Seminar 1 - PROBABILITĂŢI

Exerciţiul 1. Un zar are forma unui tetraedru regulat cu feţele numerotate

de la 1 la 4. În experimentul de aruncare a acestui zar, scrieţi un eveniment
imposibil, evenimentele elementare, evenimentul sigur şi daţi două exemple
de evenimente aleatoare.
Soluţie :
-un eveniment imposibil: cade faţa cu numărul 5

-evenimentele elementare:

ˆ cade faţa cu numărul 1

ˆ cade faţa cu numărul 2

ˆ cade faţa cu numărul 3

ˆ cade faţa cu numărul 4

-evenimentul sigur : Ω = {1, 2, 3, 4} -nr de puncte de pe faţa tetraedrului

este un număr ı̂ntre 1 şi 4

-evenimente aleatoare:

ˆ cade faţa cu numere impare

ˆ cade faţa cu numere pare

ˆ cade faţa cu numere prime

Exerciţiul 2. Un pachet conţine 52 de cărţi de joc de 4 tipuri: ♥ (inimă),

♦ (caro), ♣ (treflă), ♠ (spadă). În experimentul de extragere la ı̂ntâmplare
a unei cărţi din acest pachet, se consideră evenimentele:
-E1 = ”cartea extrasă este ♣”,
-E2 = ”cartea extrasă este A (as)”,
-E3 = ”cartea extrasă este K”,
-E4 = ”cartea extrasă nu este A ”.
Adevărat sau fals:

a) E4 = E2 ;

b) E2 şi E3 sunt evenimente incompatibile;

c) E1 ∪ E2 =”cartea extrasă este as de treflă”;

1
d) E1 ∪ E2 =”cartea extrasă este as sau treflă”;

e) E1 ∩ E3 =”cartea extrasă este treflă şi K”.

Soluţie :

a) adevărat

b) adevărat

c) fals

d) adevărat

e) adevărat

Exerciţiul 3. Se aruncă două zaruri. Care este probabilitatea ca suma

punctelor să fie 8?
Soluţie :
cazuri posibile: 6 × 6 = 36
cazuri favorabile:

ˆ 2+6

ˆ 6+2

ˆ 3+5

ˆ 5+3

ˆ 4+4
5
P = 36

Exerciţiul 4. În experimentul de arunncare simultană a două zaruri se con-

sideră evenimentele: A ”suma punctelor este 7”, respectiv B ”apare dubla”.
Justificaţi care eveniment este mai probabil să se ı̂ntâmple.
Soluţie :
Evenimentul A :
cazuri posibile: 6 × 6 = 36
cazuri favorabile:

ˆ 1+6

ˆ 6+1

2
 ˆ 2+5

ˆ 5+2

ˆ 3+4

ˆ 4+3
6 1
P (A) = 36
= 6

Evenimentul B :
cazuri posibile: 6 × 6 = 36
cazuri favorabile:

ˆ 1−1

ˆ 2−2

ˆ 3−3

ˆ 4−4

ˆ 5−5

ˆ 6−6
6
P (B) = 36 = 61
În concluzie, ambele evenimente au aceeaşi probabilitate:
6
P (A) = P (B) = 36 = 61 .
Exerciţiul 5. O urnă conţine 5 bile albe şi 4 bile negre, iar o altă urnă 5
bile albe şi 8 bile negre. Se extrage câte o bilă din fiecare urnă. Care este
probabilitatea ca exact o bilă să fie albă?
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A = ”din prima urnă extragem o bilă albă”;
-A = ”din prima urnă nu extragem o bilă albă”;
-B = ”din a doua urnă extragem o bilă albă”;
-B = ”din a doua urnă nu extragem o bilă albă”;
-C = ”extragem exact o bilă albă”.

3
 Atunci C = (A ∩ B) ∪ (A ∩ B), iar evenimentele fiind independente
obţinem:

P (C) = P ((A ∩ B) ∪ (A ∩ B)) =

= P (A ∩ B) + P (A ∩ B) − P (A ∩ B ∩ A ∩ B) =
= P (A) · P (B) + P (A) · P (B) − 0 =
5 8 4 5
= · + · =
9 13 9 13
20
=
39

Exerciţiul 6. În trei urne sunt respectiv 3 bile albe şi 2 negre, 4 bile albe şi
6 roşii, 4 bile albe şi 3 albastre. Se extrage câte o bilă din fiecare urnă. Care
este probabilitatea ca toate bilele extrase să fie albe?
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A = ”din prima urnă extragem o bilă albă”;
-B = ”din a doua urnă extragem o bilă albă”;
-C = ”din a treia urnă extragem o bilă albă”;
-E = ”toate bilele extrase sunt albe”.
Atunci E = A ∩ B ∩ C, iar evenimentele fiind independente obţinem:

P (E) = P (A ∩ B ∩ C) =
= P (A) · P (B) · P (C) =
3 4 4
= · · =
5 10 7
24
=
175
Exerciţiul 7. Dacă probabilitatea ca un automobil să plece ı̂n cursă ı̂ntr-o
dimineaţă friguroasă este de 0,7 şi dispunem de două automobile de acest
fel,care este probabilitatea ca cel puţin unul din automobile să plece ı̂n cursă
ı̂ntr-o dimineaţă friguroasă?
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A = ” automobilil 1 pleacă ı̂n cursă”;
-B = ” automobilul 2 pleacă ı̂n cursă”;
-E = ”cel puţin un automobil pleacă ı̂n cursă”;
Evenimentele A şi B sunt compatibile deoarece cele două automobile pot
pleca ı̂n cursă ı̂n acelaşi timp.
Atunci E = A ∪ B, iar evenimentele A şi B fiind independente (plecarea
automobilulul 1 nu depinde de plecarea automobilului 2) obţinem:

4
 P (E) = P (A ∪ B) =
= P (A) + P (B) − P (A ∩ B) =
= P (A) + P (B) − P (A) · P (B) =
= 0, 7 + 0, 7 − 0, 7 · 0, 7 =
= 0, 91

Exerciţiul 8. O firmă are trei departamente: D1 , D2 , D3 . Acestea depăşesc

planul zilnic de producţie cu probabilităţile de respectiv 0,7; 0,8 şi 0,6. Să se
calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = ” cel puţin un departament să depăşească planul de producţie”;
B = ” toate departamentele să depăşească planul de producţie”.
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A1 = ” D1 depăşeşte planul de producţie”;
-A2 = ” D2 depăşeşte planul de producţie”;
-A3 = ” D3 depăşeşte planul de producţie”;
Atunci A = A1 ∪ A2 ∪ A3 , iar

P (A) = P (A1 ∪ A2 ∪ A3 ) =
= 1 − P (A1 ) · P (A2 ) · P (A3 ) =
= 1 − (1 − P (A1 )) · (1 − P (A2 )) · (1 − P (A3 )) =
= 1 − (1 − 0, 7)(1 − 0, 8)(1 − 0, 6) =
= 0, 976

Exerciţiul 9. Se aruncă trei zaruri, fiecare având o faţă verde, una neagră
şi câte două roşii şi respectiv albastre. Să se determine probabilitatea ca cel
puţin un zar să arate culoarea albastră.
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A1 = ” zarul 1 are culoarea albastră”;
-A2 = ” zarul 2 are culoarea albastră”;
-A3 = ” zarul 3 are culoarea albastră”;
-E= ”cel puţin un zar are culoarea albastră”.

5
 Atunci E = A1 ∪ A2 ∪ A3 , iar

P (A) = P (A1 ∪ A2 ∪ A3 ) =
= 1 − P (A1 ) · P (A2 ) · P (A3 ) =
= 1 − (1 − P (A1 )) · (1 − P (A2 )) · (1 − P (A3 )) =
   
2 2 2
= 1− 1− 1− 1− =
6 6 6
4 4 4
= 1− · · =
6 6 6
=

Exerciţiul 10. Trăgătorul A nimereşte ţinta de 8 ori din 11 trageri, iar

B de 9 ori din 10 trageri. Dacă trag simultan ı̂n aceeaşi ţintă , care este
probabilitatea ca ţinta să fie atinsă ?
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A1 = ” trăgătorul A nimereşte ţinta”;
-A2 = ” trăgătorul B nimereşte ţinta”.
Atunci

P (A1 ∪ A2 ) = P (A1 ) + P (A2 ) − P (A1 ∩ A2 ) =

= P (A1 ) + P (A2 ) − P (A1 ) · P (A2 ) =
8 9 8 9
= + − · =
11 10 11 10
=

Exerciţiul 11. O urnă conţine 99 de bile identice, numerotate 1, 2, . . . 99.

Care e probabilitatea ca printr-o extragere să obţinem o bilă numerotată cu
un pătrat perfect?
Soluţie :
cazuri posibile: 99
cazuri favorabile:

ˆ 1×1

ˆ 2×2

ˆ 3×3

ˆ 4×4

ˆ 5×5

6
 ˆ 6×7

ˆ 8×8

ˆ 9×9
9
Deci P = 99

Exerciţiul 12. Într-o urnă sunt 7 bile albe şi 5 negre, iar ı̂n alta 6 albe şi
8 negre. Se extrage din fiecare câte o bilă . Care e probabilitatea ca ambele
bile să fie negre?
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A = ”din prima urnă extragem o bilă neagră”;
-A = ”din prima urnă nu extragem o bilă neagră”;
-B = ”din a doua urnă extragem o bilă neagră”;
-B = ”din a doua urnă nu extragem o bilă neagră”;
-C = ”extragem ambele bile negre”.

Atunci C = A ∩ B, iar evenimentele fiind independente obţinem:

P (C) = P (A ∩ B) =
= P (A) · P (B) =
5 8
= · =
12 14
5
=
21
Exerciţiul 13. Se aruncă independet o monedă , un zar şi se extrage o carte
dintr-un pachet de cărţi de joc. Care este probabilitatea de a obţine faţa cu
stema, un număr impar (pe zar) şi de a extrage un as?
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A = ”pe ban obţinem faţa cu stema”;
-B = ”pe zar obţinem faţa cu număr impar”;
-C = ”extragem din pachetul de cărţi un as”;
-E = ” faţa cu stema, un număr impar (pe zar) şi extragerea unui as”.

Atunci
P (A) = 12
P (B) = 36
4
P (C) = 52
1
P (E) = P (A ∩ B ∩ C) = P (A) · P (B) · P (C) = 2
· 36 · 4
52
=

7
Exerciţiul 14. Într-o fabrică se produc biciclete. Aceste biciclete au 2%
defecte de fabricaţie şi 5% defecte de montaj. Să se calculeze probabilitatea
ca o bicicletă să fie ı̂nlăturată ca necorespunzătoare.
Soluţie : Considerăm evenimentele:
-A = ”bicicleta are defecte de fabricaţie ”;
-B = ”bicicleta are defecte de montaj”;
-E = ”bicicleta are defecte”.

Atunci E = A ∪ B, iar evenimentele fiind independente obţinem:

P (E) = P (A ∪ B) =
= P (A) + P (B) − P (A ∩ B) =
= P (A) + P (B) − P (A) · P (B) =
2 5 2 5
= + − ·
100 100 100 100
Exerciţiul 15. Se aruncă două zaruri identice şi omogene pe o suprafaţă
netedă. Să se afle probabilitatea ca:
a) suma numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să
fie mai mică sau egală cu 5;

b) produsul numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri

să fie un pătrat perfect;

c) numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie triplul numărului de

puncte de pe faţa celui de-al doilea zar.
Soluţie :
cazuri posibile: 6 × 6 = 36

a) cazuri favorabile:

ˆ 1+1
ˆ 1+2
ˆ 1+3
ˆ 1+4
ˆ 2+1
ˆ 2+2
ˆ 2+3

8
 ˆ 3+1
ˆ 3+2
ˆ 4+1
10
P = 36
.

b) cazuri favorabile:

ˆ 1×1
ˆ 2×2
ˆ 3×3
ˆ 4×4
ˆ 5×5
ˆ 6×6
ˆ 1×4
ˆ 4×1
8
P = 36
.

c) cazuri favorabile:

ˆ primul zar 3, al doilea zar 1

ˆ primul zar este 6, al doilea zar este 2
2
P = 36
.