Var 23

1. Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile

evenimentelor aleatoare: 1) A = suma numerelor apărute nu întrece
m, 2) B = suma numerelor apărute este egală cu r, 3) G =
produsul numerelor apărute este mai mare ca n. Valorile
parametrilor : m =6, n =14, şi r =6 :
Spatial evenimentelor elementare Ω={(i,j): 1  i, j  6}
1) Favorabile pentru evenimentul A sunt evenimentele elementare A=(1;1), (1;2),
(1;3), (1;4), (1;5), (2;1), (2;2), (2;3), (2;4), (3;1) , (3;2), (3;3), (4;1), (4;2), (5;1).
Cum card A=15 şi card =36, avem

P(A)=0.416667;
2) Favorabile pentru evenimentul B sunt evenimentele elementare
B=(1;5),(5;1),(2;4),(4;2),(3;3). Cum card B=5 şi card =36, avem

P(B)=0.138889;
3) Favorabile pentru evenimentul G sunt evenimentele elementare G=(3;5), (3;6),
(4;4), (4;5), (4;6), (5;3), (5;4), (5;5), (5;6), (6;3), (6;4), (6;5), (6;6). Cum
card G=13 şi card =36, avem

P(G)=0.361111;
2. Într-un lot care conţine 123 piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu
careva defect. Se extrag fără revenire 6 piese. Dacă toate piesele
extrase sunt calitative, atunci lotul este acceptat, iar în caz contrar este
refuzat. Să se calculeze probabilitatea evenimentului A=lotul este
acceptat.

Rezolvare:
Printre cele 123 piese de acelasi tip sunt 8 piese cu careva defect. Deci card Ω=123
si card A=115. Cum 6 piese din 123 pot fi extrase in C 6123 moduri, iar 6 piese din
cele 115 existente pot fi extrase in C 6115 moduri, conform definitiei probabilitatii si
formula de calcul al nuamrului de combinari din n elemente luate cite m:
n!
C mn =
(m!)((n−m)!)
Avem:

P(A)=0.662147;

3. Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui pot
să se deterioreze independent unul de altul. Notăm: A i=elementul i se
deteriorează, i=1, 2, 3. Se cunosc probabilităţile acestor evenimente:
p1=P(A1)=0,7 p2=P(A2)=0,8, p3=P(A3)=0,6. Să se calculeze
probabilităţile evenimentelor: A=nu se deteriorează nici un element,
B=se deteriorează un singur element, C=se deteriorează două
elemente, D=se deteriorează toate elementele, E= primul element
nu se deteriorează.

Rezolvare:
P(A)=0.024
P(B)=0.188
P(C)=0.452
P(D)=0.336
P(E)=0.144
4. Un magazin primeşte pentru vânzare articole cu exterioare identice
fabricate la trei uzine în proporţie de: n1=30% de la uzina nr.1, n2=20%
de la uzina nr.2 şi n3=50% de la uzina nr.3. Procentele de articole
defectate sunt: m1=4 pentru uzina nr.1, m2=5 pentru uzina nr.2 şi m3=6
pentru uzina nr.3.
1) Care este probabilitatea că un articol cumpărat să fie calitativ?
2) Un articol luat la întâmplare este defectat. Care este probabilitatea
că acest articol a fost fabricat la uzina nr.3.

Rezolvare :
Notam : A={articolul cumparat o sa fie calitativ}. În raport cu faptul care
uzină a fabricat articolul luat pot fi enunţate ipotezele: H i=articolul luat a fost
fabricat de uzina nr.i, i=1, 2, 3.

P(A)=0.948

Notam: B={articolul camparat vaf i defectat si din uzina a n3}

Conform notaţiei din punctul 1 avem Ā =articolul luat la întâmplare este rebut.
Cum P( Ā|H 1 ) = 0,04, P( Ā|H 2 ) = 0,01, P( Ā|H 3 ) = 0,05, din formula lui Bayes
avem
P( H 3 )P ( Ā|H 3 )
P( H 3| Ā )=
P( H 1 ) P( Ā|H 1 )+ P( H 2 )P( Ā|H 2 )+ P( H 3 )P( Ā|H 3 ) .
P(H3|B)=0.576923

5. O monedă se aruncă de n ori. Să se calculeze probabilităţile

evenimentelor: A=valoarea a apărut de k ori, B=stema nu a apărut
mai mult de 2 ori, C=stema nu a apărut nici o dată. Numărul n este
egal cu 48, iar k este egal cu 33.

Rezolvare :

P(A)=0.00388404
P(B)=4.18154E-12
P(C)=3.55271E-15

6. Probabilitatea ca un aparat electric să se defecteze în perioada de

garanţie este p=0,12. Să se calculeze probabilitatea ca din 1000
aparate cumpărate, în perioada de garanţie, să se defecteze m aparate.
Numărul m este egal cu 123.