Cursul7 2.

Definiţia clasică a probabilităţii și scheme probabilistice

clasice (Teoria probabilităților, cap. 2)

Definiţia clasică a probabilităţii

Definiţia clasică a probabilităţii unui eveniment A, asociat unei

experiențe cu un număr finit de rezultate posibile, afirmă că:

𝐦𝐦
P(A) = , unde:
𝐧𝐧

m = (numărul cazurilor favorabile realizării lui A) = (numărul

tuturor rezultatelor posibile ale experienţei, care-l implică sau care-l
compun pe A);

n = (numărul tuturor cazurilor posibile) = (numărul tuturor

rezultatelor posibile ale experienţei);

A = (eveniment asociat unei experienţe cu un număr finit de

rezultate posibile ale experienţei).

1. Schema urnei cu bile nerevenite de două culori

Schema hipergeometrică cu 2 culori, sau mai sugestiv schema

urnei (a unei singure urne) cu bile nerevenite de 2 culori, afirmă că:

1
 „Fie o urnă U, ce conţine a bile „albe” şi b bile „negre”:

a bile " albe"

U : , deci în total U conţine (a + b) bile.
b bile " negre"
+

U conţine (a + b) bile.

Din U se extrag n bile fără revenire, adică fără a pune bila

extrasă înapoi (la loc) în urnă, cu n ≤ (
a + b) bile:

continutul
urnei ,
reprez .
de
cele
"a + b"
bile

se extrag
U n bile ( n ≤ (a + b) bile).
fără revenire

(deci n este numărul bilelor extrase din urna U fără revenire)

Concluzie:

P(ca din cele n bile nerevenite: α = ”albe”

sa
şi restul de (n − α ) =
sa
fie fie

C aα ⋅ C bn −α
=”negre”)= cf .= .
def .
C an+b
clasice
a
prob.−ii

De reţinut:

2
 𝐧𝐧!
𝐂𝐂𝐧𝐧𝐤𝐤 = , n! = 1 x 2 x ... x n; 0! = 1.
𝐤𝐤!(𝐧𝐧−𝐤𝐤)!

Aplicaţia1: Într-o urnă U sunt: 4 bile albe şi 6 bile negre.

Cerința1: Dacă se extrage la întâmplare o bilă din urnă, să se afle

probabilitatea ca aceasta să fie neagră.

Rezolvare:

N = (evenimentul ca bila extrasă din urnă să fie neagră).

Conform ipotezei U conține 4 bile albe şi 6 bile negre, deci în total

U conține 4 + 6 = 10 bile.

𝐦𝐦
? = P(N) = (se calculează cu definiţia clasică a probabilităţii) = ,
𝐧𝐧
unde:

m = (numărul cazurilor favorabile realizării lui N, adică

numărul cazurilor favorabile obținerii unei bile negre din U) =
= (numărul bilelor negre din U) = 6.

n = (numărul tuturor cazurilor posibile) = (numărul tuturor

bilelor din U) = 4 + 6 = 10.

Deci:

m = 6 şi n = 10.

3
 Prin urmare:

𝐦𝐦 𝟔𝟔
P(N) = ... = = = 0,6.
𝐧𝐧 𝟏𝟏𝟏𝟏

Cerința2: Dacă se extrag la întâmplare două bile din urnă, fără a

se reintroduce în urnă bilele extrase, să se afle probabilitatea ca
acestea să fie negre.

Rezolvare:

? = (probabilitatea ca acestea să fie negre) = (probabilitatea ca

cele două bile extrase din urnă, fără revenire să fie negre).

n = (numărul bilelor extrase din urna U fără revenire) = 2,

a = (numărul bilelor albe din U) = 4,
b = (numărul bilelor negre din U) = 6,
𝛂𝛂 = (numărul bilelor dorite a fi albe din cele n = 2) = 0,
(n – 𝛂𝛂) = (numărul bilelor dorite a fi negre din cele n = 2) = (2 –
– 0) = 2.

? = P(ca din cele n = 2 bile extrase fără revenire: 𝛂𝛂 = 0 = „albe” şi

restul de (n – 𝛂𝛂) = (2 – 0) = 2 = „negre”) = (se calculează cu schema
hipergeometrică cu 2 culori, deci cu schema urnei cu bile nerevenite
𝐂𝐂𝐚𝐚𝛂𝛂 𝐂𝐂𝐛𝐛𝐧𝐧−𝛂𝛂 𝐂𝐂𝟒𝟒𝟎𝟎 𝐂𝐂𝟔𝟔𝟐𝟐
de 2 culori) = 𝐧𝐧 = 𝟐𝟐 , unde:
𝐂𝐂𝐚𝐚+𝐛𝐛 𝐂𝐂𝟏𝟏𝟏𝟏

𝟒𝟒! 𝟒𝟒!
𝐂𝐂𝟒𝟒𝟎𝟎 = = = 1, deoarece 0! = 1;
𝟎𝟎!(𝟒𝟒−𝟎𝟎)! 𝟏𝟏∙𝟒𝟒!

4
 𝟔𝟔! 𝟔𝟔! 𝟒𝟒!∙𝟓𝟓∙𝟔𝟔 𝟓𝟓∙𝟔𝟔 𝟔𝟔! 𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙𝟒𝟒∙𝟓𝟓∙𝟔𝟔 𝟓𝟓∙𝟔𝟔
𝐂𝐂𝟔𝟔𝟐𝟐 = = = = =5x3( = = =
𝟐𝟐!(𝟔𝟔−𝟐𝟐)! 𝟐𝟐!∙𝟒𝟒! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙𝟒𝟒! 𝟐𝟐 𝟐𝟐!∙𝟒𝟒! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙𝟒𝟒) 𝟐𝟐
= 5 x 3);

𝟐𝟐 𝟏𝟏𝟏𝟏! (𝟏𝟏𝟏𝟏)! 𝟖𝟖!∙𝟗𝟗∙𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟗𝟗∙𝟏𝟏𝟏𝟏 (𝟏𝟏𝟏𝟏)! 𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙…∙𝟖𝟖∙𝟗𝟗∙𝟏𝟏𝟏𝟏

𝐂𝐂𝟏𝟏𝟏𝟏 = = = = = 9 x 5, ( = =
𝟐𝟐!(𝟏𝟏𝟏𝟏−𝟐𝟐)! 𝟐𝟐!∙𝟖𝟖! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙𝟖𝟖! 𝟐𝟐 𝟐𝟐!∙𝟖𝟖! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙…∙𝟖𝟖)
𝟗𝟗∙𝟏𝟏𝟏𝟏
= = 9 x 5), a.î.:
𝟐𝟐

P(ca din cele n = 2 bile extrase fără revenire: 𝛂𝛂 = 0 = „albe” şi

𝐂𝐂𝟒𝟒𝟎𝟎 𝐂𝐂𝟔𝟔𝟐𝟐 𝟏𝟏∙𝟓𝟓∙𝟑𝟑 𝟏𝟏∙𝟓𝟓∙𝟑𝟑 𝟏𝟏∙𝟏𝟏
restul de (n- – 𝜶𝜶) = (2 – 0) = 2 = „negre”) =... = 𝟐𝟐 = = = =
𝐂𝐂𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟗𝟗∙𝟓𝟓 𝟗𝟗∙𝟓𝟓 𝟑𝟑∙𝟏𝟏
𝟏𝟏
= .
𝟑𝟑

Aplicaţia2: Într-o urnă U sunt: 3 bile albe şi 7 bile negre.

Cerința1: Dacă se extrage la întâmplare o bilă din urnă, să se afle

probabilitatea ca aceasta să fie albă.

Rezolvare:

A = (evenimentul ca bila extrasă din urnă să fie albă).

Conform ipotezei U conține 3 bile albe şi 7 bile negre, deci în total

U conține 3 + 7 = 10 bile.

𝐦𝐦
? = P(A) = (se calculează cu definiţia clasică a probabilităţii) = ,
𝐧𝐧
unde:

5
 m = (numărul cazurilor favorabile realizării lui A, adică
numărul cazurilor favorabile obținerii unei bile albe din U)) =
= (numărul bilelor albe din U) = 3.

n = (numărul tuturor cazurilor posibile) = (numărul tuturor

bilelor din U) = 3 + 7 = 10.

Deci:

m = 3 şi n = 10.

Prin urmare:

𝐦𝐦 𝟑𝟑
P(A) = ... = = = 0,3.
𝐧𝐧 𝟏𝟏𝟏𝟏

Cerința2: Dacă se extrag la întâmplare două bile din urnă, fără a

se reintroduce în urnă bilele extrase, să se afle probabilitatea ca acestea
să fie albe.

Rezolvare:

? = (probabilitatea ca acestea să fie albe) = (probabilitatea ca

cele două bile extrase din urnă, fără revenire să fie albe).

n = (numărul bilelor extrase din urna U fără revenire) = 2,

a = (numărul bilelor albe din U) = 3,
b = (numărul bilelor negre din U) = 7,
𝛂𝛂 = (numărul bilelor dorite a fi albe din cele n = 2) = 2,
(n – 𝛂𝛂) = (numărul bilelor dorite a fi negre din cele n = 2) = (2 –
6
– 2) = 0.

? = P(ca din cele n = 2 bile extrase fără revenire: 𝛂𝛂 = 2 = „albe” şi

restul de (n – 𝛂𝛂) = (2 – 2) = 0 = „negre”) = (se calculează cu schema
hipergeometrică cu 2 culori, deci cu schema urnei cu bile nerevenite
𝐂𝐂𝐚𝐚𝛂𝛂 𝐂𝐂𝐛𝐛𝐧𝐧−𝛂𝛂 𝐂𝐂𝟑𝟑𝟐𝟐 𝐂𝐂𝟕𝟕𝟎𝟎
de 2 culori) = 𝐧𝐧 = 𝟐𝟐 , unde:
𝐂𝐂𝐚𝐚+𝐛𝐛 𝐂𝐂𝟏𝟏𝟏𝟏

𝟑𝟑! 𝟑𝟑! 𝟐𝟐!∙𝟑𝟑 𝟑𝟑! 𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑

𝐂𝐂𝟑𝟑𝟐𝟐 = = = = 3 (= = = 3), deoarece n! =
𝟐𝟐!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)! 𝟐𝟐!∙𝟏𝟏! 𝟐𝟐!∙𝟏𝟏 𝟐𝟐!∙𝟏𝟏! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙𝟏𝟏
= 1∙2∙3∙...∙ 𝐧𝐧;

𝟕𝟕! 𝟕𝟕!
𝐂𝐂𝟕𝟕𝟎𝟎 = = = 1, deoarece 0! = 1;
𝟎𝟎!(𝟕𝟕−𝟎𝟎)! 𝟏𝟏∙𝟕𝟕!

𝟐𝟐 𝟏𝟏𝟏𝟏! (𝟏𝟏𝟏𝟏)! 𝟖𝟖!∙𝟗𝟗∙𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟗𝟗∙𝟏𝟏𝟏𝟏 (𝟏𝟏𝟏𝟏)! 𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑∙…𝟖𝟖∙𝟗𝟗∙𝟏𝟏𝟏𝟏

𝐂𝐂𝟏𝟏𝟏𝟏 = = = = = 9 x 5, (= =
𝟐𝟐!(𝟏𝟏𝟏𝟏−𝟐𝟐)! 𝟐𝟐!∙𝟖𝟖! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙𝟖𝟖! 𝟐𝟐 𝟐𝟐!∙𝟖𝟖! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙…∙𝟖𝟖)
𝟗𝟗∙𝟏𝟏𝟏𝟏
= = 9 x 5) a.î.:
𝟐𝟐

P(ca din cele n = 2 bile extrase fără revenire: 𝛂𝛂 = 2 = „albe” şi

𝐂𝐂𝟑𝟑𝟐𝟐 𝐂𝐂𝟕𝟕𝟎𝟎 𝟑𝟑∙𝟏𝟏 𝟏𝟏∙𝟏𝟏 𝟏𝟏
restul de (n- – 𝛂𝛂) = (2 – 2) = 0 = „negre”) =... = 𝟐𝟐 = = = .
𝐂𝐂𝟏𝟏𝟏𝟏 𝟗𝟗∙𝟓𝟓 𝟑𝟑∙𝟓𝟓 𝟏𝟏𝟏𝟏

2. Schema urnei cu bile revenite de două culori

Schema binomială sau mai sugestiv schema urnei (a unei singure

urne) cu bile revenite de 2 culori, afirmă că:

7
 „Fie U o urnă cu bile de 2 culori: albe şi negre. Din U se extrag n
bile, cu revenire, adică punând de fiecare dată bila extrasă înapoi (la
loc) în urnă. Deci, schematizând, avem:

U ∋ bile de 2 culori: albe, şi respectiv negre.

↑
conţine

U se extrag n bile.
cu revenire

(deci n este numărul bilelor extrase din urna U cu revenire)

Concluzie:

P(ca din cele n bile revenite: „k” = ”albe” şi restul de „n - k” sa=

fie

”negre”) = (formula combinărilor de n luate câte k ori p la puterea k,

adică la puterea numărului de bile albe dorite, ori q la puterea (n – k),
adică la puterea numărului de bile negre dorite) = Cnkpkqn - k, unde: p =
= P(obţinerii unei bile albe din urna U), iar q = P(obţinerii unei bile
= (probabilitatea evenimentului contrar celui de
negre din urna U) adica
probabilitate p) = 1 - p (unu minus acest p).”

Aplicaţia1: Dintr-o urnă U ce conţine 5 bile albe şi 10 bile roşii se

extrag, cu revenire, 3 bile. ? = P = (probabilitatea ca două dintre bilele
extrase să fie albe).

Rezolvare:

8
 se
 5 " a" +
conţine 15 bile,
extrag
U : →U U → n=3 bile.
10 " r" cu
rev.− re

n = (numărul bilelor extrase din urna U cu revenire) = 3,

k = (numărul bilelor dorite a fi albe din cele n = 3) = 2,
(n – k) = (numărul bilelor dorite a fi roșii din cele n = 3) = (3 –
– 2) = 1.

? = P = (probabilitatea ca două dintre bilele extrase să fie albe) =

= (probabilitatea ca două dintre cele 3 bile extrase cu revenire din U să
fie albe).

?= P = P (ca din cele n=3 bile revenite: k = 2 = ”albe”

sa
şi restul de
fie

n − k = 3 − 2 = 1 = ”roşie”) = C nk p k q n − k , cu:
sa apl . n =3; k = 2
fie sch.
binom.−la

-conform ipotezei U conține 5 bile albe şi 10 bile roșii, deci în total

U conține 5 + 10 = 15 bile.

(5
P(obţinerii unei bile „albe” din urna U ) def=. 5 1
not .
p= = , iar:
cl .
15 3
a
prob.−ii

(5

P(obţinerii unei bile „roşii” din urna

not . 10 2
q= U) = = = 1− p =
def .
cl .
15 3 cfsau.
a form.−lei
prob.−ii prob.−ii
ev.−lui
contrar

1 3 −1 2
3)
1− = = .
3 3 3

9
Deci:

2 3− 2 =1 2
1  2 1 2
P = C ⋅  ⋅ 
2
3 = C ⋅  ⋅ ,
2
3 unde:
3  3 3 3

𝟑𝟑! 𝟑𝟑! 𝟐𝟐!∙𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟑𝟑! 𝟏𝟏∙𝟐𝟐∙𝟑𝟑

𝐂𝐂𝟑𝟑𝟐𝟐 = = = = =3( = = 3), a.î.:
𝟐𝟐!(𝟑𝟑−𝟐𝟐)! 𝟐𝟐!∙𝟏𝟏! 𝟐𝟐!∙𝟏𝟏 𝟏𝟏 𝟐𝟐!∙𝟏𝟏! (𝟏𝟏∙𝟐𝟐)∙(𝟏𝟏)

𝟏𝟏 𝟐𝟐 𝟏𝟏 𝟐𝟐 𝟐𝟐
P = ... = C32 ( )2 = 3( ) = .
𝟑𝟑 𝟑𝟑 𝟗𝟗 𝟑𝟑 𝟗𝟗

Profesor matem. Virginia Atanasiu

10