Sunteți pe pagina 1din 10

1.

Definiti mg international
Mg international reprezinta mg organizatiilor implicate in afacerile internationale, adica in
activitati si tranzactii care sunt desfasurate peste granitele a doua sau mai multe state.
Mg international poate fi considerat o forma de mg ntercultural atunci cand firma devine
multinationala; el valorifica rezultatele studiilor comparative de management.
2. Descrieti mg international dpdv al specificului sau
Rolul activitatilor internationale implica transformarea firmei dintr-un participant pasiv la
schimburile cu strainatea, intr-un participant activ si extrem de implicat in acestea.
Prin internationalizare, o firma nu schimba specificul sau domeniul de activitate, dar se
imbunatateste si se dezvolta pentru a face fata contextului international care este mult mai
complex si mai greoi decat cel national.
3. Prezentati timpul si spatiul
Timpul are un rol determinant in cultura unei comunitati si implicit in practica de afaceri.
Pe de-o parte, timpul reprezinta o coordonata importanta a desfasurarii afacerilor, iar pe de
alta parte, reprezinta o resursa esentiala a firmelor a carei importanta a crescut foarte mult in
ultimul timp.
Spatiul Culturile difera si in functie de modul in care privesc realitatea din jur, spatiul fizic
de existenta, distanta. Exista doua tipuri de culturi: culturi de insula (Japonia, UK), se
caracterizeaza prin introvertire si autoperfectionare, culturile de frontiera (SUA, Rusia),
extrovertite si dinamice.
4. Prezentati limbajul, omul si actiunea
Limbajul - Cultura se caracterizeaza printr-un anumit grad de complexitate, dupa cum
procesul de comunicare a mesajelor si modul de interpretare al acestora implica mai multa
sau mai putina informatie contextuala.
Culturi inalt contextuale: relatiile intre persoane sunt durabile; comunicarea este implicita;
persoanele de conducere raspund de persoanele din subordine; acordurile sunt mai degraba
orale; accesul strainilor in cadrul grupului este dificil.
Culturi slab contextuale: relatiile intre presone sunt putin durabile; comunicarea este
explicita; sefii nu raspund pt greselile subordonatilor; acordurile sunt scrise; accesul pt staini
este facil.
Omul conditia omului in societate prezinta diferente de la o cultura la alta. Astfel, in ceea
ce priveste acordul de egalitate/inegalitate, exista culturi egalitare, in care oamenii sunt
considerati egali, si culturi mai putin egalitare, unde importanta omului in societate este
diferita.
Actiunea modul cum este considerat in diferite culturi rolul activitatii sociale, depinde de
atitudinea fata de schimbare. Exista culturi care accepta schimbarea functiei usor, la fel cum
exista altele rezistente la schimbare.

5. Prezentati euromanagementul
Orientarea actuala in management, in egala masura internationala si interculturala, isi gaseste
cea mai buna aplicare in spatiul european.
Euromanagementul, ca disciplina de studiu, afirmata in 90, reprezinta o particularizare a
mg international, comparat sau intercultural; el are ca obiect de cercetare realitatea specifica
si complexa.
Principalele trasaturi ale EM sunt:
-orientarea spre persoana umana
-negocierea interna
-stapanirea diversitatii culturale
-armonizarea extremelor
6. Prezentati comertul international vazut ca modalitate de globalizare a afacerilor
La sfarsitul sec 20, comertul international a cunoscut o expansiune puternica si aproape
neintrerupta, crescand considerent ponderea acesteia in PIB.
Comertul international s-a dezvoltat datorita unei serii de factori precum:

Progresul tehnic- determina in mod hotarator adancirea diiziunii internationale a


muncii, aprofundand si mai mult specializarea de tip intra-industrial si intra-produs.
Triumful liberalismului- prezinta anumite trasaturi: are ca centru principal tari
dezvoltate ale economiei mondiale; reprezinta o trasatura dominanta a economiei
mondiale; are baza institutionala la nivel mondial.
Integrarea economica regionala
7. Analiza investitiilor in strainatate si globalizarea comertului
Investitiile in strainatate dezvolta raporturi directe in domeniul productiei. O investitie in
strainatate implica o optiune pt internationalizarea activitatii economice. Indiferent prin
forma in care se realizeaza, este clar ca acest tip de activitate economica are cel mai mare
impact asupra globalizarii si internationalizarii.
Globalizarea comertului in a 2a jumatate a sec 20, pe fondul existentei unei conflagratii la
scara mondiala si sub impactul factorilor determinanti in procesul international, s-a produs o
extindere treptata a diviziunii internationale a muncii. Procesul globalizarii este stimulat si de
dezvoltarea interdependenta a comertului international si investitiilor straine in strainatate.
Globalizarea este stimulata si de efectele de creare de comert pe care le genereaza diferitele
grupari integrationiste regionale. Adevarata forta a globalizarii comertului international o
reprezinta societatea multinationala.

8. Teoria ciclului de viata al produsului


Teoria pleaca de la teza confirmata de expertii anilor postbelici ca dezvoltarea internationala
presupune drept conditie prealabila, consacrarea pe piata interna.
Conform conceptului de ciclu de viata al produsului, acesta parcurge mai multe etape de-a
lungul existentei sale: lansareacrestereamaturitateadeclinul.

9. Prezentati fazele internationalizarii


a) Exportul din tara de origine este specifica etapei in care produsul este lansat pe piata
interna. Se desfasoara in faza de lansare a produsului si in prima etapa a fazei de crestere.
b)Debutul productiei in tara importatoare pe masura ce importatorii straini se
familiarizeaza cu produsul, unele companii din strainatate trec la realizarea efectiva a
produsului. Aceasta etapa corespunde sfarsitului perioadei de crestere si inceputul perioadei
de maturitate.
c)Exportul din tara impotatoare se caracterizeaza prin faptul ca producatorii straini devin
tot mai competitivi si incep sa exporte inspre terte tari, devenind concurenti directi ai firmelor
care au initiat vanzarile in strainatate. Aceasta faza corespunde etapei de maturitate.
d)Importul din tara de origine volumul in crestere al productiei in strainatate, avantajul de
crestere in unele tari determina ca firmele imitatoare sa initieze vanzarea directa in tara de
origine a produsului. Se intampla in faza e declin a produsului.

10. Analizati stadiile dezvoltarii firmei pe plan international (7)


a) Raspunsul la comanda externa firma pleaca de la existenta unei comenzi din partea
impotatorului strain. Daca ea accepta comanda si incepe sa vanda profitabil in strainatate, se
creaza premisele pt continuarea exporturilor.
b) Exportul activ pe masura ce exporturile firmei continua sa creasca, mg-ul poate
considera ca este necesara implicarea activa in vanzarile internationale.
c) Exportul direct expansiunea exporturilor induce crearea unui departament de export
situat la acelasi nivel cu departamentul de vanzari de la intern.
d) Sucursala sau filiala in strainatate in acest stadiu firma decide sa creeze structuri
organizatorice in tara de import.
e) Asamblarea in strainatate are la baza ratiuni precum costuri mai reduse de transport pt
produsele neasamblate, taxe vamale mai reduse, costuri salariale mai mici in tara de import.
f) Productia in strainatate in acest caz are loc delocalizarea productiei in strainatate si
include elaborarea unei strategii de afaceri pe termen lung.
g) Integrarea filialelor in strainatate presupune integrarea diferitelor filiale straine intr-un
sistem corporational multinational.

11. Analizati teoria dezvoltarii firmei prin intermediul celor 3 stadii


a) Internationalizarea initiala atunci cand firma valorifica pe plan international avantajele
sale specifice care au consacrat-o pe piata interna.
b) Implantarea in tari terte firma isi dezvolta capacitati comerciale si de productie pe
pietele locale straine
c) Internationalizarea, multinationalizarea, globalizarea presupune crearea unei retele
multinationale de subcontractanti, integrarea filialelor in strainatate.

12. Principiile ce stau la baza strategiei oganizatorice


Structura organizatorica are la baza doua principii esentiale:

Principiul unitatii de obiective o structura organizatorica este performanta daca


faciliteaza angajatilor indeplinirea obiectivelor organizatiei.
Principiul eficientei o structura este eficienta daca asigura indeplinirea obiectivelor
cu minim de eforturi si de cheltuieli.

13. Analizati departamentalizarea


Este o componenta organizatorica a firmei in limitele careia un manager are autoritatea
privind realizarea unor activitati.
Departamentalizarea se poate realiza in mai multe feluri:

Gruparea departamentelor dupa functiunile firmei

Avantaje: permite utilizarea eficienta a resurselor, asigura dezvoltarea competentelor


profesionale, faciliteaza comunicarea si coordonarea in cadrul departamentelor.
Dezavantaje: lipsa de comunicare intre departamente, slaba capacitate de ractie a firmei la
schimbarile mediului de afaceri, tendinta de enclavare a departamentelor.

Departamentalizarea pe divizii grupeaza activitatile care au caracteristici similare.

Avantaje: diviziile reactioneaza spontan la schimbarile intervenite, structura imbunatateste


prestatia firmei in raport cu clientii, permite mg de varf sa se ocupe mai mult de problemele
strategice.
Dezavantaje: apar paralelisme intre activitati, slaba coordonare intre divizii, rivalitati.

Departamentalizare matriceala grupeaza angajatii pe departamente in functie de


criteriul functional si cel divizional.
Departamentalizarea tip retea presupune separarea functiilor principale ale firmei
in organizatii separate care sunt conectate eectronic la sediul central.

Avantaje: o structura mai flexibila, variabila.


Dezavantaje: grad redus de control si diluarea spiritului de loialitate fata de organizatie.

14. Delegarea de autoritate


Presupune stabilirea asa-numitei linii de comanda. Pt stabilirea liniei de comanda, trebuie
respectate doua principii esentiale:

Principiul unitatii de comanda fiecare angajat trebuie sa aiba relatii de raportare in


fata unui singur sef.
Principiul scalaritatii presupune existenta unei linii verticale de comanda. Procesul
decizional poate fi centralizat sau descentralizat. Descentralizarea presupune
delegarea de autoritate catre cat mai multi subordonati, iar centralizarea reprezinta
pastrarea autoritatii in mana a cat mai putini superiori.

15. Relatiile formale/informale


Relatiile formale reprezinta acel tip de relatii reglementate de ROF, ROI, metodologii,
strategii, planuri operationale si reprezinta legaturile ce se stabilesc intre membrii organizatiei
precum si intre diferitele sisteme ale organizatiei.
Relatiile informale reprezinta legaturile neformalizate ce se stabilesc intre angajatii unei
organizatii, dar asta nu inseamna ca ele nu sunt importante pt organizatie.
Tipuri de relatii informale:

Tip sir info circula de la I membru al grupului, liderul, din gura in gura pana la
ultimul membru.
Tip margareta info circula de lalider catre fiecare membru al grupului
Tip retea info pleaca de la lider catre presoane cheie din grup care la randul lor le
disemineaza in randul celorlalti membrii.
Haotice informatia nu are un circuit clar de parcurgere

16. Decizia si formele de manifestare


Decizia poate fi definita ca fiind ca fiind atingerea unuia sau mai multor obiective in urma
calificarii acestora si identificarii modalitatilor de atingere a lor.
Decizia consta in parcurgerea urmatoarelor etape:

Stabilirea obiectivului/lor
Identificarea modalitatilor de atingere a lor
Selectia, care reprezinta un proces constient de alegere a modalitatii optime de
atingere a obiectivelor.

In context international identificam doua forme de manifestare a deciziilor: act decizional si


proces decizional.
Actul decizional reprezinta acel tip de decizii, de complexitate redusa ce nu necesita analize
speciale si reveniri asupra situatiilor decizionale. Deasemenea sunt si acele decizii de
complexitatea ridicata, dar care sunt luate periodic.
Procesul decizional reprezinta deciziile complexe ce necesita analize multiple si reveniri
asupra situatiei decizionale. Deasemenea sunt si acele decizii de complexitate mai scazuta dar
care sunt luate rar sau o singura data.
17. Elementele procesului decizional
a) Decidentul persoana care adopta decizia.
b)Mediul decizional totalitatea elementelor interne si externe organizatiei ce influenteaza
deciziile si care pot fi influentate la randul lor de diverse decizii.
c)Relatiile ce se stabilesc intre decidenti si mediul extern competitional (certitudine/
incertitudine economica si de risc economic).
Relatiile de certitudine economica se caracterizeaza prin faptul ca obiectivul poate fi atins
utilizand metodele cunoscute.
Conditia de incertitudine economica se caracterizeaza prin faptul ca obiectivul/le stabilit/e
poate/pot fi atinse, dar exista dubii in legatura cu modalitatea de atingere.

Conditia de risc economic se caracterizeaza prin faptul ca exista dubii serioase atat in ceea ce
priveste atingerea obiectivelor cat si in ceea ce priveste caile de urmat.
18. Clasificarea deciziei in functie de primele 2 criterii
In functie de orizont si implicatii:
Decizii strategice = vizeaza intreaga organizatie sau componente importante ale
acesteia, atingerea unor obiective pe termen lung (3-5 ani)
Decizii tactice = vizeaza parti importante dintr-o organizatie, atingerea de obiective
specifice si derivate de gr2
Decizii curente = vizeaza activitatea curenta din structura unei multinationale (ob.
Individuale)
In functie de esalonul managerial:
Esalon managerial superior = decizii strategice si mai rar tactice, luate de manageri
superiori.
Esalon managerial mediu = decizii tactice si mai rar curente, luate de esalonul
managerial secund.
Esalon managerial inferior = decizii curente, luate de esalonul managerial inferior.

19. Clasificarea deciziei dupa ultimele 3 criterii:


In functie de perioada/ frecventa de luare a deciziei:
Decizii periodice= luate la intervale regulate de timp, usor de adoptat, cunoscute de
firma.
Decizii aleatorii= luate la intervale neregulate de timp, dificil de adoptat.
In functie de posibilitatea anticiparii:
Decizii unice= se iau o singura data, sunt cele mai dificile.
Decizii anticipate
Decizii imprevizibile= trebuie luate intr-un interval scurt de timp.
In functie de implicarea organului superior in procesul decizional:
Decizii avizate= luate de un organism managerial care necesita avizul organismului
superior.
Decizii integrate= luate de un organism managerial fara a fi nevoie de avizul unui
organism superior.

20. Principiile decizilor


1. Principiul definitiei = consta in identificarea si analiza reala, completa si complexa a
sistemului decizional.
2. Principiul justificarii = toate elementele implicate in procesul decizional trebuie sa fie
corect justificate.
3. Principiul imputernicirii = luarea deciziei trebuie delegata pana la nivelul esalonului
managerial.

4. Principiul participarii = deciziile importante pt organizatie trebuie luate in mod


participativ.

21. Componentele strategiei


Strategia reprezinta totalitatea obiectivelor strategice ale organizatiei, a optiunilor strategice si
a resurselor si termenelor implicate.

Misiunea firmei= scopurile fundamentate ale organizatiei


Obiectivele strategice= operationalizarea scopului fundamental al organizatiei
Optiunile strategice= modalitatile prin care vor fi atinse obiectivele strategice
Resursele implicare= financiare, materiale, umane
Termenele= de inceput, de sfarsit
Avantajul competitiv= elementul central in jurul caruia trebuie sa se construiasca o
strategie; acel element specific organizatiei, menit sa o diferentieze de concurenti.
22. Fundamentarea strategiei

Inainte de fundamentare se vor analiza interesele stakeholderilor:


- salariatii -- acestia doresc obtinerea unui salariu cat mai favorabil si de asemenea doresc
condii bune de lucru
- sindicatele -- doresc sa obtina cat mai multe avantaje pt. salariati
- actionarii -- au ca principal interes obtinerea unui profit cat mai mare si incasarea de
dividende corespunzatoare acestora
- managerii -- sunt interesati in cresterea competentelor specifice postului
- furnizorii -- doresc ca organizatiei sa ii mearga bine, astfel incat sa continue colaborarea cu
aceasta
- clientii -- doresc produse si servicii calitative cu un raport pret/calitare dezvoltat
- statul -- are si el o serie de interese in legatura cu organizatia, in primul rand in ceea ce
priveste locurile de munca si in al 2-lea rand pt. ca organizatiile vireaza sume considerabile la
bugetele de stat.
- bancile - prin intermediul acestora se realizeaza tranzactiile financiare si organizatiile
apeleaza la banci ptr. obtinerea de credite.
Dupa indentificarea intereselor stakeholderilor, se realizeaza premisele internationalizarii
strategice, se asigura multidimensionalitatea sa si se vor stabili premisele necesare crearii
unui caracter flexibil al acesteia.
Fundamentarea propriu-zisa a strategiei pasi:
1. Studierea prognozelor si previzionarilor de specialitate in legatura cu mediul extern de
care trebuie sa tina cont firmele multinationale
2. Realizarea de studiu de mk din care sa reiasa cerintele consumatorilor si nivelul
previzionat al cererii de produse si servicii oferite de companii.
3. Realizarea unor amanuntite analize strategice si cele SWOT
4. Realizarea unor studii ecologice cu scopul de a testa paramerii de productie si de a analiza
limitele superioare admise de legislatia internationala si de legislatia tarii respective in
domeniul ecologic.

23. Elaborarea strategiei


In elaborarea strategiei sunt folosite doua metode de analiza:
Modelul Porter
Analiza SWOT reprezinta o tehnica utilizata cu succes de catre manageri, fiind un
model complex de analiza, deoarece implica atat elemente ale mediului intern(puncte
forte/slabe) cat si elemente ale mediului extern(oportunitati/amenintari).
Din combinarea elementelor precizate mai sus, rezulta urmatoarele directii strategice:

Strategia de tip SO, este de tip maxi-max, datorita faptului ca urmareste max
punctelor tari ale org si a oportunitatilor conferite de mediul extern. Este utilizata de
liderii de piata care isi permit o focusare principala pe elemente ce permit dezvoltarea
organizatiei.

24. Planul de afaceri


Este un instrument prin care se prezinta compania/afacerea de regula catre eventuali
investitori. El se elaboreaza in cazul lansarii unui proiect nou sau in cazul infiintarii unei
firme noi. El trebuie sa cuprinda o evaluare a situatiei curente si a celei de perspectiva, a
mediului in care isi desfasoara activitatea.
Componentele planului de afaceri:
Orice plan de afaceri incepe cu un rezumat, care contine:
Descrierea afacerii
Directiile strategice de actiune
Descrierea pietei
Descrierea modului in care este condusa firma
Un rezumat al aspectelor economico-financiare ale firmei.
Planul de afaceri propriu-zis, care contine:
Cadrul de actiune si motivatia= cuprinde un scurt istoric al activitatii firmei, o
descriere a produsului, principalii factori cheie de succes.
Obiectivele= obiectivele generale din care deriva restul categoriilor de obiective
Studiile de piata= trebuie demonstrata eficienta si profitabilitatea actiunii, segmentul
de piata vizat, competitia existenta, caile de combatere.
Prezentarea procesului de productie= se va analiza intregul proces de productie si
se va pune accentul pe schimbarile ocazionate de noul proiect.
Strategii de MK= se vor prezenta imaginea ce se doreste a fi creata, impactul ei
asupra clientilor, politicile de pret, sistemul de distributie, etc.
Planificarea financiara= sta la baza evaluarii investitiei. Trebuie sa cuprinda
prezentarea performantelor financiare, modul in care au fost obtinute si compararea
acestora cu cele ale competitorilor. Deasemenea trebuie sa cuprinda justificarea
financiara a proiectului.
Organizarea firmei= se va prezenta organigrama firmei, lista cu managerii, salarii,
beneficii, necesarul de forta de munca

25. Controlul in afacerile internationale. Etapele mecanismului de control


Controlul reprezinta una din principalele functii ale mg international, ce consta in compararea
rezultatelor obtinute cu obiectivele previzionate, iar rezultatele obtinute in urma compararii se
vor corecta (daca sunt inferioare obiectivelor) sau se vor integra (daca sunt superioare) in
urmatorul ciclu managerial.
Etapele mecanismului de control:
A. Prima etapa vizeaza stabilirea standardelor de control. Acele standarde deriva din
obiectivele stabilite in plan. Spre deosebire de obiective, standardul trebuie sa fie
masurabil. O alta problema care se pune, vizeaza stabilirea unei ierarhii de
importanta in ceea ce priveste activitatile care se vor controla.
B. A doua etapa reprezinta masurarea performantelor realizate efectiv. Intr-o prima
faza se stabilesc termenele care vor fi folosite in functie de obiectivul controlat.
C. A treia etapa consta in compararea performantelor cu standardele. Practic consta
in evaluarea efectiva a rezultatelor obtinute. In urma acestei evaluari, pot fi
inregistrate 3 rezultate posibile: rezultate egale/>/< cu standardele.
D. Corectarea deviatiilor managerul ia decizii prin care va actiona. Daca rezultatul
coincide cu standardul, decizia va consta in continuarea planului initial. Daca
diferenta intre rezultate si standarde este mare, managerul are de optat intre doua
decizii: fie luarea unor masuri pt apropierea rezultatelor de standarde, fie
corectarea standardelor.
26. Tipuri de control
I.
Controlul direct pp contacte personale fata in fata intre conducerea companiei si
conducerea filialelor sau sucursalelor acesteia. Acestea se pot realiza fie la sediul
companiei mama, fie la sediul filialei sau sucursalei.
a. Avantaj: discutia fata in fata intre conducerea companiei si conducerea filialei.
b. Dezavantaj: consum mare de timp si de resurse
II.
Controlul indirect se realizeaza prin intermdeiul rapoartelor trimise de catre filiale
sau sucursale catre compania mama. Aceste rapoarte trebuie sa cuprinda o prezentare
foarte detaliata a performantelor acestora pt o perioada determinata de timp.
a. Avantaj: economie de timp si de resurse.
III.
Controlul preventiv are ca scop sa anticipeze problemele si sa gaseasca o rezolvare
inainte de aparitia acestora. Fiecare companie isi stabileste o serie de scopuri
strategice in functie de care va realiza planurile de actiune.
IV. Controlul curent cu cat mediul de actiune este mai incert, cu atat creste importanta si
necesitatea unui control curent. Pt realizarea acestui tip de control, conducerea
companiei poate interveni in rezolvarea problemei inainte ca aceasta sa devina prea
costisitoare. Cea mai cunoscuta forma de control o reprezinta monitorizarea continua
a operatiunilor de catre sefii de departament. Deasemenea, controlul curent
informeaza angajatii in in legatura cu performantele proprii, avand un efect de
motivare.

V.

Controlul de verificare are loc dupa ce actiunea a fost realizata, scopul sau fiind cel
de comparare a rezultatului obtinut cu cel planificat. Este cel mai intalnit tip de
control, utilizat atat in management international cat si national.

S-ar putea să vă placă și