozofiei si religie, care s-a detașat considerabil de partea realistă. Raționalismul
este o doctrină filozofică, ce afirmă că adevărul trebuie să fie determinat în
virtutea forței rațiunii și nu pe baza credinței sau a dogmelor religioase.

Religia poate fi considerată un concept de viață, o serie de reguli, principii,

norme fundamentale fiecărui individ, o filozofie prin teoriile sale despre formarea
universului și apariția vieții pe Pământ. Acesta trece treptat de la realism la
umanism, devenind sursă de inspirație în domeniul artei și al literaturii.

Cu toate acestea, adevărurile religioase sunt mascate de teorii conspiraționiste,

culte și secte ce doresc să influențeze opinia publică cu privire la domeniul istoric
de natură religioasă.