Lector universitar dr.

VIRJAN DANIELA
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
daniela_virjan@yahoo.com

Curs 7
 Eficienta si esecul pietelor
• 1. Sistemul pietelor
• 2. Drepturile de proprietate
• 3. Bunurile publice
• 4. Externalitatile pozitive si negative
• 5. Teoria informatiei asimetrice
• 6. Teoria jocurilor
Economia bunastarii
1. Alocarea resurselor si eficienta Pareto
2. Economia bunastarii intre normativ si pozitiv
3. Alegerea publica si interventia guvernamentala
 1. Sistemul pietelor

• Sistemul pietelor reprezinta cel mai bun cadru de validare a

eficientei alocarii si utilizarii resurselor
• Esecul pietelor reprezinta ansamblul situatiilor in care
pietele nu pot asigura utilizarea si alocarea eficienta a
resurselor sau nu pot cuprinde si regla anumite schimburi de
bunuri si servicii
• Situatiile de esec al pietelor sunt determinate de factori ce
tin de drepturile de proprietate si de costurile tranzactionale
• Cauzele principale ale esecului pietelor:
- deficiente in atribuirea drepturilor de proprietate;
- existenta costurilor de tranzactie;
- concurenta imperfecta si informatia incompleta;
- incertitudinea evolutiei mediului de afaceri.
 2. Drepturile de proprietate
• Atributele proprietatii: dispozitie, posesiune, utilizare,
uzufruct
• Bunuri aflate in proprietate comuna – mai multe persoane au
un drept fara restrictii de a beneficia de obiectul acelei
proprietati (David Hume – tragedia proprietatii comune)
• D.Hume- este aproape imposibil, ca o mie de persone sa
agreeze orice actiune colectiva, sa se puna de acord asupra
unui proiect complicat, din moment ce fiecare va cauta un
pretext de a se elibera de sarcina suportarii cheltuielilor si ar
dori sa lase intrega problema in seama celorlalti
In absenta unor reguli de utilizare, interesele individuale ale
fiecarui individ pot intra in conflict
Intre maximizarea utilitatii individuale pe termen scurt si
maximizarea utilitatii pe termen lung se va naste un conflict.
 Pasagerul clandestin (blatistul)
• P.c. este un individ care nu-si prezinta corect intentiile de a beneficia
de un bun aflat in proprietate comuna si prin urmare nu plateste
pentru aceste beneficii
• Costurile de tranzitie – costurile necesare efectuarii unui schimb sau
unei tranzactii economice: costuri de informare, de negociere, de
incheiere a formelor legale ale contractelor, de corectare a unor
nepotriviri fata de conditiile curente de pe piata, etc.
• Tragedia proprietatii comune consta in faptul ca, comportamentul
nereglementat al interesului propriu de a maximiza utilitatea
individuala va avea ca rezultat o deteriorare a resursei comune
• Interventia statului – de a reglementa comportamentul individului
astfel incat sa reduca tragedia proprietatii comune. Statul dispune de
o forta coercitiva care este vazuta in sens benefic deoarece aloca
utilizarea resurselor diferitilor indivizi, de-a lungul timpului, astfel
incat sa asigure maximizarea interesului tuturor membrilor grupului.
• Cand alocarea resurselor este reglementata de catre stat, avem de-a
face cu bunuri publice
 3. Bunurile publice
• Bunurile publice sunt bunuri economice caracterizate prin
nonexclusivitate si nonrivalitate . Nonexclusivitate-poate fi utilizat
simultan de mai multe persoane. Nonrivalitate-bunul public poate asigura
beneficii individuale egale indiferent de numarul consumatorilor (cmg=0).
Cele 2 caracteristici sunt intrunite numai pentru bunurile publice pure
• Clasificarea caracteristicilor bunurilor publice si private

EXCLUSIVE
Bunuri private pure
1. Costurile de excluziune sunt scazute
2. Sunt produse de firme private
RIVALE 3. Sunt distribuite prin intermediul
pietelor
4. Sunt finantate din veniturile din
vanzari
Exemple: alimente, incaltaminte
Bunuri mixte
1.Nunuri private cu externalitati
2.Sunt produse de firme private
NON 3.Sunt distribuite prin piete cu subsidii sau
RIVALE impozite corective
4.Sunt dinantate din veniturile din vanari
Ex: sisteme de transport, servicii de
NONEXCLUSIVE
Bunuri mixte
1. Bunuri ale caror beneficii sunt consumate in mod colectiv
2. Sunt produse de firme private sau direct de catre sectorul
public
3. Sunt distribuite prin piete sau direct prin bugete publice
4. Sunt finantate din veniturile din vanzari sau din impozite pe
venituri
Ex: parcuri publice, resurse in proprietate comuna, bazine de
inot
Bunuri publice pure
1.Costuri ridicate de excluziune
2.Sunt produse direct de guvern sau de firme private sub
contract cu guvernul
3.Sunt distribuite prin bugetul public
4.Sunt finantate din impozite obligatorii pe venituri
Exemplu: apararea nationala
 4. Externalitatile
• Externalitati, forma de esec al pietelor in nereflectarea la nivelul pretului pietei a
unora dintre costurile sau beneficiile asociate productie sau consumului .
• Externalitati pozitive , efecte generate de activitati de productie sau consum care
aduc avantaje unei terte parti. In acest caz beneficiul social este mai mare,
cuprinzand pe langa beneficiul privat si beneficiul extern.
Ex: producerea unui vaccin
• Externalitati negative, efecte generate de activitati ale caror costuri private sunt mai
reduse decat costurile sociale, acestea din urma cuprinzand si costurile externe
suportate de o terta persoana. E.n. evidentiaza mecanismul costurilor acelui bun care
prin producerea sa antreneaza efecte negative exprimate, la randul lor, prin costuri,
suportate de un grup, o colectivitate sau intreaga societate.
• Pentru a diminua nivelul poluarii, guvernul poate regulariza activitatea:
- stabilind cote maxime de productie al nivelul Q1;
-stabilind niveluri maxime admisibile pentru emisiile poluante;
- vazarea unor tichete de poluare (drepturi asupra mediului natural)
Solutia fundamentala a rezolvarii externalitatilor negative se refera la internalizarea
acestora. IE – consta in incorporarea costurilor externe in pretul pietei, costul
marginal privat creste la nivelul costului marginal social, producatorii fiind obligati sa
tina seama de costurile externe ale activitatii lor.
Nu in toate cazurile este necesara interventia statului pentru a reglementa externalitatile
(vezi Solutia lui Coase privind problematica poluarii)
A.C.Pigou – externalitatile negative pot fi internalizate printr-un sistem de impozite si
subventii. Un impozit asupra activitatilor poluante poate fi combinat cu o subventie
pentru cei ce suporta efectele externe negative
 5. Teoria informatiei asimetrice
• Teoria i.a. abordeaza situatii in care indivizii coopereaza in diverse
ipostaze, avand grade diferite de cunoastere cu privire la acelasi subiect.
I. Selectia adversa – apare atunci cand obiectul unui contract prezinta o
caracteristica cunoscuta uneia dintre parti, dar necunoscuta celeilalte
(G.Akerlof – piata autoturismelor second-hand); selectia adversa si
salariul de eficienta
II. Hazardul moral – reprezinta riscul asociat unui contract, ca una dintre
parti sa-si modifice comportamentul in detrimentul celeilalte parti
semnatare a contractului, speculand lacunele respectivului contract
(asigurarile contra incendiilor, iertarea de datorii pentru a evita
lichidarea activelor proprii, etc.)
III. Teoria principal-agent – apare atunci cand, intr-un contract,
bunastarea unui individ depinde de actiunile celuilalt individ (realatia
actionari – manageri)
 6. Teoria jocurilor
• Teoria jocurilor studiaza situatiile in care actiunile fiecarui participant
depind nu numai de propriile decizii, ci si de deciziile luate de ceilalti
participanti. Alegerea optima depinde in general si de alegerile celorlalti
participanti, deci se gasesc in situatia unei interactiuni strategice.
• A fost fondata de von Neumann si Morgenstern in 1914
• In 1915 Nash a dezvoltat aceasta teorie pentru jocurile noncooperante.
Echilibrul Nash este cel mai bun raspuns al unui jucator la alegerile
celuilalt jucator.
• Jocuri : cooperante, necoopereante, statice (dilema prizonierului),
dinamice
 ECONOMIA BUNASTARII

• 1. Alocarea resurselor si optimul Pareto

Economia bunastarii (welfare economics)-explica modalitatile si
mecanismele de alocare a resurselor pe baza criteriilor de eficienta social,
al caror rezultat se apreciaza ca o agregare de stari optimale pentru
intreaga populatie.

Optimul lui Pareto – exprima acele rezultate eficiente care corespund cel
mai bine preferintelor tuturor indivizilor din societate.

Teoria “celui de-al doilea optim” – exprima situatia in care existenta unei
distorisiuni pe o piata se rezolva prin diseminarea efectelor sale pe mai
multe piete, introducand in mod deliberat alte distorsiuni pentru a
contrabalansa pe prima
Teoria economice a bunastarii demonstreaza ca esecurile pietelor
conduc la alocari ineficiente ale resurselor, care la randul lor sunt sursa
unor pierderi de bunastare.
 2. Economia bunastarii intre normativ si pozitiv (vezi manual)
• 3. Alegerea publica si interventia guvernamentala
• Rolul guvernului se manifesta prin parghii si intrumente de corectare a
acelor distorsiuni aparute in urma confruntarii dintre interesele individului
si cele ale pietei. Guvernul intervine:
- pentru atenuarea efectelor negative produse de piata asupra unor
indivizi(protectie sociala);
- in scopul imbunatatirii functionarii acelor piete care nu merg bine
• Instrumentele interventiei:
1. Stabilirea unui ansamblu de norme si reglementari
2. Producerea de bunuri publice
3. Platile de transfer cu rolul de a modifica efectele de distribuire a venitului
prin redistribuirea ulterioara
4. Impozitele

Teoria alegerii publice (vezi manual)