Lector universitar dr.

VIRJAN DANIELA
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
daniela_virjan@yahoo.com

CURS 5
 CEREA SI OFERTA
5.1. Legea cererii si elasticitatea cererii
5.2. Importanta si factorii care determina
elasticitatea cererii
5.3.Legea ofertei si elasticitatea ofetei
5.4.Importanta si factorii care determina
elasticitatea ofertei
5.5.Echilibrul pietei
 5.1. Legea cererii si elasticitatea cererii
• Cererea- reprezinta cantitatea maxima dintr-un bun, dorita
si cumparata, intr-o anumita perioada determinata, la
anumite niveluri ale pretului.
• Tabelul 1 Cererea săptămânală de ciocolată a unui
consumator individual
Pret(RON) Cantitatea ceruta(buc.)
3,66 3
3,00 4
2,66 6
2,10 7
• Dorinta individuala de a cumpara cantitati variabile dintr-o
anumita marfa, sustinuta de capacitatea de plata a acestuia,
in functie de variatia pretului unitar, intr-o perioada
determinata de timp se numeste cerere individuala
Insumand cererea tuturor cumparatorilor de pe piata unui bun sau serviciu,
rezulta cererea totala sau cererea pietei

Tabelul 2 Cererea individuala si cererea total pe piata ciocolatei

Pret Cantitatea Cantitatea Cantitatea Cantitatea

(RON) ceruta X ceruta de Y ceruta de Z cetruta /cererea
totala
3,66 3 6 7 16
3,00 4 14 18 36
2,66 6 20 27 53
2,10 7 23 34 64
 LEGEA CERERII
• Raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar si schimbarea
cantitatiii cerute constituie continutul Legii generale a cererii
• Corespunzator acestei legi avem doua situatii:
- pretul creste, cantitatea ceruta scade rezulta ca
cererea se contracta;
- pretul scade, cantitatea ceruta creste rezulta ca
cererea se extinde (vezi reprezentare grafica)
Tabelul 3 Cresterea si scaderea cererii in raport de pret (extinderea si contractia
cererii)
Po P1 P2 Co C1 C2

400 500 300 100 50 150

350 450 250 200 150 250

300 400 200 300 250 350

250 350 150 400 350 450

 Cerere atipica
• Legea generala a cererii se verifica in cazul bunurilor normale si in cazul
majoritatii bunurilor inferioare
Bunurile normale- sunt acele bunuri a caror cerere creste odata cu
sporirea veniturilor (ex.carnea, dulciurile, bauturile racoritoare, unele
produse nealimentare, unele servicii)
Bunurile inferioare – sunt acele bunuri a caror cerere se reduce odata cu
sporirea veniturilor (ex.painea, cartofii, falolea, legumele uscate,etc)
• Pentru unele bunuri inferioare – cresterea preturilor este insotita de o
crestere a cererii, iar reducerea preturilor de o contractie a aceteia. In
litereatura de specialitate se numeste “paradoxul sau efectul Giffen”
• “bunurile de parada sau de lux”
• Efectul de anticipatie a cresterii preturilor in viitor (daca inflatia este
mare, populatia anticipeaza cresteri continue ale preturilor si incearca sa
isi faca rezerve, cumparand mai mult, chiar daca pretul creste…….)
 FACTORII CARE INFLUENTEAZA ASUPRA CERERII
• Modificarea ventitului consumatorilor;
• Modificarea preturilor altor marfuri;
• Numarul si diversitatea cumparatorilor;
• Preferintele, dorintele cumparatorilor;
• Anticiparile privind evolutia preturilor si
veniturilor. Pretul viitor creste, cererea
prezenta creste si invers; venit viitor mare
rezulta ca cererea prezenta creste si invers.
 ELASTICITATEA CERERII
• Elasticitatea cererii exprima sensibilitatea sau modificarea cererii la
variatia pretului, venitului si altor factori
Pentru a putea determina tipul de cerere se calculează un coeficient al elasticităţii cererii faţă de
preţ sau de venit, astfel:
∆C ∆P C1- Co P1 – Po
• Kec/p= - ------:--------- = - ----------- : -----------
Co Po Co Po
 
∆ C%
• Kec/p= - ------
∆ P%
∆C ∆P ∆C (Po+P1)
• Kec/p= - --------------- : --------------- = - --------- x -------------
(Co+C1): 2 (Po+P1):2 ∆P (Co+C1)

În funcţie de valoarea coeficientului de elasticitate a cererii la preţ, vom spune că:

• cererea este elastică, dacă Kec/p>1, în valoare absolută;
• cererea este inelastică, dacă Kec/p< 1, în valoare absolută; 
• cererea are elasticitate unitară, dacă Kec/p = 1, în valoare absolută;
• cererea este perfect elastică, dacă Kec/p = ∞, în valoare absolută;
• cererea este perfect inelastică, dacă Kec/p= 0
5.2. Importanta si factorii care determina elasticitatea cererii

• 1) Ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun in

bugetul total al unei familii.
• 2) Gradul de substituire a bunurilor
• 3) Gradul necestitatii in consum
• 4) Durata intervalului de timp de la modificarea pretului
Cunoasterea influentei acestor factori asupra elasticitatii
cererii in functie de modificarea pretului prezinta o
importanta deosebita pentru estimarile venitului total
incasat
P/Kec/p Kec>1 Kec=1 Kec<1
Creste pretul VT scade VT constant VT creste
Scade pretul VT creste VT constant VT scade
 5.3.Legea ofertei si elasticitatea ofertei
• Oferta – reprezinta cantitatea maxima dintr-un bun sau mai multe bunuri pe
care un agent economic sau un grup de agenti economici o ofera la un moment
dat la un anumit pret. Cantitatea oferita este maxima, iar pretul este minim.
• Oferta se poate realiza pentru un bun şi aceasta poate fi individuală şi totală,
pentru orice ramură de activitate, firmă, iar bunurile diferite însumate
formează oferta agregată.

După natura bunurilor oferite, distingem:

• Ofertă de bunuri independente – struguri, pâine, etc.
• Ofertă complementară formată – producţia unor bunuri principale asigură şi
bunuri secundare. Ex.miere şi ceară, etc.
• Ofertă mixtă – bunuri oferite şi diferite satisfac aceeaşi nevoie (cerere)
• Oferta pură – oferta de bunuri pentru care costul nu are importanţă.

Legea ofertei – relaţiile de cauzalitate dintre modificarea preţului şi cantităţii

oferite. În acest context relaţia preţ-ofertă este direct proporţională.
 
 FACTORII DE INFLUENTA

• Costul producţiei ; relaţie invers proporţională; cel mai

important factor; costul mediu – determinant;
• Preţul altor bunuri în special a celor substituibile.
Exemplu: bunurile X şi Y , dacă Px scade, resursele se
vor folosi pentru a produce Y al cărui preţ nu s-a
modificat;
• Numărul ofertanţilor; falimentele scad oferta şi
numărul de ofertanţi, iar apariţia unor firme noi le
măresc;
• Impozitele şi taxele influenţează oferta invers
proporţional;
• Subsidiile şi subvenţiile influenţează direct
proporţional;
• Gradul de substituire;
• Condiţiile naturale;
• Evenimente social-politice, etc.
 Elasticitatea ofertei
• Elasticitatea ofertei la preţ – măsura modificării ofertei în funcţie de pre
∆Q ∆P
• Keo/p= ------ : ------
Qo Po
• Keo/p= % ∆Q / % ∆P
∆Q ∆P ∆Q (Po+P1)
• Keo/p= - --------------- : --------------- = --------- x -------------
(Qo+Q1): 2 (Po+P1):2 ∆P (Qo+Q1)

În funcţie de valoarea coeficientului de elasticitate a ofertei la preţ, vom spune că:

a) oferta este elastică, dacă Keo/p>1, în valoare absolută;
b)oferta este inelastică, dacă Keo/p< 1, în valoare absolută;
c) oferta are elasticitate unitară, dacă Keo/p = 1, în valoare absolută;
d) oferta este perfect elastică, dacă Keo/p = ∞, în valoare absolută;
e) oferta este perfect inelastică, dacă Keo/p= 0
Reprezentarea grafică a elasticităţii ofertei la preţ:
 
 
 5.4. Importanta si factorii care determina elasticitatea ofertei

• 1) Costul productiei
• 2) Posibilitatile de stocare a bunurilor
• 3) Costul stocarii
• 4) Perioada de timp care trece de la modificarea preţului. În această
situaţie distingem trei perioade: - perioada pieţei – foarte scurtă, în care
cererea creşte, oferta nu poate creşte şi deci preţul creşte;
- perioadă scurtă – cererea creşte, oferta creşte dar mai
puţin, rezultă o creştere a preţurilor dar nu forte mult
ca la punctul de mai sus,
- perioada lungă – cererea creşte şi oferta îi poate ţine
pasul.
 5.5. Echilibrul pietei
• Pretul este expresia in bani a aprecierii unui bun pe care o fac atat
cumparatorul cat si vanzatorul in functie de conditiile pietei si de situatia
lor fata de acestea, apreciere asupra careia cei doi sunt de acord si o
accepta ca atare
• Relatia dintre modificarea cererii si ofertei si modificarea pretului
reprezinta legea generala a cererii si ofertei . Aceste raporturi pot fi:
a) pe termen scurt – are ca rezultat modificarea pretului cu
tendinta de a se apropia de nivelul de echilibru. Pretul la care Cererea =
Oferta se numeste pretul de echilibru . In aceste conditii pentru o
perioada scurta piata se afla in echilibru.
b) pe termen lung – o crestere a cererii determina o crestere a
pretului de echilibru si a cantitatii de echilibru si o scadere a cerereii le
reduce pe amandoua; o crestere a ofertei determina o scadere a
pretului de echilibru, dar o crestere a cantitatii de echilibru si o scadere a
ofertei va determina cresterea pretului de echilibru si scaderea cantitatii
de echilibru (Reprezentare grafica)
 Functiile pretului
• de informare – pentru a putea acţiona asupra costurilor volumului producţiei;
• de relevare a rarităţii relative a bunurilor. Raritatea este indicată de un preţ mare,
iar abundenţa de un preţ mic (slab);
• de a incita (simula) – în măsura în care transmite o informaţie, preţul incită ca în
acţiunea economică să se ţină seama de aceasta (de exemplu de raritate). Un bun
rar este costisitor, iar preţul său ridicat incită consumatorii să-l economisească şi
invers;
• de a coordona agenţii economici, activităţile, consumurile lor, etc. prin
modificarea lor şi informaţiile transmise;
• de a raţiona, raţionaliza resursele disponibile. Preţul îi face pe consumatori să
înţeleagă că, din lipsă de resurse nu pot fi satisfăcute toate dorinţele lor. Creşterea
preţului determină reducerea consumului unora printr-o acţiune impersonală şi
astfel se absoarbe penuria. Cei care vor consuma trebuie să-şi redistribuie
veniturile pe destinaţii. Acest mod de a raţiona are un avantaj major - asigură
repartizarea resurselor disponibile pentru utilizările cele mai valorizatoare;
• de a impune un comportament responsabil. Prin preţ consumatorul este
constrâns să suporte costul bunurilor cumpărate. Toate consecinţele pe care le are
pentru societate, producţia unui bun se repercutează asupra consumatorului prin
preţ. Astfel se asigură comportamentul responsabil;
• de a distribui veniturile, etc.
 
 Preturile maxime si subventia
• Preturi maxime sau preturi plafon – preturi care nu pot fi depasite si sunt
mai mici ca pretul de echilibru. Acest pret intretine o cerere mai mare ca
oferta, ceea ce face necesara rationalizarea datorita insuficientei ofertei
si deci piata este paralele, corupta.
• Subventia – camufleaza costurile, informeaza consumatorul ca bunul
respectiv nu-I constisitor si- l invita sa-l consume mai mult.
• Gratuitatea bunului – subventia integrala este si mai rea pentru ca
informeaza consumatorul ca bunul respectiv este abundent si nu este
asa.
• Preturile minime si taxarea. Informare gresita se realizeaza prin preturi
minime, preturi care nu pot sa scada sub nivelul fixat. Atunci cand
ofertantii isi dau seama ca nu castiga, cresc pretul si creeaza imaginea
unei nevoi inexistente ceea ce duce la formarea stocurilor, uneori
diferenta dintre pretul minim si cel de echilibru este subventionata. I
In anumite situatii se percep taxe care maresc costul bunurilor si in cele
din urma pretul.