Universitatea Tehnică a Moldovei

FCIM
Catedra Informatica Aplicativă

RAPORT

la lucrarea de laborator nr. 2

la Teoria Probabilității si Informației

Tema: Teoria probabilităţilor. Calculul probabilităţilor.

Varianta: 8

A efectuat: st. gr. TI – 173 –

A verificat: Ceban Gheorghe

pag. 0
 Chişinău, 2018

1. Scopul lucrării
Familiarizarea și rezolvarea exercițiilor de probabilitate în sistemul Mathematica Wolfram.

2. Considerații teoretice
La rezolvarea exerciţiilor ce urmează, vor fi folosite unele funcţii din cele enunţate anterior
precum şi funcţiile:
 Collect[expr,x] – reduce termenii asemenea din expresia expr şi îi aranjează după
puterile lui x;
 Sum[f[i],{i,imin,imax}] – calculează suma valorilor funcţiei f pentru i de la imin până la imax
cu pasul +1;
 NSum[f[i],{i,imin,imax}] – calculează o valoare a sumei valorilor funcţiei f pentru i de la
imin până la imax cu pasul +1;
 Product[f[i],{i,imin,imox}] - calculează produsul valorilor funcţiei f pentru i de la imin până
la imax cu pasul +1;
 NProduct[f[i],{i,imin,imox}] – calculează o valoare a produsului valorilor funcţiei f pentru
i de la imin până la imax cu pasul +1.

pag. 1
3. Realizarea lucrării

1. Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor aleatoare:

1) A = suma numerelor apărute nu întrece m,

2) B = suma numerelor apărute este egală cu r,

3) C = produsul numerelor apărute este mai mare ca n.

Valorile parametrilor : m =6, n =11, şi r =3 :

Rezolvare:
Spaţiul evenimentelor elementare =(i, j): 1  i, j  6.
1) Favorabile pentru evenimentul A sunt evenimentele elementare A=(1;1), (1;2), (1;3), (1;4),(1:5), (2;1),
(2;2), (2;3), (2:4), (3;1), (3;2), (3;3), (4;1) (4:2) . Cum card A=14 şi card =36, avem:

Int[1]:= 14 / 36
Out[2] = 0.388888
P(A) = 0.388888

2) Favorabile pentru evenimentul B sunt evenimentele elementare B={ (2;1), (1;2) . Cum card B=2 şi
card =36, avem:

Int[1]:= 2 / 36
Out[2] = 0.055555
P(B) = 0.055555
pag. 2
3) Favorabile pentru evenimentul C sunt evenimentele elementare C=(2;6), (3;4), (3;5), (3;6), (4;3), (4;4),
(4;5), (4;6), (5;3), (5;4), (5,5), (5,6), (6;2), (6;3), (6;4), (6;5), (6;6). Cum card A=17 şi card =36, avem:

Int[1]:= 17 / 36
Out[2] = 0.472222
P(C) = 0.472222

2. Într-un lot care conţine 107 piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva defect. Se extrag fără
revenire 6 piese. Dacă toate piesele extrase sunt calitative, atunci lotul este acceptat, iar în
caz contrar este refuzat. Să se calculeze probabilitatea evenimentului A=lotul este acceptat.

Rezolvare:

Vom folosi:
 Formula de adunare a probabilităţilor evenimentelor incompatibile;
 Formula de înmulţire a probabilităţilor evenimentelor independente;
 Formula de calcul al probabilităţii negaţiei evenimentului;
Notăm: Ai=piesa cu numărul de extragere i este calitativă, i=1, 2, 3, 4, 5, 6. Are loc egalitatea:
A  A1  A2  A3  A4  A5  A6 .

Avem:
P ( A)  P ( A1 ) P ( A2 | A1 ) P ( A3 | A1  A2 ) P ( A4 | A1  A2  A3 ) 

 P( A5 | A1  A2  A3  A4 )  P( A6 | A1  A2  A3  A4  A5 ) .

Int[1]:= N [ (99/107) * (98/106) * (97/105) * (96/104) * (95/103) * (94/102) ]

Out[2] = 0.62002
P(A) = 0.62002

pag. 3
3. Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot să se deterioreze
independent unul de altul. Notăm: Ai=elementul i nu se deteriorează, i=1, 2, 3.

Se cunosc probabilităţile acestor evenimente: p1=P(A1)=0.5, p2=P(A2)=0.8,

p3=P(A3)=0.6.

Să se calculeze probabilităţile evenimentelor: A=nu se deteriorează nici un element,

B=se deteriorează un singur element, C=se deteriorează două elemente, D=se
deteriorează toate elementele, E= primul element nu se deteriorează.

Rezolvare:

1) Vom exprima evenimentul aleator A prin evenimentele A1, A2 şi A3. Nici un element nu se deteriorează.

Int[1]:= N [ (1 - 0.5) * (1 – 0.8) * (1 – 0.6) ]

Out[2] = 0.04
P(A) = 0.04

2) Vom exprima evenimentul aleator B prin evenimentele B1, B2 şi B3. Se va deteriora numai un singur
element când primul element se deteriorează şi al doilea – nu şi al treilea – nu, sau al doilea se deteriorează şi
primul - nu şi al treilea – nu, sau al treilea se deteriorează şi primul – nu şi al doilea – nu.

Int[1]:= N [0.5 * (1 - 0.8) * (1 – 0.6) + 0.8 * (1 – 0.5) * (1 – 0.6) + 0.6 * (1 – 0.5) * (1 - 0.8)]
Out[2] = 0.34
P(B) = 0.34
pag. 4
3) Vom exprima evenimentul aleator C prin evenimentele C1, C2 şi C3. Se va deteriora două elemente când
primul şi al doilea element se deteriorează, al treilea – nu, sau primul şi al treilea se deteriorează, al doilea -
nu, sau al doilea da şi al treilea- da, primul – nu.

Int[1]:= N [ 0.6 * 0.8 * (1 – 0.5) + 0.6 * 0.5 * (1 – 0.8) + (0.8 * 0.5 * (1- 0.6) ]
Out[2] = 0.46
P(C) = 0.46

4) Vom exprima evenimentul aleator D prin evenimentele D1, D2 şi D3. Toate elementele se deteriorează.

Int[1]:= N [0.6 * 0.8 * 0.5]

Out[2] = 0.24
P(D) = 0.24

5) Vom exprima evenimentul aleator E prin evenimentele E1, E2 şi E3. Nu se va deteriora primul element când
al doilea şi al treilea element se deteriorează, sau al doilea şi al treilea – nu, sau al doilea-da şi al treilea-nu,
sau al doilea-nu şi al treilea-da.

Int[1]:= N [ 0.8 * 0.6 * (1-0.5) + (1-0.5) * (1-0.8) * (1- 0.6) + (1-0.5) * (1-0.6) * 0.8 + (1-0.5) * (1-0.8) * 0.6 ]
Out[2] =
P(E) =

pag. 5
4. Un magazin primeşte pentru vânzare articole cu exterioare identice fabricate la trei uzine
în proporţie de: n1=30% de la uzina nr.1, n2=30% de la uzina nr.2 şi n3=40% de la uzina
nr.3. Procentele de articole defectate sunt: m1=4 pentru uzina nr.1, m2=2 pentru uzina nr.2 şi
m3=4 pentru uzina nr.1.

1) Care este probabilitatea că un articol cumpărat să fie calitativ?

2) Un articol luat la întâmplare este defectat. Care este probabilitatea că acest articol a fost fabricat la uzina
nr.1.

n1 = 40, n2 = 20, n3 = 40, m1 = 5, m2 = 1, m3 = 4; k = 2

Rezolvare:
1) Notăm: A=articolul luat la întâmplare este calitativ. În raport cu faptul care uzină a fabricat articolul
luat pot fi enunţate ipotezele: Hi=articolul luat a fost fabricat de uzina nr.i, i=1, 2, 3.

P(H1) = 0.4; P(H2) = 0.2; P(H3) = 0.4;

Cum mi din articolele fabricate de uzina i sunt rebut, rezultă că (1mi)% din piese sunt calitative.
Conform formulei P(A\H)=1-m, aflam P(A|H1), P(A|H2), P(A|H3).
Deci P ( A | H 1 ) = 0,96, P ( A | H 2 ) = 0,98 şi P ( A | H 3 ) = 0,96.
Aplicând formula probabilităţii totale obţinem:

Int[1]:= N [ 0.4 * 0.95 + 0.2 * 0.99 + 0.4 * 0.98]

Out[2] = 0.97
P(A) = 0.97

pag. 6
2) Din formula lui Bayes avem:
P ( H 1 ) P( A | H 1 )
P( H 1 | A )  .
P( H 1 ) P( A | H 1 )  P( H 2 ) P( A | H 2 )  P( H 3 ) P( A | H 3 )

Cum P ( A | H 1 ) = 0,04; P ( A | H 2 ) = 0,02; P ( A | H 3 ) = 0,04; din formula lui Bayes obţinem:

Int[1]:= N [ ( 0.4 * 0.04 ) / ( 0.4 * 0.04 + 0.2 * 0.02 + 0.4 * 0.04)]

Out[2] = 0.66
P(A) = 0.66

5. O monedă se aruncă de n ori. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor: A=valoarea a

apărut de k ori, B=stema a apărut nu mai mult de 2 ori, C=stema nu a apărut nici o dată.
Numărul n este egal cu 25 plus numărul variantei, iar k este egal cu 10 plus numărul
variantei.

1) Fie evenimentul A=apariţia valorii de 18 ori. Formula Bernoulli pentru n = 33, k = 18, p=P(A)=0.605
şi q =0.385.

Int[1]:= N [ (Binomial[33, 18]) * (0.605) ^ 18 * (0.395)^15]

Out[2] = 0.108
P(A) = 0.108

pag. 7
 k nk
2) Fie evenimentul B=apariţia stemei de 2 ori. Formula Bernoulli( Pn (k )  C n p q ) pentru n = 33, k =
k

2, p=P(A)=0.053 şi q =0.947

Int[1]:= N [ (Binomial[33, 2]) * (0.947) ^ 2 * (0.053)^30]

Out[2] = 2.37935 x

P(B) = 2.37935 x

3) Fie evenimentul C=stema nu a apărut nici o dată. Formula Bernoulli pentru n = 33, k = 0, p=P(A)=1 şi
q =0

Int[1]:= N [ (Binomial[33, 0]) * (1) ^ 0 * (0)^32]

Out[2] = 0
P(C) = 0

6. Probabilitatea ca un aparat electric să se defecteze în perioada de garanţie este p=0,12. Să

se calculeze probabilitatea ca din 1000 aparate cumpărate, în perioada de garanţie, să se
defecteze m aparate. Numărul m este egal cu 100 plus numărul variantei.

p=0,12, q=0,88, n=1000, m=108

Int[1]:= N [ (Binomial[1000, 108]) * (0.12) ^ 107 * (0.88)^892]

Out[2] = 0.108
P(C) = 0.108

pag. 8
7. Într-o urnă sunt 18 bile de trei culori: 4 bile albe, 8 bile negre şi 6 bile albastre. Se extrag
succesiv cu revenire 10 bile. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor: A=toate bilele
sunt albe, B=2 bile sunt albe, 4 sunt negre şi 4 sunt albastre, C=2 bile sunt albe iar restul
sunt de alte culori.

n=15, n1=6, n2=4, n3=5, m=9, m1=3, m2=2, m3=4

p1=P(A1)=6/15; p2==P(A2)=4/15; p3=P(A3)=5/15=1/3;

1) n=10, k1=10, k2=0, k3=0;

Int[1]:= N [10! / (10! * 0! * 0!) * (6/5) ^10 * (4/15)^0 * (1/3) ^0]

Out[2] = 6.191
P(A) = 6.191

2) n=10, k1=2, k2=4, k3=4;

Int[1]:= N [10! / (2! * 4! * 4!) * (6/5) ^2 * (4/15)^4 * (1/3) ^4]

Out[2] = 3.398
P(B) = 3.398

3) n=10, k1=2, k2=5, k3=3;

Int[1]:= N [10! / (2! * 5! * 3!) * (6/5) ^2 * (4/15)^5 * (1/3) ^3]

Out[2] = 3.398
P(B) = 3.398

pag. 9
P(C)= 0.0543706

8. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor A, B din exerciţiul 8.1.7 cu condiţia că bilele extrase

nu revin în urnă.

n=15 bile, n1=5 bile albe, n2=6 bile negre, n3=4bile albastre, m=9, m1=2, m2=5, m3=2

1)

2)

pag. 10
9. 1) Care este probabilitatea că numărul 3 va apărea pentru prima dată la a 17-a aruncare a
zarului? 2) Care este probabilitatea că la primele 17 aruncări ale zarului numărul 3 nu va apărea?
Numărul m este 11.

1) Cum p = 1/6 şi q = 11/6 = 5/6, din formula obţinem P(21) = pq11= (1/6)(5/6)11.

P(A)= 0.0224313

2) Evenimentul B poate fi definit şi astfel: B = numărul 3 va apărea pentru prima dată la aruncarea a 12,
13....
Deci :

P(B) = P(12) + P(13) + P(14) + ... =  k 18 (1 / 6)(5 / 6)

 k 1
.

pag. 11
10. Probabilitatea unui eveniment A într-o experienţă aleatoare este p: p = P(A)=0,01. 1) Să se
calculeze probabilitatea că în decursul a 1000 repetări a acestei experienţe evenimentul A se va
realiza de 13 ori (să se folosească formula care rezultă din teorema locală Moivre-Laplace şi
formula care rezultă din teorema Poisson). 2) Să se calculeze probabilitatea că numărul de realizări
ale evenimentului A să fie cuprins între 8 şi 15.

p=0,009, k=11, k1=8, k2=14,

1)

2)

pag. 12
 P(B)=0.886877

Concluzie
La această lucrare de laborator am învăţat să calculez rezultatele la problemele de calcul al probabilităţii . De
asemenea am realizat că sistemul de programe Mathematica permite: calculul valorii exacte, calculul unei
valori aproximative cu şapte cifre semnificative şi calculul unei valori aproximative cu un număr dorit de cifre
semnificative.

pag. 13