Câmp de probabilitate

Evenimente
Prin eveniment se înţelege rezultatul unui experiment (este o noţiune primară).
Evenimentul care se realizează cu certitudine într-o experienţă îl vom numi
eveniment sigur şi îl vom nota cu . Evenimentul care nu se realizează niciodată îl vom
numi eveniment imposibil şi îl vom nota cu . Evenimentul complementar ( contrar) al
unui eveniment A este acel eveniment care se realizează atunci şi numai atunci când nu
se realizează A. Evenimentul complementar îl vom nota .
Vom scrie dacă evenimentul A aparţine unei familii de evenimente K.
Dacă realizarea evenimentului A implică realizarea evenimentului B vom scrie
. Se spune că evenimentul A este favorabil producerii evenimentului B. Un
eveniment A este elementar dacă implică sau B=A. Pentru un eveniment
arbitrar, avem implicaţiile: , relaţia de implicare constituind o relaţie de
ordine parţială.
Operaţii cu evenimente. Ca şi relaţiile dintre evenimente, operaţiile cu evenimente sunt
operaţii logice şi vor fi simbolizate ca în teoria mulţimilor.
Două evenimente a căror realizare simultană este echivalentă cu evenimentul
imposibil se numesc incompatibile şi vom scrie ; în caz contrar, evenimentele
se numesc compatibile ( ). Fiind date evenimentele A şi B, se introduce
evenimentul care constă în realizarea evenimentului A şi nerealizarea evenimentului B,
notat .
Orice reuniune de evenimente arbitrare se poate scrie ca o reuniune de evenimente
incompatibile (prin disjuncţia )

Definiţia clasică a probabilităţii

Se numeşte probabilitate a evenimentului A şi se notează P(A), raportul dintre
numărul m de cazuri favorabile producerii evenimentului A şi numărul total n de rezultate
ale experimentului, considerate egal posibile: , din definiţie rezultând
proprietăţile:
1.
2.
3. , dacă
4.
5.

Cậmp de evenimente.
Să considerăm si mulţimea părţilor lui .
Definiţie: O familie nevidă se numeşte corp de părţi (mulţimi) dacă:
i)
ii)
Observaţie: Axioma ii) este echivalentă cu
 Asociativitatea reuniunii, împreună cu i) şi ii) implică faptul că un corp K este o
mulţime nevidă de părţi închisă în raport cu reuniunea finită şi trecerea la complementară.
Propoziţie: Dacă este un corp de părţi, atunci:
1)
2)
3)
Definitie: O mulţime nevidă se numeşte -corp de mulţimi ( corp borelian)
dacă:
i)
ii)
Observaţie: Se constată că orice corp borelian de mulţimi este şi corp de mulţimi,
reciproca nu este adevarată.
Definiţie: O mulţime inzestrată cu un corp (borelian) K de părţi se numeşte câmp
(borelian) de evenimente. Vom nota acest câmp de evenimente .
Definiţie: Un sistem de evenimente cu proprietatea că
dacă , , spunem că formează un sistem complet de
evenimente sau o desfacere a lui .

Definiţia axiomatică a probabilităţii

Definiţie: Se numeşte probabilitate pe câmpul de evenimente o funcţie de
mulţime , care satisface următoarele axiome:
i)
ii)
iii)
Observaţie: Axioma iii) este echivalentă cu , ,

Definiţie: Un câmp de evenimente înzestrat cu o probabilitate P se numeşte

câmp de probabilitate şi îl vom nota .
Definiţie: O probabilitate -aditivă (complet aditivă) pe câmpul borelian de evenimente
este o funcţie de mulţime care satisface axiomele:
i)
ii)
iii)
Prin definiţie, un câmp borelian de evenimente înzestrat cu o probabilitate
P complet aditivă se numeşte câmp borelian de probabilitate şi îl vom nota .

Proprietăţile probabilităţii

Propoziţie: Probabilitatea are următoarele proprietăţi:

1)
2) şi dacă
3)
4)
5)
6)
7) formula lui Poincarè: :

8) subaditivitatea probabilităţii :

9) inegalitatea lui Boole :

Propoziţie: axioma continuităţii: Dacă este un şir descendent de evenimente,

atunci: . Dacă este un şir ascendent de evenimente,
atunci:
Propoziţie: Un câmp de probabilitate în care probabilitatea este finit aditivă şi în care are
loc axioma continuităţii este un câmp borelian de probabilitate.

Probabilitate condiţionată
Fie un câmp de probabilitate şi astfel încât
Definiţie: Numim probabilitate condiţionată de evenimentul A a evenimentului B
expresia

Propoziţie: este câmp de probabilitate

Definiţie: Evenimentele A şi B se numesc independente dacă .
Comentarii:
1. independenţa înseamnă
2. definiţia este echivalentă cu oricare dintre relaţiile:
i)
ii)
iii)
Regula de înmulţire a probabilităţilor
Fie o familie finită de evenimente, astfel încât ;

atunci:

Considerăm desfacerea (sistemul complet de evenimente) ,

şi . Dacă , atunci are loc:
Formula lui Bayes:

Formula probabilităţii totale:

Scheme clasice de probabilitatate

a. Schema lui Poisson: este folosită în rezolvarea problemelor în care se cere
probabilitatea realizării de k ori a unui eveniment într-o experienţă care constă în
efectuarea a n probe independente, atunci când se cunoaşte probabilitatea a realizării
evenimentului în fiecare din cele n probe.
Să considerăm n urne fiecare urnă conţinând bile albe şi bile
negre în proporţii date. Fie numărul de bile albe din urna şi numărul de bile
negre din urna . Probabilitatea de a extrage o bilă albă din urna este:

, iar probabilitatea de a extrage o bilă neagră din urna este:

. Evident, , .
Se extrage câte o bilă din fiecare urnă şi se cere să se afle probabilitatea ca din
cele n bile extrase, k să fie albe.
Fie evenimentul care constă în faptul că s-a extras o bilă albă din urna .
Evenimentul care răspunde favorabil este cel constituit din k evenimente A şi n-k
evenimente , o situaţie posibilă fiind . Intrucât
rezultatele extragerilor sunt independente, probabilitatea acestui eveniment este
.
Notăm cu B evenimentul care constă în apariţia de k ori a bilei albe şi de n-k ori a

bilei negre. Atunci . Urmează că

Constatăm că după aceeaşi regulă se calculează coeficientul lui

din polinomul
, deci aşa vom determina simplu probabilitatea cerută.
b. Schema lui Bernoulli (schema bilei revenite) rezolvă problemele în care se cere să se
calculeze probabilitatea realizării unui eveniment de k ori într-o serie de n probe
independente, când se cunoaşte probabilitatea p a realizării evenimentului într-o singură
probă.
Se presupune că cele n urne din schema lui Poisson au aceeaşi compoziţie. A
extrage câte o bilă din fiecare urnă este echivalent cu a utiliza o singură urnă şi a reface
compoziţia după fiecare extragere (adică a reintroduce bila la loc în urnă). Polinomul
devine , iar coeficientul lui , care dă probabilitatea căutată va fi
.
c. Schema lui Bernoulli în mai multe culori (schema multinomială). Considerăm o urnă
care conţine bile de k culori: . Fie probabilitatea de a extrage o bilă de
culoarea ; ne propunem să calculăm probabilitatea evenimentului ca în cele n probe
independente, reintroducând în urnă de fiecare dată bila extrasă, să apară de ori bila
de culoarea , O situaţie posibilă este următoarea:

Probabilitatea acestui eveniment este cu . Cum

evenimentul se poate exprima în situaţii distincte (incompatibile două câte

două), rezultă că probabilitatea cerută este

.
d. Schema bilei nerevenite: Se consideră o urnă care conţine N bile de două culori A şi B
în număr de şi respectiv , extragându-se cu probabilităţile şi

respectiv .
Din urnă extrag n bile, fără a pune bila extrasă înapoi în urnă şi se cere
probabilitatea de a obţine k bile de culoarea celor având probabilitatea p de a fi extrase.
Utilizând definiţia clasică a probabilităţii, numărul cazurilor posibile este , iar

al celor favorabile , probabilitatea cerută fiind: , unde numărul k

satisface: .
Schema bilei nerevenite este un caz particular al schemei lui Polya. In acest caz,
extragerile se fac cu revenire, astfel încât înaintea următoarei extrageri se pun în urnă
bile de culoarea bilei extrase. Se cere probabilitatea obţinerii a k bile de culoarea
celor de probabilitate p în primele k extrageri şi apoi a n-k bile de cealaltă culoare în
următoarele n-k .
Probabilitatea de a obţine k bile de culoarea celor de probabilitate p în primele k
extrageri şi n-k de cealaltă culoare, în următoarele n-k extrageri este:

aceasta reprezentând probabilitatea obţinerii a k bile de culoarea şi a n-k de culoarea

în orice altă ordine, deci probabilitatea cerută este .

Cum , notând , probabilitatea cerută

devine: , care pentru şi

 este chiar schema anterioară

e. Schema bilei nerevenite în mai multe culori: Considerăm o urnă în care se află bile
de culoarea . Se extrag n bile fără a pune la loc bila
extrasă şi se cere probabilitatea ca din cele n bile extrase să fie de culoarea .
Utilizând tot definiţia clasică a probabilităţii,( bilele se extrag simultan), obţinem
numărul căzurilor posibile , iar numărul cazurilor favorabile este

, deci probabilitatea cerută este .

f. Schema lui Pascal: Considerăm urna din schema lui Bernoulli din care fac extrageri
(revenite) până la obţinerea primei bile albe. Probabilitatea ca la extragerea k să se obţină
prima bilă albă este . O generalizare a acesteia este “timpul de aşteptare”.
Se consideră un eveniment care are probabilitatea de a se realiza egală cu p.
Efectuăm k probe independente, până când evenimentul se realizează de n ori .
Probabilitatea corespunzătoare va fi: , întrucât în ultima probă
evenimentul are loc.
Observaţie:Repartiţia geometrică : este ‘generalizată’ de repartiţia binomială
negativă: .

TEST
1.Care este probabilitatea ca luând un număr natural la întâmplare, cubul său să se
termine in 11?
2. Arătaţi că dacă , atunci şi
3. Intr-un lift sunt k persoane care pot coborî la n etaje. Presupunându-se că probabilitatea
ca o persoană să coboare la un anumit etaj este indiferent de persoană şi etaj şi că
deciziile luate de cele k persoane sunt independente, să se calculeze probabilitatea ca:
a) exact j persoane să coboare la acelaşi etaj, iar celelalte k-j persoane să coboare la etaje
diferite (caz numeric: 30 persoane la etajul 20 şi celelate k-30 la etaje
diferite;n=27,k=52)
b) cele k persoane să coboare la j etaje diferite: la etaje câte persoane, .

dacă: caz numeric: şi

4. Intr-o urnă sunt N bile numerotate ( de la 1 la N) . Se scot n bile cu revenire şi

respectiv fără revenire. Calculaţi probabilitatea ca produsul numerelor înscrise pe bilele
extrase sa fie par (în fiecare caz). Aplicaţie numerică:N=303,n=22
5. Intr-o urnă sunt câte n bile de trei culori: si . Notăm cu X numărul bilelor
extrase de culoarea şi cu Y al celor de culoarea . Se cer: ,

şi semnificaţia acestor evenimente.