Temă pentru acasă

Teoria probabilității
WRM-191 Plămădeală Vladislav
Varianta 10
1. Se aruncă un zar de două ori. Să se calculeze probabilităţile
evenimentelor aleatoare:
1) A = suma numerelor apărute nu întrece m
2) B = suma numerelor apărute este egală cu r
3) G = produsul numerelor apărute este mai mare ca n.
m = 8, n = 14, r = 6.

Rezolvare :
Ω = 36 ;
A = {(1,1), (1,2), (1,3), (1,4), (1,5), (1,6),
(2,1), (2,2), (2,3), (2,4), (2,5), (2,6),
(3,1), (3,2), (3,3), (3,4), (3,5),
(4,1), (4,2), (4,3), (4,4),
(5,1), (5,2), (5,3),
(6,1), (6,2)}
P(A) = card A/card Ω
P(A) = 26/36 = 0.7(2) ;
 B = {(1,5), (2,4), (3,3), (4,2), (5,1)}
P(B) = card B/card Ω = 5/36 = 0.13(8) ;

G = {(3,5), (3,6),
(4,4), (4,5), (4,6),
(5,3), (5,4), (5,5), (5,6),
(6,3), (6,4), (6,5), (6,6)}

P(G) = card G/ cardΩ = 13/36 = 0.36(1) ;

Am folosit Definiția clasica a probabilității pentru rezolvarea
acestei probleme, deoarece era cea mai potrivită.

2. Într-un lot care conţine n piese de acelaşi tip sunt 8 piese cu careva
defect. Se extrag fără revenire 6 piese. Dacă toate piesele extrase
sunt calitative, atunci lotul este acceptat, iar în caz contrar este
refuzat. Să se calculeze probabilitatea evenimentului
A = lotul este acceptat.
Parametrul n este egal cu 100 plus numărul variantei.
n = 100+10 = 110;

P(A) = Π0≤i≤5 102-i/110-i = 102/110 * 101/109 * 100/108 * 99/107

* 98/106 * 97/105 = 0.628684

Am folosit formula cu produsul probabilităților deoarece

elementele extrase nu se reîntorc.
3. Un aparat constă din trei elemente care în timpul funcţionării lui
pot să se deterioreze independent unul de altul.
Notăm: Ai = elementul i se deteriorează, i = 1, 2, 3. Se cunosc
probabilităţile acestor evenimente:
p1 = P(A1), p2 = P(A2), p3 = P(A3).

Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:

A = nu se deteriorează nici un element,
B = se deteriorează un singur element,
C = se deteriorează două elemente,
D = se deteriorează toate elementele,
E = primul element nu se deteriorează.

p1=0,4, p2=0,6, p3=0,5

P(A) = 3*(1-p1)*(1-p2)*(1-p3)
P(A) = 3*(1-0.4)(1-0.6)(1-0.5)
P(A) = 0.36;

P(B) = p1*(1-p2)*(1-p3) + (1-p1)*p2*(1-p3) + (1-p1)*(1-p2)*p3

P(B) = 0.4(1-0.6)(1-0.5) + (1-0.4)0.6(1-0.5) + (1-0.4)(1-0.6)0.5
P(B) = 0.38;

P(C) = p1*p2*(1-p3) + p1*(1-p2)*p3 +(1-p1)*p2*p3;

P(C) = 0.4*0.6*(1-0.5)+0.4*(1-0.6)*0.5 + (1-0.4)*0.6*0.5
P(C) = 0.38;
 P(D) = 3*(p1*p2*p3);
P(D) = 3(0.4*0.6*0.5) = 0.36;

P(E) = (1-p1)(1-p2)(1-p3) + (1-p1)*p2*(1-p3)+(1-p1)(1-p2)*p3 +

(1-p1)*p2*p3;
P(E) = (1-0.4)(1-0.6)(1-0.5) + (1-0.4)*0.6*(1-0.5) +
(1-0.4)(1-0.6)*0.5 + (1-0.4)*0.6*0.5;
P(E) = 0.6;

Am folosit formula de înmulțire a evenimentelor aleatoare,

deoarece aparatul are 3 piese independente una de alta.

4. O monedă se aruncă de n ori.

Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = valoarea a apărut de k ori,
B = stema a apărut nu mai mult de 2 ori,
C = stema nu a apărut nici o dată.
Numărul n este egal cu 25 plus numărul variantei, iar k este egal
cu 10 plus numărul variantei.
n = 25+10 = 35; k = 10+10 = 20 ;

p = 1/2, q = 1-p = 1/2;

P(A) = P35(20) = C3520 * (1/2)20 * (1/2)15

P(A) = 0.0945276

P(B) = P35(2) + P35(1) + P35(0)= C352 * (1/2)2 * (1/2)33+

C351 * (1/2)1 * (1/2)34+ C350 * (1/2)0 * (1/2)35
P(B) = 1.9354* 10-8
 P(C) = P35(0) = C350 * (1/2)0 * (1/2)35
P(C) = 1.01863 * 10-9

Am folosit Formula lui Bernoulli deoarece se produce unul și

același eveniment de k ori.

5. Într-o urnă sunt n bile de trei culori: n1 bile albe, n2 bile negre şi n3
bile albastre. Se extrag succesiv cu revenire m bile.
Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = toate bilele sunt albe,
B = m1 bile sunt albe, m2 sunt negre şi m3 sunt albastre,
C = m1 bile sunt albe iar restul sunt de alte culori.

n=15, n1=7, n2=3, n3=5,

m=9, m1=4, m2=2, m3=3;
p1 = 7/15, p2 = 1/5, p3 = 1/3
P(A) = (p1)m
P(A) = (7/15)9 = 0.00104969;
P(B) = P9(4, 2, 3) = (9!/(4!*2!*3!)) * (7/15)4*(1/5)2*(1/3)3
P(B) = 0.0885307;
P(C) = P9(4, 5) = (9!/(4!*5!)) * (7/15)4*(8/15)5
P(C) = 0.257864
Am folosit Schema binomială și polinomială pentru a calcula
probabilitățile P(C) și P(B) respectiv.
6. Să se calculeze probabilităţile evenimentelor A, B şi C din
exerciţiul 5 cu condiţia că bilele extrase nu revin în urnă.
Se extrag succesiv fără revenire m bile.
Să se calculeze probabilităţile evenimentelor:
A = toate bilele sunt albe,
B = m1 bile sunt albe, m2 sunt negre şi m3 sunt albastre,
C = m1 bile sunt albe iar restul sunt de alte culori.

n=15, n1=7, n2=3, n3=5,

m=9, m1=4, m2=2, m3=3;
p1 = 7/15, p2 = 1/5, p3 = 1/3

P(A) = imposibil, deoarece se fac mai multe extrageri decât sunt

bile albe (m > n1)

P(B) = P9(4, 2, 3) = (C74 * C32 * C53)/C159

P(B) = 0.20979;

P(C) = P9(4, 5) = (C74 * C85)/C159

P(C) = 0.391608

Am folosit Schema fără revenire a bilei în urnă, bile de 2 culori

pentru a calcula probabilitate P(C) și Schema fără revenire a bilei
în urnă, bile de n culori pentru calcularea probabilității P(B)