CAP III CEREREA, OFERTA, PIATA ŞI CONCURENTA

Obiective:
 intelegerea relatiei dintre cerere, oferta şi pret pe piata
bunurilor, şi a factorilor care influenteaza aceasta relatie
 locul şi rolul pietelor in economie, variabilele şi structura
pietelor
 caracteristicile pietelor atomizate, monopoliste şi oligopoliste
 identificarea rolului şi importantei pretului in functionarea
pietelor de bunuri, politicilor guvernamentale de preturi
3.1 Cererea
Cererea de produse economice deriva din dorinta de satisfacere a unor nevoi
de consum pe baza legii raritatii. Ea este dependenta in structura de
comportamentul consumatorilor.
DEF: Cererea reprezinta o cantitate de produse economice pe care
cumparatorii sunt dispusi sa o cumpere, la un anumit nivel de pret
cunoscut, intr-o anumita perioada limitata de timp.
Cererea poate fi exprimata sub forma cantitatii maxime cerute la un anumit
pret dar şi
prin prisma pretului maxim care poate fi platit pentru o anumita cantitate de
produse necesare, ca de exemplu: paine, lapte, energie, etc.
Legea cererii: intre cererea de produse si pretul acestora exista o
legatura de cauzalitate invers proportionala, in sensul ca majorarea pretului
unui produs, la un anumit nivel al cererii, atrage dupa sine reducerea intr-o
masura mai mare sau mai mica a cererii pentru acel produs pe baza legii
alocarii resurselor. Legea este general valabila, existand insa si exceptii de
la ea in special in domeniul produselor de stricta necesitate la care o
majorare a pretului poate atrage dupa sine o crestere a cererii. Acest
fenomen cunoscut sub denumirea de „paradoxul Giffen” se explica prin
cele 2 efecte generale ale cresterii pretului unui bun:
1. efectul de substitutie; cererea de bunuri substituibile
2. efectul de reducere a venitului consumatorilor.

PAGE 25
Astfel exista unele produse, de regula inferioare, greu substituibile a caror
majorare de pret, in conditiile reducerii mai accentuate a veniturilor,
conduce la o majorare a cererii. Ex: in perioadele de saracie,de reducere a
veniturilor, o majorare a pretului la paine atrage dupa sine cresterea
cererii pentru paine ca urmare a renuntarii la alte produse mai usor
substituibile.
Pe piata, efectul acestei legi trebuie urmarit la produse omogene din punct
de vedere calitativ si al costului de oportunitate.
Ex, poate creste intr-o perioada cererea de produse mai scumpe in retelele
de magazine cash & carry ca urmare a ponderii importante in pretul
produsului a costului de oportunitate pe care consumatorii sunt dipusi sa-l
plateasca pentru economie de timp.
Relatia de cauzalitate intre cerere si pret se exprima matematic printr-o
functie de tipul:
Qc= Kc-Pcx unde:
Kc= constanta ce defineste cererea maxima de produse de un anumit
tip manifestata intr-un anumit moment pe o piata
x= factor de elasticitate a cererii cu pretul

Curba cererii

Q
Graficul poarta denumirea de Curba cererii. Pentru simplificare, se
considera x=1, şi cererea se przinta sub forma unei drepte
Cresterea cererii pe piata unui produs in functie de alti factori, decât pretul,
determina modificarea curbei in sensul deplasarii acesteia pe dreapta de
izopret.

PAGE 26
P

P0

Q0 Q1 Q2 Q
Factorii care contribuie la modificarea cererii, altii decat pretul lor, sunt:
 modificarea veniturilor consumatorilor
o relatie de cauzalitate directa in sensul ca veniturile in creştere
sporesc cererea iar cele in scadere comprima cererea
 modificarea preturilor altor produse
o daca produsele sunt substituibile, scaderea pretului la un
produs conduce la cresterea cererii pentru acel produs şi
genereaza scaderea cererii pentru produsul de substitutie
o daca produsele sunt complementare, scaderea pretului la un
produs conduce la cresterea cererii pentru acel produs şi
genereaza cresterea cererii pentru produsul complementar
 modificarea numarului de cumparatori
o cresterea numarului de cumparatori genereaza cresterea
cererii
 modificarea preferintelor consumatorilor; un rol important revenind
reclamei
 informatiile si previziunile
Sensibilitatea cererii la modificarea pretului se apreciaza prin coeficientul
elasticitatii cererii fata de pret.
Qc Qc1  Qc 0 Qc1
1
Qc 0 Qc 0 Qc 0 r 1
K ecp     c
Pc Pc1  Pc 0 Pc1 rp  1
1
Pc 0 Pc 0 Pc 0
unde: Qc1= cererea la preţul Pc1; Qc0=cererea la preţul Pc0
rc= rata cererii; rp= rata preţului
In functie de valorile acestui coeficient putem avea:

PAGE 27
 - cerere elastica, cand Kec/p este supraunitar; dreapta cererii
este mai aproape de orizontala, şi o variatie mica de pret
produce modificari importante ale cererii
P
P0
P1
Q
Q0 Q1
- cerere unitara, cand Kec/p este unitar; dreapta cererii este
la 450
P

- cerere inelastica, cand Kec/p este subunitar , dreapta cererii

este mai aproape de verticala şi o variatie importanta a
pretului produce efecte mici asupra cererii.
P
P0
P1
Q0 Q1 Q

Din punct de vedere al coeficientului de elasticitate al cererii fata de pret,

produsele se clasifica in:
 produse normale, Kecp cuprins intre 0 si 1
 produse inferioare, Kecp negativ (vezi paradoxul Giffen)
 produse constante, Kecp =1
 produse superioare, Kecp supraunitar

Modificarea cererii functie de venit se apreciaza prin coeficientul

elasticitatii cererii fata de venit.

PAGE 28
 Qc Qc1  Qc 0 Qc1
1
Qc 0 Qc 0 Qc 0 r 1
K ecv     c
V V1  V0
 1 rv  1
V1
V0 V0 V0
In functie de valorile Kecv, putem avea situatiile:
Kecv, >1; cererea este elastica fata de venit, adica, cererea variaza mai mult
ca venitul
Kecv<1 , cererea este inelastica sau rigida fata de venit, adica, variaza mai
puţin ca venitul
Produsele normale si superioare deplaseaza curba cererii spre dreapta la o
crestere a venitului in timp ce produsele inferioare deplaseaza curba cererii
spre stanga.
Factorii elasticitatii cererii fata de pret:
 ponderea in venit a cheltuielilor cu un anumit bun. Cu cat ponderea
este mai mare cu atat Kec/p este mai mare.
 Gradul de substituire a bunurilor. Cu cat gradul de substituibilitate
este mai ridicat cu atat Kec/p este mai ridicat
 Necesitatea in consum. Cu cat necesitatea este mai mare cu atat Kec/p
este mai mic.
Cunoasterea elasticitatii cererii la un anumit produs este foarte importanta in
procesul decizional.
Ex: Nu o sa luam masura reducerii de pret la un produs cu elasticitate
redusa deoarece efectele asupra vanzarilor sunt mici.

3.2 Oferta
DEF: Oferta reprezinta cantitatea de produse economice pe care
producatorii o ofera la vanzare la un anumit nivel de pret cunoscut,
intr-o anumita perioada limitata de timp.
In evaluarea notiunii de cerere trebuie facuta diferenta intre cantitatea
oferita la vanzare si cea vanduta efectiv. Din acest punct de vedere oferta
trebuie vazuta ca fiind cantitatea maxima oferita la un anumit pret.
Legea ofertei: intre oferta de produse si pretul acestora exista o
legatura de cauzalitate direct proportionala, in sensul ca majorarea pretului

PAGE 29
unui produs, la un anumit nivel al cererii, atrage dupa sine cresterea intr-o
masura mai mare sau mai mica a ofertei pentru acel produs.
Relatia de cauzalitate intre oferta si pret se exprima matematic
printr-o functie de tipul:
Qo= Ko+Poy unde:
Ko= constanta ce defineste oferta maxima de produse de un anumit
tip manifestata intr-un anumit moment pe o piata
y= factor de elasticitate a ofertei cu pretul

P
curba ofertei

Graficul poarta denumirea de curba ofertei. Pentru simplificare, se

considera x=1, şi oferta se prezinta sub forma unei drepte.
Cresterea şi reducerea ofertei in conditii de preturi constante se datoreaza
urmatorilor factori:
 costul productiei
o reducerea costului de productie contribuie la cresterea ofertei
o rolul important al tehnologiei; o tehnologie superioara
permite marirea ofertei
 pretul altor produse
o cresterea pretului la un produs duce la sporirea ofertei de
produse substituibile
o cresterea pretului la produsul de baza duce la sporirea
pretului produselor secundare şi implicit a ofertei acestora
 concurenta duce la scaderea preturilor şi implicit a ofertei
 taxele aferente bunului respectiv
o majorarea taxelor duce la scaderea ofertei
 informatii, previziuni
 evenimente politice, sociale, naturale
o modificari legislative,juridice

PAGE 30
 o modificari naturale, in agricultura

Sensibilitatea ofertei la modificarea pretului se apreciaza prin coeficientul

elasticitatii ofertei fata de pret.
Qo Qo1  Qo0 Qo1
1
Qo0 Qo0 Qo0 r 1
K eop     o
Po Po1  Po0
 1 rp  1
Po1
Po0 Po0 Po0
In functie de valorile acestui coeficient putem avea:
- oferta elastica, cand Keo/p este supraunitar, o variatie mica
de pret duce la o variatie importanta a ofertei
P
P0
P1

Q0 Q1 Q

- oferta unitara, cand Keo/p este unitar; modificarea pretului

duce la modificarea a ofertei in acelasi sens şi in aceiasi
măsura.

- ofertă inelastica, cand Keo/p este subunitar; variatia

pretului influenteaza in mica măsura variatia ofertei.

PAGE 31
Factorii care determina elasticitatea ofertei sunt:
 costul productiei; relatie de cauzalitate inversa in sensul ca
elasticitatea ofertei fata de pret este atenuata de cresterile de cost de
productie şi stabilirea astfel a eficientei productiei la un nivel
inferior.
 posibilitatea stocarii productiei duce la majorarea elasticitatii dar
costul stocarii duce la micsorarea ei.

Pe piata, elasticitatea ofertei variaza in timp in functie de gradul de

pregatire al producatorului pentru o variatie a cererii. Astfel in scurt timp
de la sporirea pretului unui produs, oferta este total inelastica,
producatorii ne-reactionand la aceasta majorare. Dupa aceasta perioada,
producatorii maresc usor oferta prin intensificarea utilizarii resurselor
disponibile insa gradul de elasticitate al ofertei este inca redus, cresterea
cantitativa fiind inca sub procentul de creştere al pretului. Pe termen
lung, daca preturile se mentin, producatorii sporesc oferta prin aparitia
de noi producatori sau efortul investitional al celor vechi. In aceasta
perioada procentul de creştere al ofertei este superior pretului şi deci
elasticitatea este ridicata.
CONCLUZII:
 piata ofera conditiile realizarii unui echilibru intre cerere şi oferta
deşi in cea mai mare parte din timp este dezechilibrata.
 echilibrul pietei unui produs se modifica permanent, de regula,ca
urmare a modificarii cererii, oferta venind in cautarea punctului
de echilibru.
 echilibrul pietei poate fi deranjat şi ca urmare a modificarii
ofertei in special in situatia in care se produce o majorare elastica
a ofertei cauzata de o creştere inelastica a cererii, cresterea
ofertei fiind devansata de scaderea pretului.

3.3 Piete, concurenta, preturi

Piata este cadrul general in care se desfasoara activitatea economica in
statul modern contemporan.

PAGE 32
 Piata este veriga intermediara intre productie şi consum şi creste in
importanta prin largirea ei in toate sferele economice prin diversificare şi
specializare prin modernizare continua: teleshoping, bursa, internet, etc.
DEF: Piata este un spatiu virtual unde se intalnesc direct sau
indirect oferta cu cererea de produse şi se stabilesc relatii
comerciale pe baza legii concurentei.

Functiile pietei:
 informare a vanzatorilor/cumparatorilor asupra calitatii,
cantitatii, pretului, consumului produselor economice
 confruntare a cererii cu oferta (ringul bursier, imaginea sintetica
a pietei)
 stimulator al activitatii economice in ansamblu, in cazul pietelor
libere, frana in calea dezvoltarii economice in cazul pietelor
controlate.
 regulator al productiei de bunuri economice
Principalele variabile ale pietei sunt:
- cererea
- oferta
- concurenta
- pretul
Concurenta: este forma pe care o ia confruntarea intre cerere şi oferta pe
piata prin manifestarea liberei vointe dar direct interesate a operatorilor.
Caracteristici ale concurentei:
- este o competitie intre operatori pentru asumarea celei
mai bune felii de tort.(cel mai bun pret, calitate, conditii
de plata, diminuarea riscurilor)
- operatorii actioneaza din interes pur economic
- concurenta ca stare de fapt a pietei poate imbraca diferite
forme mai mult sau mai puţin legale, mai mult sau mai
puţin oneste, functie şi de caracteristicile socio-politice
ale pietei, de gradul de supraveghere al legalitatii
relatiilor comerciale.

PAGE 33
Functiile concurentei in conditiile unei piete deschise loiale, reglementate,
supravegheate şi fara constrangeri, sunt:
 catalizator al inovatiei şi creativitatii tehnice ca urmare a
cursei pentru eficientizare prin economisirea resurselor;
 diversificarea productiei de bunuri prin oferirea de
produse de substitutie cu costuri reduse;
 stimuleaza largirea pietei prin efortul creatorilor de piata;

Tipuri de piete:
a) dupa tipul de bunuri
 piata bunurilor de consum
 piata de capital
 piata muncii
 piata monetara
 piata valutara
 piata informatiilor
b) dupa marime
 piata locala
 piata regionala
 piata nationala
 piata mondiala
c) dupa diversificarea lor
 piata diversificata (numar mare de produse de
diferite tipuri şi feluri)
 piata concentrata (tranzactii cu un nr. redus de
produse omogene)
d) dupa transparenta
 piete transparente care permit vizualizarea
variabileleor (cerere, oferta, concurenta, reguli de
functionare)
 piete opace (nu permit accesul liber la informatii,
vezi pietele europei centrale şi de est)

PAGE 34
 e) dupa modul de acces pe piata
 piete libere, acces neingradit
 piete reglementate, conditionate de indeplinirea
unor criterii profesionale, economice (autorizatii,
licente, diplome profesionale, etc)
f) dupa numarul şi forta operatorilor
 piete atomizate: operatori mulţi şi cu forta
economica redusa
 piete monopolizate: operatori putini şi puternici
care pot influenta piata.

Intre aceste doua extreme sunt mai multe tipuri de

piete:

Nr. ofertanti Numerosi şi Putini Unul

Nr. cump slabi
Numerosi şi slabi Atomizata Oligopol Monopol
Putini Oligopson Oligopol Monopol contrat
bilateral
Unul Monopson Monopson Monopol
contrat bilateral

g) dupa reactia la schimbari economice

 dinamice, se adapteaza usor, variabilele se misca usor
 rigide, se adapteaza greu. Piete atipice slab informate.
(pietele rurale de la noi)
h) dupa legalitatea concurentei
 cu concurenta loiala
 cu concurenta neloiala
i) dupa tipul concurentei (clasificare didactica)
 piete cu concurenta pura şi perfecta
 cu concurenta imperfecta
 piete de monopol

PAGE 35
Pretul ca variabila a pietei reprezinta: cantitatea de moneda pe care
cumparatorul este dispus şi o poate oferi producatorului (vanzatorului)
iar acesta o poate accepta in schimbul bunului pe care il ofera pe piata.
Pretul poate fi exprimat in valori absolute sau relative vis a vis de cel al unui
alt bun luat ca etalon.
Prel=Pabs/Pe
unde: Pabs= pretul absolut
Pe= pretul etalon
Pretul etalon se alege de obicei conventional pentru a raporta preturile la o
singura unitate. Ex : salariul mediu pe economie, aurul, petrolul, etc.

Modul de formare al pretului a cunoscut explicatii diferite in decursul

istoriei, astfel:
- pretul este determinat, in teoria clasica monetarista, de
consum, de costul de productie al bunurilor.
Producatorul este creatorul de pret.
- in scoala neoclasica marginala, pretul este determinat de
utilitatea marginala a bunului respectiv. Cu cat utilitatea
marginala a lui este mai mare, sau este mai rar, cu atât
pretul bunului este mai mare. Referitor la aceasta
explicatie este celebru „paradoxul apa-diamant”.
Conform teoriei marginale apa care are o utilitate
marginala foarte ridicata ar trebui sa fie mai scumpa ca
diamantul care are o utilitate scazuta. In stabilirea
pretului intervine insa raritatea care devanseaza
utilitatea. Conform scolii marginale, cumparatorul este
creatorul de pret.
- teoriile contemporane. (scoala de la Cambridge) arata ca
pretul este determinat de toti cei trei factori enuntati
anterior: cost, utilitate marginala şi raritate Astfel, costul
determina pretul ofertei iar utilitatea marginala şi raritatea
determina pretul cererii iar pretul de vanzare se stabileste
pe piata prin negociere.

PAGE 36
Dupa modul de formare preturile pot fi:
- preturi libere pe baza cererii şi ofertei. In practica nu
exista preturi perfect libere asa cum nu exista piete
perfect libere.
- preturi controlate de autoritatea economica a pietei
(statul)
- preturi mixte cele care de regula se formeaza pe
majoritatea pietelor tarilor libere. Constrangerile in
formarea preturilor de tipul: taxelor, impozitelor,
preturilor minime sau accizelor, sunt determinate de
politica economica a guvernului.
Functiile pretului:
 uniformizare a valorii tranzactiilor pe piata
 evolutia preturilor indica starea de echilibru intre resurse
şi nevoi
 evaluare a alocarilor bugetare. Face legatura intre utilitate
şi nevoie.
 evaluare a profitului

Politici guvernamentale de preturi

Teoretic, preturile, in cadrul economiei de piata, se formeaza liber fara nici
o interventie din partea statului. In realitate statul se implica in toate tarile
indiferent de nivelul lor economic sau natura lui.
Evolutia preturilor in timp aduce informatii asupra evolutiei productiei şi
productivitatii muncii, remunerarea factorilor de productie, echilibrul şi
cresterea economica. Evolutia preturilor este şi un indicator al circulatiei
monetare.
Interventia statului in procesul formarii preturilor urmareste:
- prevenirea şi atenuarea unor dificultati economice
- asigurarea stabilitatii economice
- eficientizarea utilizarii resurselor
- atenuarea tendintelor monopoliste şi oligopoliste
Statul se implica prin masuri de reglementare a functionarii pietei sau prin
actiuni directe şi indirecte de limitare a nivelului preturilor.

PAGE 37
Reglementarea functionarii pietei implica de regula:
- reglementarea juridica a tranzactiilor comerciale şi a
concurentei in vederea limitarii tendintelor monopoliste
şi oligopoliste
- supravegherea respectarii masurilor luate
Interventia directa se realizeaza prin:
- fixarea autoritara a pretului in situatii extraordinare
(razboi, crize, etc)
- preturi minime, in conditiile excesului de oferta pentru
nivelarea concurentei si protejarea producatorilor, sau
plafoane minime de preturi la care statul cumpara excesul
de oferta
- preturi maxime cand cererea este superioara ofertei,
pentru protejarea cumparatorilor.
Ex: preturile maxime la vanzarea tutunului
- blocarea pretului unor produse pentru protejarea
intereselor producatorilor
Ex: pretul minim la grau in anii de supraproductie sau
pretul maxim la unele bunuri de monopol
Moduri indirecte de interventie a statului:
- subventiile acordate producatorilor pentru stimularea
cresterii preturilor la unele produse, in speta la cele
inferioare, de baza, pentru protejarea producatorilor
autohtoni in fata preturilor scazute ale produselor din
import.
Ex: subventiile in agricultura la diferite culturi: grau,
sfecla de zahar, plante textile, etc
- regimul taxelor vamale protectioniste care aduc preturile
produselor din import la un nivel comparabil cu cel al
produselor autohtone.
- modalitati diferite de calcul al impozitului pe profit care
genereaza facilitati de natura fiscala la anumite produse,
in vederea reducerii pretului lor.

PAGE 38
 - cumpararea de catre stat a unor bunuri şi stocarea lor
pentru evitarea scaderii pretului prin supraoferta. Aceasta
interventie se practica in special la produsele agricole,
sezoniere, pentru evitarea specularii variatiilor mari de
preturi.
- contingentarea la export, in sensul limitarii scurgerii spre
exterior a unor produse de baza cu consecinte asupra
cresterii pretului pe piata interna ca urmare a reducerii
ofertei.
- facilitati de export pentru unele produse la care exista
supraoferta pentru evitarea scaderii preturilor.
3.3.1 Piata cu concurenta pura şi perfecta
Piata cu concurenta pura şi perfecta a fost imaginata de Adam Smith din
dorinta de a evidentia manifestarea „mainii invizibile” ca mecanism de
reglare a economiei.
Piata cu concurenta pura şi perfecta este un model teoretic şi presupune
anumita conditii sau simplificari:
- atomicitatea pietei. Operatorii nu sunt suficient de
puternici ca sa influenteze formarea pretului.
- omogenitatea bunurilor care elimina orice fel de alt
factor calitativ in luarea deciziei de cumparare.
- intrarea –iesirea libera de pe piata functie de costul
marginal realizat de producator, respectiv utilitatea
marginala pentru acel produs a cumparatorului, ambele in
raport cu pretul de piata.
Caracteristici ale pietei cu concurenta pura şi perfecta:
- transparenta (informare deplina a operatorilor)
- mobilitatea perfecta a factorilor de productie (nu exista
limite tehnologice, economice, juridice pt utilizarea lor)
Echilibrul pietei cu concurenta pura şi perfecta se realizeaza la acel pret şi
volum de tranzactii la care cererea se egalizeaza cu oferta.
Ex: Cererea şi oferta pentru un produs A sunt date de ecuatiile:
CA= 500-21pA iar OA= 100-pA

PAGE 39
CA = OA : pA= 20 este pretul de echilibru şi CA=OA=80 este cantitatea de
echilibru.
PA Exces de oferta

20

Exces de cerere
80 CA, OA
Pretul şi cantitatea de echilibru sunt expresia celei mai bune alocari
şi utilizari a resurselor, interesele ambilor operatori fiind cel mai bine
satisfacute. Piata este plina de marfuri şi cumparatorii sunt dispusi sa o
cumpere pe toata. Piata este dinamica şi stabila.
Echilibrul pietei este relativ si evolueaza de obicei inspre dezechilibru major
sau re-echilibrare.
Dezechilibrul aparut pe o piata, pe timp scurt, ca urmare a modificarii
cererii, se echilibreaza prin cresterea/scaderea pretului, oferta ne fiind
pregatita sa sustina o majorare a ei.
Daca dezechilibrul se mentine o perioada mai indelungata, oferta creste
treptat pe seama utilizarii superioare a anumitor factori de productie precum
munca sau capitalul fix. In aceasta perioada echilibrul se realizeaza partial
prin cresterea pretului si partial prin cresterea productiei. Daca dezechilibrul
tinde sa se generalizeze, toti factorii de productie devin variabili si se trece
pe o noua treapta de productie. Oferta creste mai repede ca cererea si
echilibrul se atinge prin cantitate, pretul ramanand constant.
Echilibrul poate fi:
- stabil, in situatia in care piata se poate reechilibra prin
forte proprii. Este situatia in care KEC/P este mai mare ca
KEO/P. Reechilibrarea se face conform diagramei Cobweb
(panza de paianjen)
P
Oferta
P1

PAGE 40
 PE P3
P2 Cerere

Q1 Q3 QE Q2 Q
Piata se afla initial in echilibru, la pretul PE fiind
tranzactionata intreaga cantitate QE. Din anumite motive,
independente de piata (criza economica, incapacitate de
plata, etc) oferta se reduce din QE in Q1 livrata
cumparatorilor la pretul P1 asa cum rezulta din diagrama.
Acest pret marit este stimulativ pentru producatori care isi
majoreaza productia şi astfel creste oferta la Q2. Excesul de
oferta face ca pretul pietei sa scada la P2 cel la care se
absoarbe intreaga oferta de pe piata. ar la acest pret,
producatorii reduc productia şi implicit oferta la nivelul Q2.
La acest nivel din nou se manifesta lipsa de produse pe piata
şi pretul creste la P3 la care producatorii sunt stimulati sa
ridice productia la Q3. Procesul se repeta in mod similar pana
la atingerea starii initiale de echilibru.
- instabil, daca dupa ruperea echilibrului piata nu poate
singura sa re-echilibrezeiar dezechilibrul se accentueaza
pe masura trecerii timpului. KEC/P inferior KEO/P.
- Intretinut, cand dezechilibrul aparut se reproduce
periodic in limite relativ constante. Starea de dezechilibru
este mai normala ca cea de echilibru.
Limitele pietei pure si perfecte rezulta din chiar conditiilor impuse si
simplificarilor imposibil de realizat in practica.

3.3.2 Piete cu concurenta imperfecta

Se diferentiaza de cele cu concurenta pura şi perfecta prin apropierea
de situatiile reale caracterizate prin imperfectiuni ale atomicitatii, in sensul
ca unele firme detin puterea de a influenta atât pretul cat şi volumul ofertei.
De asemenea bunurile ofertate sunt neomogene atât din punct de vedere

PAGE 41
calitativ cat şi al perceptiei asupra lor beneficiind de conditii deosebite
privind reclama, conditiile şi termenii de comercializare ceea ce conduce la
preferinte subiective ale cumparatorilor vis a vis de anumite produse.

Piata atomizata sau monopolistica se intalneste cel mai adesea in practica

şi are urmatoarele trasaturi:
- atomizarea operatorilor, mulţi şi cu putere economica
apropiata.
- firmele detin pe moment o pozitie de lider de piata
similara cu cea de monopol care se impune prin marca şi
prin faptul ca intrarea concurentei pe piata este
descurajata de renumele produsului.
- neomogenitatea produselor din punct de vedere al
performanelor tehnice, design, calitate, etc care le face
greu substituibile.
- accesul relativ liber pe piata fara restrictii deosebite
- cererea reactioneaza mai puţin la modificarile de pret ca
urmare a gradului mare de fidelizare al cumparatorilor
ceea ce duce uneori la majorari de preturi pentru
maximizarea profitului.
- decizile unei firme nu influenteaza puternic celelalte
firme dar de obicei se creaza curente de decizii similare
mai ales daca acestea au avut efect pozitiv.
- curba cererii este puternic descendenta (cerere rigida)
- volumul optim al productiei este acela la care costul
marginal este egal cu venitul marginal, pretul fiind
superior costului total mediu CTM. Ofertantul poate
utiliza o gama larga de preturi toate conferindu-i profit
- in timp, ca urmare a aparitiei concurentei, venitul
marginal scade (oferta este mai numeroasa), costul
marginal creste (ca urmare a reclamei) şi profitul scade.

Oligopolul se intalneste in situatia in care un numar mic de producatori

domina piata unui produs.

PAGE 42
Caracteristici:
- produsul este destul de omogen ca utilitate ( petrolul,
graul, etc) dar poate fi şi diferentiat (tigarile, berea,
autoturismele, etc)
- grad mare de concentrare al pietei (cativa competitori
detin procente importante de piata)
- actiunile unuia au efect mare asupra celorlalti mai ales in
domeniul pretului şi conduc la masuri similare sau
represalii. Astfel decizile unui ofertant trebuie sa ia in
considerare efectul lor asupra celorlalti.
Ex: decizia unilaterala de majorare a productiei de
petrol luata de Iraq a condus la gruparea celorlalte state
exportatoare in sustinerea embargoului asupra livrarilor
de petrol Iraqian
- patrunderea pe o piata oligopolista este foarte dificila
deoarece aceasta se protejeaza prin bariere facilitate de
flexibilitatea mare a pretului şi costurile tehnologice
scazute. Firmele mici sunt inghitite de cele mari sau
coopereaza cu ele.
- confruntarea inter firme este foarte acerba şi poate duce
pe termen lung la falimentarea celui mai slab.
- de cele mai multe ori o firma este tacit recunoscuta ca
lider şi celelalte firme isi aliniaza preturile dupa pretul
acesteia care devine pret de referinta.
Ex: Pe piata de capital din Romania BNR are o pozitie de
liderfiind cea care dicteaza nivelul dobanzilor pe piata.
- in anumite situatii mai multe firme se coalizeaza
impartindu-şi piata cu avantajul practicarii unor preturi
mai ridicate. Atata timp cat acordul este respectat, firmele
obtin profituri importante.
Un caz aparte al coalitiilor il constituie cartelurile care
sunt grupuri de firme independente care produc bunuri
similare şi actioneaza impreuna pentru maximizarea

PAGE 43
 profitului lor. Cracteristic acestora este restrictionarea
productiei in vederea cresterii pretului.
Ex: OPEC (Organizatia tarilor exportatoare de petrol)
fondata in 1960, a reusit cresterea pretului barilului de
petrol de la sub 3 $ in 1972 la peste 35 $ in 1981.
Neintelegerile dintre state au condus in final la
reducerea pretului la nivelul anterior crizei

Monopolul apare in situatia in care exista un singur ofertant pe piata acesta

nefiind concurat de alti ofertanti. Daca exista doar un singur cumparator al
produsului ne gasim in situatia de monopsom.
Conditiile in care poate apare monopolul sunt:
- conditii naturale, ca urmare a controlului unor resurse
speciale. Ex: regia aurului, carbunelui, etc
- conditii de marca, monopolul marcii comerciale
Ex: Coca Cola, Mac Donalds, Adidas, etc
- conditii tehnologice, monopolul tehnologic prin patent.
Ex:programe specializate de calculatoare, sisteme de
operare (Windows),etc
- conditii organizatorice, institutionale, monopolul
institutional
Ex: apararea nationala, productia de timbre, de bani, a
energiei nucleare
Caracteristici ale monopolului:
- dominatia asupra pietei este doar aparenta in multe
situatii ca urmare a substituibilitatii majoritatii bunurilor
- dominatia este de asemenea temporara, mai atenuata pe
pietele libere şi mai evidenta pe pietele controlate.
- reactia anti monopol a pietei şi institutiilor publice (legi
anti monopol)
Ex: Microsoft cu interfata Windows a incercat
monopolizarea pietei de calculatoare prin vanzarea
licentelor odata cu unitatile PC

PAGE 44
 Exercitii recapitulative
1. Faceti o comparatie intre modurile de variatie ale cererii in raport cu
pretul, la benzina şi la autoturisme, avand in vedere legile cererii şi
ofertei şi elasticitatiile celor doua produse.
2. Un producator detine un stoc important de produse fara vanzare.
Cunoscand ca produsul are coeficientul elasticitatii cererii fata de
pret Kec/p =1,2 va apela la măsura reducerii pretului pentru lichidarea
stocului ?
3. Evaluati consecintele unei supra-oferte pe timp indelungat asupra
pretului şi concurentei pe piata unui produs. Dar in cazul unei supra-
oferte conjuncturale?
4. Urmarind caracteristicile generale ale pietelor cu concurenta pura şi
perfecta evidentiati limitarile practice de la acest concept ale pietei
detergentilor in Romania.
5. Evidentiati caracteristicile de oligopol ale pietei telefoniei mobile in
Romania
6. Evidentiati caracteristicile de monopol ale pietei energiei nucleare in
Romania
7. Evidentiati modul de interventie al statului in realizarea pretului pe
piata energiei electrice şi pe piata graului.

PAGE 45