UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA CALCULATOARE, INFORMATICĂ ȘI

MICROELECTRONICĂ

Raport
LUCRARE DE LABORATOR NR.3
la Teoria Probabilităților
Varianta 8

A realizat: st. gr TI-173

A verificat: lector superior Ceban Gheorghe

Chișinău 2017
Problema 8.1.1: Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor
aleatoare:

A = suma numerelor apărute nu întrece 6 ;

B = suma numerelor apărute este egală cu 3 ;

C = produsul numerelor apărute este mai mare ca 11

𝑐𝑎𝑟𝑑 𝐴
P(A) = , unde card înseamnă numărul de elemente ale mulțimii respective.
𝑐𝑎𝑟𝑑 𝛺

Spaţiul evenimentelor elementare  = (i, j): 1  i, j  6 ;

Favorabile pentru evenimentul A sunt evenimentele elementare

A = (1, 1), (1, 2), (1, 3), (1, 4), (1,5), (2,1), (2,2), (2,3), (2,4), (3,1), (3,2), (3,3), (4,1), (4,2), (5,1) ;

Deci card A=15, card 𝛺=36, astfel :

15
P(A) = =0,416667
36

B=(1, 2), (2, 1)  ;

Deci card B=2, card 𝛺=36, astfel :

2
P(B) = =0,0555556
36

C=(2,6 ), (3,4 ), (3, 5), (3, 6), (4, 3), (4, 4), (4, 5), (4, 6), (5, 3), (5, 4), (5, 5), (5, 6), (6, 2), (6, 3), (6, 4),
(6, 5), (6, 6) ;

Deci card C=17, card 𝛺=36, astfel :

17
P(C) = = 0,472222
36
Problema 8.1.2: Într-un lot care conţine 108 piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva defect. Se
extrag fără revenire 6 piese. Dacă toate piesele extrase sunt calitative, atunci lotul este acceptat,
iar în caz contrar este refuzat. Să se calculeze probabilitatea evenimentului A = lotul este
acceptat.

Notăm: Ai = piesa cu numărul de extragere i este calitativă, i = 1, 2, 3, 4, 5, 6. Are loc

egalitatea: A  A1  A2  A3  A4  A5  A6

Astfel avem:

P( A)  P( A1 ) P( A2 | A1 ) P( A3 | A1  A2 ) P( A4 | A1  A2  A3 ) P( A5 | A1  A2  A3  A4 ) x

x P( A6 | A1  A2  A3  A4  A5 ) .

În sistemul Mathematica:

P(A) = 0.622952

Problema 8.1.3: Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot să se
deterioreze independent unul de altul.

Notăm: Ai = elementul i se deteriorează, i = 1, 2, 3. Se cunosc probabilităţile acestor

evenimente: p1 = 0.5, p2 =0.8, p3 = 0.6. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:

A = nu se deteriorează nici un element;

B = se deteriorează un singur element;

C = se deteriorează două elemente;

D = se deteriorează toate elementele;

E = primul element nu se deteriorează.

Notăm q1 = 0,5, q2 = 0.2, q3 = 0.4 negațiile evenimentelor A1, A2, A3, adică probabilitatea că
elementele i, i = 1, 2, 3 elementele nu se deteriorează.

P(A) = 𝑞1 ∗ 𝑞2 ∗ 𝑞3 = 0.5 * 0.2 * 0.4 = 0.04

P(B) = 𝑝1 *𝑞2 ∗ 𝑞3 + 𝑞1 ∗ 𝑝2 ∗ 𝑞3 + 𝑞1 ∗ 𝑞2 ∗ 𝑝3 = 0.5*0.2*0.4 + 0.5*0.8*0.4 + 0.5*0.2*0.6 =

0.04 + 0.16 + 0.06 = 0.26
P(C) = 𝑞1 ∗ 𝑝2 ∗ 𝑞3 + 𝑝1 ∗ 𝑞2 ∗ 𝑝3 + 𝑝1 ∗ 𝑝2 ∗ 𝑞3 = 0.5*0.8*0.6 + 0.5*0.2*0.6 + 0.5*0.8*0.4 =
0.24 + 0.06 + 0.16 = 0.46

P(D) = 𝑝1 ∗ 𝑝2 ∗ 𝑝3 = 0.5*0.8*0.6 = 0.24

P(E) = 𝑞1 ∗ 𝑝2 ∗ 𝑝3 = 0.5*0.8*0.6 = 0.24

Calculăm probabilitățile evenimentelor cu ajutorul sistemului Mathematica:

Problema 8.1.4: Un magazin primeşte pentru vânzare articole cu exterioare identice fabricate la
trei uzine în proporţie de: 40% de la uzina nr.1, 20% de la uzina nr.2 şi 40% de la uzina nr.3.
Procentele de articole defectate sunt: 5% pentru uzina nr.1, 1% pentru uzina nr.2 şi 4% pentru
uzina nr.3. Care este probabilitatea ca un articol cumpărat să fie calitativ?

Rezolvare : Notăm: A = piesa cumpărată este calitativă. În raport cu faptul care uzină a fabricat
piesa luată pot fi enunţate ipotezele: Hi = piesa luată a fost fabricată de uzina nr.i, i = 1, 2, 3.
Astfel obținem:

P(H1) = 0.4, P(H2) = 0.2 şi P(H3) = 0.4. Cum ni din articole primite pentru vânzare de la
uzina i sunt rebut, rezultă că (1ni)% din piese sunt calitative. Deci :

P( A | H 1 ) = 0.95, P ( A | H 2 ) = 0,99 şi P ( A | H 3 ) = 0,96;

P(A) = P(H1)P(A| H1) + P(H2)P(A| H2) + P(H3)P(A| H3) = 0.4 *0.95 + 0.2 *0.99 + 0.4*0.96 =
0.38 + 0.198 + 0.384 = 0.962

2) Un articol luat la întâmplare este defectat. Care este probabilitatea că acest articol a fost
fabricat la uzina nr. 2.

Conform notaţiei de mai sus avem A = piesa luată la întâmplare este defect. Cum P( A | H1 ) =
0.05, P( A | H 2 ) = 0.01, P( A | H 3 ) = 0.04, din formula lui Bayes obţinem:
 P( H 1 ) P( A | H 1 )
P( H 1 | A )  =
P( H 1 ) P( A | H 1 )  P( H 2 ) P( A | H 2 )  P( H 3 ) P( A | H 3 )

0.4∗0.05
= = 0.526316
0.4∗0.05 +0.2∗0.01+0.4∗0.04

Problema 8.1.5: O monedă se aruncă de 33 ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:

A = valoarea a apărut de 18 ori ;

B = stema a apărut nu mai mult de 2 ori ;

C = stema nu a apărut niciodată

Fie evenimentul V = apariţia valorii. Avem: p = P(V) = 0.5 şi q = 1p = 0.5. Formula Bernoulli
pentru n = 33, k = 18, p =0.5 şi q = 0.5, este

P(A)= P33 (18)  C33

18
(1 2)18 (1 2) 3318

Calculul acestei valori prin metode obişnuite este posibil dar prezintă dificultăţi. Apelăm la
Sistemul Mathematica. Astfel avem :

1
P(B) = P33(1) + P33(2) = C33 (1 2)1 (1 2) 331 + C 33
2
(1 2) 2 (1 2) 33 2 = 6.5309 × 10−8

1
P(C) = P33(33) = C3333 (1 2) 33 (1 2) 3333  C3333 (1 2) 33 (1 2) 0  1 * (1 2) 33 *1  (1 2) 33 
8589934592
Problema 8.1.6: Probabilitatea ca un aparat electric să se defecteze în perioada de garanţie este
p=0.12. Să se calculeze probabilitatea ca din 1000 aparate cumpărate, în perioada de garanţie, să
se defecteze 108 aparate.

Folosind formula lui Bernoulli calculăm Folosim sistemul Mathematica pentru calculul
probabilitatea evenimentului : probabilității:

108
P(A) = P1000(108) = C1000 (0.12)108 (0.88) 892

Problema 8.1.7: Într-o urnă sunt 15 bile de trei culori: 6 bile albe, 4 bile negre şi 5 bile albastre.
Se extrag succesiv cu revenire 9 bile. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:

A = toate bilele sunt albe; (bile albe sunt doar 6 , dar se extrag 9 bile, respectiv)

B = 3 bile sunt albe, 2 sunt negre şi 4 sunt albastre;

C = 3 bile sunt albe, iar restul sunt de alte culori.

Fie evenimentele: A1 = bila extrasă este albă, A2 = bila extrasă este neagră şi A3 = bila
extrasă este albastră. Atunci: p1 = P(A1) = 6/(6+4+5) = 6/15, p2 = P(A2) = 4/15, şi p3 = P(A3) =
5/15 = 1/3. Aplicând formula obţinem:
3 2 4
9!  6   4   1 
P(B) = P9(3,2,4) =      
3!2!4!  15   15   3 
 3 4 2
9!  6   4   1 
P(C) = P9(3,4,2) + P9(3,3,3) + P9(3,2,4) + P9(3,1,5) =       +
3!4!2!  15   15   3 
3 3 3 3 2 4 3 1 5
9!  6   4   1  9!  6   4   1  9!  6   4   1 
      +       +       = 0.22701
3!3!3!  15   15   3  3!2!4!  15   15   3  3!1!5!  15   15   3 

Problema 8.1.8: Să se calculeze probabilităţile evenimentelor A, B şi C din exerciţiul 8.1.7 cu

condiţia că bilele extrasă nu revine în urnă.

𝐶63 ∗𝐶42 ∗𝐶54

P(B) = P9(3,2,4) = 9 = 0.11988
𝐶15
 𝐶63 ∗𝐶44 ∗𝐶52 𝐶63 ∗𝐶43 ∗𝐶53 𝐶63 ∗𝐶42 ∗𝐶54
P(C) = P9(3,4,2) + P9(3,3,3) + P9(3,2,4) + P9(3,1,5) = 9 + 9 ++ 9 +
𝐶15 𝐶15 𝐶15
𝐶63 ∗𝐶41 ∗𝐶55
9 = 0.335664
𝐶15

Problema 8.1.9: 1) Care este probabilitatea că numărul 3 va apărea pentru prima dată la a 12-a
aruncare a zarului? 2) Care este probabilitatea că la primele 12 aruncări ale zarului numărul 3 nu
va apărea?

Cum p = 1/6 şi q = 11/6 = 5/6, din formula: P(k) = p*qk-1

P(12) = pq11 = (1/6)(5/6)11 P(12) = 0.0224313

1) Evenimentul B poate fi definit şi astfel: B = numărul 3 va apărea pentru prima dată la

aruncarea a treizsprezecea, sau a paisprezecea, sau a cincisprezecea, .... Deci

P(B) = P(13) + P(14) + P(15) + ... =  k 13 (1 / 6)(5 / 6) k 1 .



Astfel obținem :

P(B) = 0.112157
Problema 8.1.10:

Probabilitatea unui eveniment A într-o experienţă aleatoare este p = P(A)=0.01. 1) Să se calculeze

probabilitatea ca în decursul a 1000 repetări a acestei experienţe evenimentul A se va realiza de 12
ori (să se folosească formula care rezultă din teorema locală Moivre-Laplace şi formula care
rezultă din teorema Poisson). 2) Să se calculeze probabilitatea ca numărul de realizări ale
evenimentului A să fie cuprins între 9 şi 15.

1.

Calculăm probabilitatea evenimentului cu Pentru calculul valorii acestei expresii folosim

ajutorul teoremei Moivre-Laplace: Sistemul Matematica:
2
1  1210000.01 
  
1 2  10000.010.99 
P1000 (12)  e =
2  1000  0.01  0.99
0.103599

2.
151000*0.01*0 , 99
1000*0.01*0.99
1
P10000 (9  k  15)   e t
2
/2
dt = 0.568671
2 9 1000*0.1
1000*0.01*0.99