9.3. Formule i scheme clasice de probabilitate 9.3.1.

Formule pentru calcularea unor probabiliti 1)

P ( A U B) = P ( A) + P ( B ) P( A I B )
Fie n numrul cazurilor egal posibile ale experienei n raport cu care A i B sunt evenimente, m

numrul cazurilor favorabile lui A i s numrul cazurilor favorabile lui B. S presupunem c din cele m cazuri favorabile lui A, t sunt favorabile lui A I B . Numrul cazurilor favorabile lui Rezult:

AUB

este m + s t (i nu m + s) deoarece n acest caz , t cazuri ar fi

numrate de 2 ori i la A i la B).

P ( A) = P( A U B) = m+ s t ; n t P( A I B) = n

m s ; P( B) = n n

i deci relaia

m+ s t m s t = + n n n n

se poate scrie

P ( A U B) = P ( A) + P ( B ) P( A I B ) P ( A B C ) = P ( A) + P ( B ) + P (C ) ntr-adevr, conform relaiei precedente P ( A B ) P( A C ) P ( B C ) + P ( A B C )

2) Relaia precedent se extinde n cazul a trei evenimente astfel

avem

P( A U B U C ) = P (( A U B ) U C ) = P ( A U B ) + P (C ) P(( A U B ) I C ) = P ( A) + P ( B ) P ( A I B ) + P (C ) P (( A I C ) U ( B I C )) = P ( A) + P ( B ) + P (C ) P ( A I B ) P ( A I C ) P ( B I C ) + P ( A I B I C ).

Extins pentru n evenimente, relaia se scrie

P( A1 U A2 U .... U An = P ( A1 ) + P ( A2 ) + .... + P ( An ) + ... + + P( An ) P ( A1 I A2 ) ... P ( An1 I An ) + + P( A1 I A2 I A3 ) + .... + (1) n +1 P ( A1 I A2 I .... I An ).

Demonstrarea acestei relaii se face prin inducie. Aplicaie. O urn conine 3 bile albe i 7 bile negre, iar alta conine 7 bile albe i 3 negre. Din fiecare urn se extrage cte o bil.Care este probabilitatea s obinem cel putin o bil alb ? Solutie. Fie A evenimentul extragerii unei bile albe din prima urn i B evenimentul extragerii unei bile albe din a doua urn. Avem de calculat probabilitatea evenimentului

A B P ( A B ) = P ( A) + P ( B ) P( A B ). 3 7 P ( A) = , P ( B ) = 10 10 3 7 21 = 10 10 100

Deoarece A i B sunt independente

P ( A B ) = P ( A) P ( B ) =
i deci

P ( A B ) =

3 7 21 79 + = 10 10 100 100

9.3.2. Scheme clasice de probabilitate Schema lui POISSON Se dau n urne U1, U2, , Un care conin bile albe si negre in proporii date. Cunoatem deci probabilittile pi (i = 1, 2,, n) cu care este extrasa o bil alb din urn Ui . Se cere probabilitatea de a extrage k bile albe si n-k bile negre, atunci cnd din fiecare urn se extrage cate o bil. S notm cu qi = 1 pi (i = 1, 2, , n) probabilitatea de a extrage o bil neagr din urna Ui. Fie Ai (i = 1, 2, ,n) evenimentul de a extrage o bil alb din urna Ui si

A i = CAi
evenimentul contrar al lui Ai .

Evident, evenimentele

Ai

si

Ai

sunt independente in totalitatea lor.

Pentru a extrage k bile albe si n- k negre, trebuie s se realizeze k evenimente evenimente Evenimentul

Ai

si n-k

Ai . Ai1 Ai2 ... AiK AiK + 2 ... Ain

se realizeaz cu probabilitatea

pi1 pi2 ... piK qiK + 2 qiK + 2 ...qin

unde litera p apare de k ori cu diferii indici , iar q de n-k ori cu indici care nu apar la p de k ori cu diferii indici, iar q de n-k ori cu indici care nu apar la p. Se observ uor c dup aceeai regul se calculeaz coeficientul lui xk in polinomul

P( x ) = ( p1 x + q1 )( p 2 x + q 2 )...( p n x + q n ).

Schema lui Poisson ajut la rezolvarea problemelor in care se cere probabilitatea realizrii de k ori a unui eveniment intr-o experien ce consta in efectuarea a n experiente independente, atunci cnd cunoatem probabilitatea realizrii evenimentului in fiecare din cele n experiene. Aplicaie. Intr-un atelier sunt 3 maini. Prima d 0,9% rebuturi, a doua 1% si a treia 1,3% . Se ia la ntmplare cate o piesa de la fiecare main si se cere probabilitatea ca 2 din piesele luate s fie bune si una sa fie rebut. Suntem in cadrul schemei lui Poisson . Probabilitatea cutat va fi coeficientul lui x2 din produsul

( p1 x + q1 )( p 2 x + q 2 )( p3 x + q3 ) ,
p1 = 0,991; p2 = 0,99; p3 = 0,987. q1 = 0,009; q2 = 0,01; q3 = 0,013.

unde

Schema lui BERNOULLI S presupunem c in schema lui Poisson urnele U1, U2, , Un sunt identice. Atunci putem lua p1 = p2 = =pn = p; q1 = q2 = = qn = q = 1- p. Probabilitatea extragerii a k bile albe va fi in acest caz coeficientul lui xk din polinomul

P( x ) = ( px + q ) ,
n

adic va fi egala cu

k C n p k q nk .

Recunoatem in aceast expresie termenul general al ridicrii la puterea n a binomului px + q. Pentru acest motiv schema se mai numete binomial. Deoarece urnele sunt identice, putem considera c toate extragerile se fac dintr-o singura urn, bila extrasa punndu-se napoi in urna dup fiecare extragere. Obinem astfel schema lui Bernoulli: Probabilitatea de a scoate k bile albe din n extrageri dintr-o urn, punnd de fiecare data bila napoi, este
k Pn ,k = C n p k q n k ,

unde p este probabilitatea obinerii unei bile albe dintr-o singur extragere si q = 1 p. Schema lui Bernoulli rezolv problemele in care se cere probabilitatea realizrii unui eveniment de k ori intr-o serie de n efecturi a unei experiene ,atunci cnd se cunoate probabilitatea evenimentului la o singur efectuare a experienei. Aplicaia 1. Se arunc o moned de 4 ori. Se cere probabilitatea de a obine o singur dat stema.

Avem

1 1 ; q = ; n = 4; k = 1 2 2 1 3 1 1 1 1 P4,1 = C 4 = . 4 2 2 p=
Aplicaia 2. Se arunc un zar de 5 ori. Se cere probabilitatea ca faa cu un punct s apar de 2 ori si de 3 ori sa nu apar. Avem

1 5 p = ; q = ; n = 5; k = 2 6 6 2 3 625 5 2 1 P5, 2 = C 5 = 3888 6 6

Probleme 1. O urn conine 10 bile numerotate cu 1, 2, ,10. Se face o extragere la ntmplare din aceasta urn. Care este probabilitatea obinerii unei bile cu un numr mai mare ca 5, sau a unei bile cu un numr par ? 2. Doi trgtori trag cate un foc asupra unei inte. Primul nimerete inta cu probabilitatea 7/9, iar al doilea cu probabilitatea 9/11. Care este probabilitatea ca inta s fie atins ? 3. O urn conine 12 bile numerotate cu 1, 2, , 12. Se face o extragere din aceasta urn. Care este probabilitatea obinerii sau a unui numr par ,sau a unui numr mai mic ca 5, sau a unui ptrat perfect ? 4. 3 tragatori trag cate un foc asupra unei inte, independent unul de altul. Primul nimerete inta cu probabilitatea 3/4 , al doilea cu probabilitatea 4/5, probabilitatea ca inta sa fie atins ? 5. Intr-o clas sunt 14 bieti si 16 fete, in alt clas sunt 15 biei si 15 fete, iar in alt clas 18 biei si 14 fete. Din fiecare clas este luat din ntmplare cate un elev. Care este probabilitatea sa fie alei doi biei si o fat ? 6. Intr-o cutie sunt 4 pachete a cate 20 de igri. In primul pachet este o igar rupt, in al doilea sunt 2 igri rupte, in al treilea sunt 3 igri rupte, iar in al patrulea sunt 4 igri rupte. Din fiecare pachet se ia cate o igar. Care este probabilitatea s ias 3 igri bune si una rupt ? Dar probabilitatea s ias cel puin 3 igri rupte ? 7. Se dau 4 urne: U1 conine 3 bile albe si 4 negre, U2 conine 2 bile albe si 5 negre, U3 conine 5 bile albe si 2 negre, U4 conine 4 bile albe si 3 negre. Din prima urn se fac 3 extrageri punndu-se de fiecare data bila napoi in urn, iar din celelalte 3 urne se face cate o extragere. Care este probabilitatea obinerii sau a 2 bile albe si una neagr din prima urn ,sau a 2 bile albe si una neagr din urmtoarele 3 urne ? 8. Sa considerm urnele U1, U2, U3, U4, avnd compoziiile U1 = 5 bile albe, 5 negre; U 2 = 4 bile albe ,6 negre; U3 = 4 bile albe ,5 negre; U4 = 4 bile albe, 4 negre. Din fiecare urn se extrag cate 5 bile, iar al treilea cu probabilitatea 5/6. Care este

punndu-se bila extrasa napoi in urn. Care este probabilitatea ca din 2 urne sa obinem 2 bile albe si 3 negre, iar din a treia urna sa obinem alt combinaie ?