UNIVERSITATEA HYPERION DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE EXACTE ȘI INGINEREȘTI

MASTER: MANAGEMENTUL PROIECTELOR TEHNICE ȘI TEHNOLOGICE

TEHNICI STATISTICE
NOȚIUNI TEORETICE

Student:

DOBRESCU ANDREEA ALEXANDRA

MASTER ANUL I
 SCHEME CLASICE DE PROBABILITATE. MODELE MATEMATICE ŞI INFORMATICE.
ALGORITMUL SCHEMELOR DE PROBABILITATE.

Schema de probabilitate este un model matematic prin care se determină probabilitatea cu care
apare un eveniment într-o experienţă aleatoare.
Cele mai vechi şi mai cunoscute scheme de probabilitate se numesc scheme clasice. Există mai
multe scheme clasice de probabilitate, dintre care amintim: schema lui Bernoulli, schema lui Poisson,
schema hipergeometrică.

Ideea 1. Fiecare schemă este legată de o urnă U sau de mai multe urne 1 U , U ,⋯,U
2 n . Oricare
urnă are numai două tipuri de obiecte (stări), reprezentate abstract, de obicei, prin bile albe şi bile
negre.

Ideea 2. Din urnă se extrage o bilă (o stare). Exist cazurile: A) bila poate fi pusă înapoi în urnă pentru
o nouă extragere; B) Bila nu este pusă înapoi în urnă.
În cazul A) schema clasică se numeşte cu revenire (schema bilei revenite; schema bilei întoarse).
În cazul B) schema clasică se numeşte fără revenire (schema bilei nerevenite; schema bilei
neîntoarse).

Ideea 3. În aplicaţii este recomandat să asociem oricărei urne o variabilă aleatoare discretă X

U=¿ ( bile albe bile negre¿ ) ¿ ¿¿ U=¿ ( albe negre ¿) ¿ ¿¿

¿ ; ¿ ; p≥0 ; q≥0; p+q=1 .
 a b
p= q=
Dacă bile albe = a, atunci a+b ; dacă bile negre = b, atunci a+b ; a, b∈ N .

Formula generală de calculare a unei probabilităţi p este

numarul cazurilor favorabile
p=
numarul cazurilor posibile (totale) .
În aplicaţii numerice, în general, numărul total de cazuri posibile se determină uşor.

Ideea 4. În general notăm prin

Pn ( k) probabilitatea ca din n∈N , n≥1 extrageri successive din
urnă, un număr de k , k ∈N , k≥0 bile să fie albe.

Ideea 5. În general se caută probabiliratea ca după n extrageri să apară k bile albe. Dar, în unele
probleme se cere probabilitatea de apariţie pentru prima dată a unei bile albe.

Algoritm de rezolvare a unei probleme legate de schemele de probabilitate.

a) Se identifică numărul de stări ale problemei. În general sunt două stări, dat pot fi şi mai multe.
b) Se menţionează stările în ordinea impusă de probabilitatea cerută de problemă: probabilitatea
evenimentului legat de bilelele negre sau de clienţii insolvabili sau de pacienţii sănătosi sau de chibriturile
cu defecte etc.
c) Se scrie variabila aletoare U sau X şi se calculează probabilităţile p şi q sau 1 1 et
p ,q
d) Se alege o schemă de probabilitate care coerspunde cu problema dată spre rezolvare.
e) Se scrie formula de calcul a probabilităţii evenimentului cerut în problemă.
f) Se înlocuiesc datele numerice şi se fac toate calculele cerute de formulă.
g) OPŢIONAL. Se scrie un program într-un limbaj de programare, pentru efectuarea calculelor
k
numerice. În general, acest program trebuie să efectueze calcularea combinărilor
Cn .

SCHEMA LUI BERNOULLI

SCHEMA LUI BERNOULLI CU 2 STĂRI.

Schema poartă denumirea de urna cu bila revenită sau urna cu bilă întoarsă.
Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută:

U=¿ ( bile albe bile negre¿ ) ¿ ¿¿ U=¿ ( albe negre ¿) ¿ ¿¿

¿ ; ¿ ; p≥0 ; q≥0; p+q=1 ; q=1− p .
a
p=
Dacă numărul de bile albe = a, atunci a+b ; dacă numărul de bile negre = b, atunci
b
q=
a+b ; a, b∈N .
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi apoi bila se pune înapoi în urnă.
Se repetă operaţia de n ori, unde n poate fi oricât de mare, dar în general se foloseşte n≤a+b .

Se cere să se calculeze probabilitatea

Pn( k) aşa încât din n extrageri, un număr de k bile să fie
albe.
 n!
k k n−k C kn=
Este demonstrat că
Pn( k) = C n p q ; k ! (n−k ) ! ; k=0, 1, ⋯,n (1)

Se vede că
Pn ( k) este coeficientul lui x k din polinomul P( x) .
Dacă q> p atunci
Pn ( k) scade cu creşterea lui n .

Formula (1) se poate scrie sub forma echivalentă, în care punem în evidenţă că dorim să se extragă k
bile albe şi, în consecinţă, n – k bile negre sau să se extragă
k1 bile albe şi
k2 bile negre:
Pn( k) = Pn ( k ; n−k ) = Pn ( k 1 , k 2 ) , unde k 1 + k 2 =n ; k 2=n−k 1 .
k1 k 1 k 2
Pn ( k 1 , k 2 ) = C n p q (pentru o scriere mai clară am notat
k 1 =k 1 şi
k 2 =k 2 .

Dacă facem o reprezentare completă a celor n extrageri, atunci obţinem variabila aleatoare discretă X

X=¿ ( k=0, 1, 2,⋯,n¿) ¿ ¿¿

¿ , numită variabila discretă binomială sau variabila de tip Bernoulli.
2
Valoare medie şi dispersia sunt respectiv M ( X )=np ; D ( X )=npq .

SCHEMA LUI BERNOULLI CU 3 STĂRI.

Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută:

U=¿ ( a bile albe b bile negre c bile rosii ¿ ) ¿ ¿¿

¿ .
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi bila extrasă se pune înaopi în
urnă.
Se repetă operaţia de n ori, unde n poate fi oricât de mare, dar în general se foloseşte
n≤a+b+ c .

Se cere să se calculeze probabilitatea

Pn ( k 1 , k 2 , k 3 ) aşa încât din n extrageri, un număr de
k1 ,
k 1 ≤a bile să fie albe,
k2 ,
k 2 ≤b bile să fie negre şi în consecinţă
k 3 ≤c bile să fie roşii:
n!
k1 k2 k 1 k2 k3 pk 1 q k2 r k3
Pn ( k 1 , k 2 , k 3 ) = C n C n−k 1 p q r = k1 ! k 2 ! k 3! (2)
unde pentru o scriere mai clară am notat
k 1 =k 1 , k 2 =k 2 , k 3 =k 3 ;
k 1 + k 2 + k 3 =n ; k 3 =n−k 1 −k 2 .
Generalizarea schemei lui Bernoulli cu s≥4 stări se face imediat şi se află probabilitatea
Pn ( k 1 , k 2 ,⋯, k s ) . Aceasta se numeşte legea multinominală.
De exemplu. pentru s=4 obţinem
n!
k1 k2 k3 k1 k2 k3 k4 pk 1 q k2 r k3 t k 4
Pn ( k 1 , k 2 , k 3 , k 4 ) = C n C n−k 1 C n−k 1−k 2 p q r t = k1 ! k 2 ! k 3! k 4 ! (3)
unde pentru o scriere mai clară am notat
k 1 =k 1 , k 2 =k 2 , k 3 =k 3 ;
k 4 =k 4 ; k 1 + k 2 + k 3 + k 4 =n ; k 4 =n−k 1 −k 2 −k 3 .
 SCHEMA LUI POISSON

Se consideră n urne 1 U , U ,⋯,U

2 n care conţin numai două tipuri de bile (albe şi negre) dar în
cantităţi diferite’ Reprezentăm urnele sub forma

U 1=¿ (
a1 albe b1 negre ¿ ) ¿
¿¿ U 2=¿ ( 2
a albe b2 negre ¿ ) ¿
U n=¿ ( n
a albe b n negre ¿ ) ¿
¿¿ ¿¿
¿ , ¿ ; …, ¿ .

Se extrage câte o (singură) bilă din fiecare urnă

U i , i=1 ,n .

Se cere să se calculeze probabilitatea

Pn ( k) aşa încât din cele n extrageri, un număr de k bile să
fie albe.

Este demonstrat că probabilitatea

Pn( k) are valoarea coeficientului lui xk din polinomul
P( x )=( p 1 x +q 1 )( p 2 x+q2 )⋯( pn x +q n ) (4)
Nu se va face confuzie între schema lui Poisson şi variabila Poisson discretă de parametru λ> 0 ,
care are legea de probabilitate

X=¿ ( k¿ ) ¿ ¿¿
¿ ; k=0, 1, 2, ⋯, ∞ ; M ( X )=λ , D ( λ )=λ .
2

SCHEMA HIPERGEOMETRICĂ

SCHEMA HIPERGEOMETRICĂ PENTRU 2 STĂRI.

Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută:

U=¿ ( a bile albe b bile negre ¿ ) ¿ ¿¿

¿ .
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi bila extrasă nu se pune înaopi în
urnă.
Se repetă operaţia de n ori, n≤a+b .

Se cere să se calculeze probabilitatea

Pn ( k) aşa încât din n extrageri, un număr de k , k ≤a bile
să fie albe.
k n−k k n−k
A a Ab Ca Cb
C kn n n
Este demonstrat că
Pn ( k ) = A a+b sau echivalent
Pn ( k) = C a+b (5)
 n!
A kn =
(n−k ) ! ; k=0, 1, ⋯,a .
Formula (5) se poate scrie sub forma echivalentă, în care punem în evidenţă că dorim să se extragă
k bile albe şi, în consecinţă, n – k bile negre sau să se extragă
k1 bile albe şi
k2 bile negre:
Pn ( k) = Pn ( k ; n−k ) = Pn ( k 1 , k 2 ) , unde k 1 + k 2 =n ; k 2=n−k 1 .
k 1 k2
Ca Cb
n
Pn ( k 1 , k 2 ) = C a+b (pentru o scriere mai clară am notat
k 1 =k 1 şi
k 2 =k 2 .

Deşi probabilităţile p şi q din urna U se pot calcula, acestea nu intervin în formula lui
Pn ( k) .

SCHEMA HIPERGEOMETRICĂ PENTRU 3 STĂRI.

Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută:

U=¿ ( a bile albe b bile negre c bile rosii ¿ ) ¿ ¿¿

¿ .
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi bila extrasă nu se pune înaopi în
urnă.
Se repetă operaţia de n ori, n≤a+b+ c .
Se cere să se calculeze
P (k ,k ,k )
probabilitatea n 1 2 3 aşa încât din n extrageri, un număr de
k1 ,
k 1 ≤a bile să fie albe,
k2 ,
k 2 ≤b bile să fie negre şi în consecinţă
k 3 ≤c bile să fie roşii:
k1 k2 k3
Ca Cb Cc
n
Pn ( k 1 , k 2 , k 3 ) = C a+b +c (unde pentru o scriere mai clară am notat
k 1 =k 1 , k 2 =k 2 , k 3 =k 3 ; k 1 + k 2 + k 3 =n ; k 3 =n−k 1 −k 2 .
Generalizarea schemei hipergeometrice pentru s≥4 stări se face imediat şi se află probabilitatea
Pn ( k 1 , k 2 ,⋯, k s ) .

SCHEMA LUI PASCAL

Această schemă se mai numeşte şi schema geometrică (are ca termen general o progresie
geometrică, cu primul termen p şi raţia q ), iar istoria matematicii o atribuie lui Blaise Pascal
(19.06.1623 – 19 08.1662; matematician, fizician şi filosof francez).
Se consideră o singură urnă U cu compoziţie cunoscută: a bile albe şi b bile negre.
Se extrage din urnă o (singură) bilă, se notează culoarea ei şi apoi bila se pune înaopi în urnă.
Se cere probabilitatea ca la extragerea numărul n să apară pentru prima dată o bilă albă (iar în
anterioarele n−1 extrageri să fie bile negre). Notăm această probabilitate prin P(n) , unde n este
un număr natural dat, oarecare.
n−1
Este demonstrat că P(n) = pq .