Tema 4 Master Statistica 2020 pentru 13 apr – 19 apr

4.4. Schema hipergeometrică

Contribuţii importante la acest tip de schemă probabilistică a avut si Karl Friedrich Gauss
(30.04.1777 – 17.02.1855; matematician german).
Prezentăm schema hipergeometrică (cu o urnă şi bilă neîntoarsă).
Urna poate avea 2 stări sau 3 stări etc.
4.4.1 Schema hipergeometrică pentru 2 stări.
Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută:

U=¿ ( a bile albe b bile negre ¿ ) ¿ ¿¿

¿ .
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi bila extrasă nu se pune
înaopi în urnă.
Se repetă operaţia de n ori, n≤a+b .
Se cere să se calculeze probabilitatea Pn ( k) aşa încât din n extrageri, un număr de k ,
k ≤a bile să fie albe.
k n−k k n−k
A a Ab Ca Cb
C kn
Este demonstrat că Pn( k ) = A na+b sau echivalent Pn ( k) = C na+b (5)
n!
A kn =
(n−k ) ! ; k=0, 1, ⋯,a .
Observaţia 9. Formula (5) se poate scrie sub forma echivalentă, în care punem în evidenţă
că dorim să se extragă k bile albe şi, în consecinţă, n – k bile negre sau să se extragă k 1
bile albe şi k 2 bile negre:
Pn ( k) = Pn ( k ; n−k) = Pn ( k 1 , k 2 ) , unde k 1 + k 2 =n ; k 2=n−k 1 .
k1 k2
Ca Cb
Pn ( k 1 , k 2 ) = C na+b
(pentru o scriere mai clară am notat k 1 =k 1 şi k 2 =k 2 .
Observaţia 10. Deşi probabilităţile p şi q din urna U se pot calcula, acestea nu intervin
în formula lui Pn ( k) .

4.4.2 Schema hipergeometrică pentru 3 stări. Generalizare.

Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută:

U=¿ ( a bile albe b bile negre c bile rosii ¿ ) ¿ ¿¿

¿ .
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi bila extrasă nu se pune
înaopi în urnă.
Se repetă operaţia de n ori, n≤a+b+ c .
Se cere să se calculeze probabilitatea Pn ( k 1 , k 2 , k 3 ) aşa încât din n extrageri, un număr
k ≤c bile să fie
de k 1 , k 1 ≤a bile să fie albe, k 2 , k 2 ≤b bile să fie negre şi în consecinţă 3
roşii:
 k1 k2 k3
Ca Cb Cc
Pn ( k 1 , k 2 , k 3 ) =Cna+b +c (unde pentru o scriere mai clară am notat
k 1 =k 1 , k 2 =k 2 , k 3 =k 3 ; k 1 + k 2 + k 3 =n ; k 3 =n−k 1 −k 2 .
Observaţia 11. Generalizarea schemei hipergeometrice pentru s≥4 stări se face imediat
şi se află probabilitatea Pn ( k 1 , k 2 ,⋯, k s ) .

Problema 11. 1HG. Un beneficiar primeşte un lot de 500 piese de la un fabricant.

Fabricantul spune că probabilitatea de apariţie a unei piese defecte este 1%. La primirea
lotului de piese beneficiarul decide să controleze (să extragă), la întâmplare, 6 piese din lot.
Care este probabilitatea ca beneficiarul să extragă 4 piese defecte ?
Problema 11 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 11.
Soluţie. Avem o singură urnă cu 2 stări: piese defecte; piese bune . Total 500 piese.

X=¿ ( defecte bune ¿ ) ¿ ¿¿

¿
Se extrag 6 piese la întâmplare. Piesele extrase nu se mai repun în urnă.
Rezultă Schema Hipergeometrică; a=5; b=495; n=6; k=4 piese defecte.
k
Ca Cb
n−k
C54 C 6−4
495
Pn ( k )= P6 ( 4 )= 6
C na+b ; C 500 .
Observaţia 12. Se pot calcula probabilităţile iniţiale p=5 /500 , q=495 /500 . Aceste
probabilităi nu ajută la nimic (în formulă), deoarece conţinutul urnei se schimbă pe
parcursul experienţei.

Problema 12. 2HG. Într-un depozit există 30 de televizoare: 18 de producţie străină şi 12

de producţie internă. Un client cumpără (face o comandă de ) 10 televizoare (sau face 10
comenzi de câte un televizor). Care este probabilitatea ca la această comandă clientul să se
primească 6 televizoare de producţie străină ?
Problema 12 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 12.
Soluţie. Avem o singură urnă cu 2 stări: TV străine; TV interne. Total 30 TV.

X=¿ (TV straine TV int erne¿ ) ¿ ¿¿

¿
Se extrag 10 TV la întâmplare (fără revenire în urnă).
Rezultă Schema Hipergeometrică; a=18; b=12; n=10; k=6 TV străine.
k n−k
Ca Cb
Pn ( k )= n
C a+b
.
Observaţia 12 este valabilă şi la această problemă.

Problema 13. 3HG. O urnă LOTO conţine numerele {1, 2, 3,…,49}. La extragerea
LOTO curentă au ieşit câştigătoare numerele din mulţimea C={3, 9, 27, 30, 41, 48}.
Un jucător extrage 6 numere din cele 49.
Care este probabilitatea ca 5 numere extrase să facă parte din mulţimea C ?
Problema 13 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 13.
 Soluţie. Avem o singură urnă cu 2 stări: numere câştigătoare; numere necâştigătoare.
Total 49 de numere.

X=¿ ( nr.castigator nr.necastigator ¿ ) ¿ ¿¿

¿
Se extrag 6 piese la întâmplare. Numărul extras nu se repune în urnă.
Rezultă Schema Hipergeometrică; a=6; b=43; n=6; k=5 numere câştigătoare.
5 6− 5
C ka C n−k C6 C 43
Pn ( k )= b
P6 ( k=5 )=
C na+b
; 6 + 43 C6
Observaţia 12 este valabilă şi la această problemă.

Problema 14. 4HG. O urnă conţine numerele {1, 2, 3,…,90}. La extragerea din urnă
au ieşit numerele din mulţimea C={3, 9, 27, 30, 41, 48}.
Un jucător extrage 6 numere din cele 90.
Care este probabilitatea ca 3 numere extrase să facă parte din mulţimea C ?
Problema 14 INFO. Să se scrie un program (eventual C++) care să rezolve Problema 14.
Soluţie. Avem o singură urnă cu 2 stări: numere din C şi numere din complementara
lui C. Total 90 de numere.

X=¿ ( nr. din C nr.din afara lui C ¿ ) ¿ ¿¿

¿
Se extrag 6 piese la întâmplare. Numărul extras nu se repune în urnă.
Rezultă Schema Hipergeometrică; a=6; b=84; n=6; k=3 .
3 6− 3
k
Ca Cb
n−k C6 C84
Pn ( k )= P6 ( k=3 )=
C na+b
;
C 66 + 84
Observaţia 12 este valabilă şi la această problemă.