Tema 3.

ELASTICITATEA CERERII ŞI OFERTEI

1. Elasticitatea cererii.

◼ Elasticitatea cererii în funcţie de preţ. Tipurile elasticităţii cererii în funcţie de preţ

Factorii de influenţă a elasticităţii cererii în funcţie de preţ.

◼ Elasticitatea cererii în funcţie de venit.

◼ Elasticitatea cererii încrucişate.

2. Elasticitatea ofertei.

◼ Esenţa şi tipurile elasticităţii ofertei.

◼ Factorii de influenţă a elasticităţii ofertei în funcţie de preţ.

1.1.Elasticitatea cererii în funcţie de preţ

Elasticitatea cererii în funcţie de preţ reflectă gradul de sensibilitate a mărimii cererii de

consum faţă de un anumit bun economic, determinată de modificarea preţului acestuia, cu
condiţia respectării principiului ceteris paribus. Această reacţie poate fi calculată cu ajutorul
coeficientului de elasticitate a cererii.
◼ Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ arată cu câte procente va creşte sau se
va reduce cantitatea cerută de bun (ΔQD%) ca rezultat al modificării cu un procent a
preţului bunului dat (ΔP%):
QD %
EDP =
P%
◼ De exemplu, dacă preţul bunului economic scade cu 3%, iar cantitatea cerută creşte cu
7%, coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ va constitui:

QD % + 7%
EDP = = = −2,33
P% − 3%

◼ Sau, dacă elasticitatea cererii în funcţie de preţ constituie (–2), atunci o majorarea cu 5%
a preţului bunului economic va contribui la diminuarea cantităţii cerute cu 10%:

QD % = EDP  P% = (−2)  5% = −10%

◼ Cu cât sensibilitatea consumatorului faţă de preţ este mai mare, cu atât cererea este mai
elastică, mărimea absolută a coeficientului de elasticitate devenind mai mare, şi invers.

Metode de calcul a elasticitatea cererii în funcţie de preţ:

1. Elasticitatea cererii într-un punct măsoară gradul de sensibilitate a cererii într-un anume
punct pe curba cererii. (Metoda se aplică în cazul modificării neesenţiale în preţ (de
regulă < 5%).
1
 QD P0
EDP = 
P Q D 0
QD P1
EDP = 
P Q D1
dQ / Q dQ P0
Ep = = 
D
dP / P dP Q0

2. Elasticitatea cererii în arc măsoară mărimea sensibilităţii cererii pe o porţiune a curbei

cererii. .
Q P Q ( P0 + P1):2
Ep = : =  =
D
(Q0 + Q1):2 ( P0 + P1):2 P (Q0 + Q1):2
Q ( P0 + P1) 2 Q ( P0 + P1)
=   = 
P 2 (Q + Q ) P (Q0 + Q )
0 1 1
Tipurile elasticităţii cererii în funcţie de preţ

a) Cerere elastică

◼ Cererea se consideră elastică dacă o modificare procentuală a preţului duce la o

modificare procentuală mai mare în cantitatea cerută, astfel încât mărimea coeficientului
de elasticitate este mai mare de o unitate:
1  EDP  

De exemplu, dacă la o majorare a preţului cu 15% cantitatea cerută scade cu 60%, coeficientul
de elasticitate va avea valoarea (–4):
QD % − 60%
EDP = = = −4
P% 15%

P%  Q%

Figura 1. Cerere elastică

Drept exemple de bunuri care au o cerere elastică la preţ sunt mobila, obiectele de lux,
automobilele, imobilul, blănurile naturale, articolele giuvaiere, bunurile care au substituenţi ş.a.

2
 b) Cerere inelastică

◼ Cererea se consideră inelastică dacă o modificare procentuală a preţului determină o

modificare într-o măsură mai mică a cantităţii cerute din partea consumatorului, astfel
încât mărimea coeficientului de elasticitate este mai mică de o unitate .

0  EDP  1

De exemplu, la o diminuare a preţului cu 15%, cantitatea cerută creşte cu 5%. În acest caz
coeficientul de elasticitate va constitui (–0,33).
QD % 5%
EDP = = = −0,33
P% − 15%

P%  Q%

Figura 2. Cerere inelastică

Exemple de bunuri care posedă o cerere inelastică în funcţie de preţ pot fi: bunurile de primă
necesitate, medicamentele, bunurile cu grad redus de substituibilitate, cum ar fi sarea, energia
electrică, petrolul ş.a.

c) Cerere cu elasticitate unitară

◼ Cererea se consideră cu elasticitate unitară când modificarea procentuală a preţului

determină o modificare în aceeaşi măsură în cantitatea cerută, respectiv coeficientul de
elasticitate devine unitar:
EDP = 1

De exemplu, creşterea preţului cu 2,5% determină o reducere de 2,5% a volumului cererii:

QD % − 2,5%
EDP = = = −1
P% 2,5%

P% = Q%

Figura 3. Cerere cu elasticitate unitară

3
 d) Cerere perfect elastică

◼ Cerere perfect elastică apare atunci când o variaţie nesemnificativă a preţului contribuie
la o modificare destul de semnificativă a cantităţii cerute.

Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ tinde la infinit:

EDP = 

P% = 0

Figura 4. Cerere perfect elastică

e) Cerere perfect inelastică

◼ Cerere perfect inelastică apare atunci când mărimea cererii nu reacţionează la

modificările preţului.

În acest caz, coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este zero:

EDP = 0

Q% = 0

Figura 4. Cerere perfect inelastică

Factorii de influenţă a elasticităţii cererii în funcţie de preţ

◼ Gradul de substituibilitate a bunurilor. Dacă bunul dat are substituenţi apropiaţi (bunuri
substituibile), cererea la acest bun va fi relativ elastică, şi invers;

◼ Gradul necesităţii de consum. De regulă, cererea este inelastică la bunurile de primă

necesitate, iar elastică – la celelalte grupe de bunuri.

◼ Ponderea venitului cheltuit pentru un anumit bun în bugetul total al unei familii. Cu
cât ponderea este mai mare, cu atât coeficientul de elasticitate în funcţie de preţ este mai

4
 mare, celelalte condiţii rămânând nemodificate. Cu alte cuvinte, bunurile, pentru care se
cheltuiesc mijloace băneşti esenţiale – sunt elastice; iar cele care ocupă o parte
neînsemnată în venit – inelastice.

◼ Durata perioadei de timp de la modificarea preţului. Între acesta şi mărimea

coeficientului elasticităţii cererii în funcţie de preţ există o relaţie directă. În perioadă
scurtă de timp cererea este mai puţin elastică decât într-o perioadă lungă de timp,
deoarece modificarea gusturilor, preferinţelor, adaptarea la noile preţuri, obţinerea
informaţiilor despre substituenţi necesită timp.

◼ Gradul de saturaţie a consumului.

1.2. Elasticitatea cererii în funcţie de venit

◼ Elasticitatea cererii în funcţie de venit permite de a determina sensibilitatea

consumatorilor la modificarea venitului, în condiţiile ceteris paribus.

◼ Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de venit ( ) indică modificarea

procentuală a cererii la modificarea cu un procent a venitului consumatorului.

◼ Coeficientul poate fi calculat prin următoarea formulă:

QD %
EDI =
I %
E D – coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de venit;
I

QD % – modificarea procentuală a cererii bunului; ΔI% – modificarea procentuală a venitului

consumatorului.

◼ Coeficientul poate fi determinat aplicând atât formula de calcul a elasticităţii cererii într-
un punct:
QD I
EDI = 
I QD
◼ Formula de calcul a elasticităţii cererii în arc:
QD I +I
EDP =  1 0
I QD1 + QD 0

Clasificarea bunurilor în funcţie de coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de venit

◼ Pentru bunurile normale dependenţa dintre cerere şi venit este directă: pe măsura
majorării veniturilor consumatorilor, creşte şi cererea la ele, şi invers, micşorarea
veniturilor contribuie la reducerea cererii. Astfel, pentru bunurile normale coeficientul de
elasticitate a cererii în funcţie de venit este pozitiv.
EDI  0

5
 ◼ Pentru bunurile inferioare, pe măsura creşterii veniturilor consumatorului, cererea la
bunurile corespunzătoare scade, iar coeficientul de elasticitate obţine valoare negativă.
Astfel, creşterea veniturilor va determina o reducere a cererii pentru cartofi, margarină,
paste făinoase, deoarece consumatorii vor avea posibilitatea să includă în consumul
personal alte bunuri, cum ar fi peşte, legume, fructe, carne ş.a.

EDI  0

◼ Pentru bunurile de lux valoarea coeficientului de elasticitate în funcţie de venit este mai
mare de o unitate (). Bunurile de lux, vinurile de colecţie, bunurile de folosinţă
îndelungată posedă o cererea elastică la venit.
EDI  1

◼ Pentru bunurilor de primă necesitate coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de

venit obţine valori între zero şi unu.
0  EDI  1

1.3. Elasticitatea cererii încrucişate

◼ Elasticitatea cererii încrucişate reprezintă raportul modificării procentuale a cererii

bunului X, ca urmare a modificării preţului bunului Y cu un procent:
QX %
EDyX =
P

PY %

P
EDyX – coeficientul de elasticitate a cererii încrucişate;

ΔQX % – modificarea procentuală a cererii bunului X; ΔPY % – modificarea procentuală a

preţului bunului Y.

Clasificarea bunurilor în funcţie de coeficientul de elasticitate a cererii încrucişate

◼ Dacă coeficientul este pozitiv, adică creşterea procentuală a preţului unui bun determină
creşterea procentuală a cererii la alt bun, aceste bunuri sunt substituibile. Astfel,
scumpirea articolelor din blănuri naturale va determina o reducere în cantitatea cerută şi
orientarea consumatorilor spre articolele din blănuri artificiale, care sunt mai ieftine.
EDPYX  0

◼ Dacă coeficientul este negativ bunurile se află în relaţie de complementaritate. O

creştere a preţului unui bun complementar va determina o reducere în cererea celuilalt
bun. Astfel, o creştere a preţului benzinei va determina o scădere a cererii de ulei de
motor; o reducere în preţ la imprimante, va determina o creştere în cerere pentru tonere,
cerneală, hârtie pentru imprimare.
(
EDPYX  0 , )

6
 ◼ Dacă coeficientul are valoarea zero atunci între aceste bunuri nu există nicio legătură
(bunuri independente), ele fiind autonome în consum. De exemplu, cererea pentru
biciclete nu depinde de preţul articolelor de patiserie.
(
EDPYX = 0 , )
2. Elasticitatea ofertei

Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ reflectă gradul de sensibilitate a mărimii ofertei unui bun
economic, determinată de modificarea preţului acestuia, cu condiţia respectării principiului
ceteris paribus.

Coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ arată cu câte procente va creşte sau va
diminua cantitatea oferită dintr-un bun (ΔQS%) ca rezultat a modificării cu un procent a preţului
bunului dat (ΔP%):
QS %
ESP =
P%
◼ Calculul elasticităţii ofertei într-un punct. Formula se aplică în cazul unei modificări
minore în preţ:
QS P
ESP = 
P QS
◼ Calculul elasticităţii ofertei în arc:
QS P +P
ESP =  1 2
P QS 1 + QS 2

Tipuri de elasticitate a ofertei în funcţie de preţ

Tipul de elasticitate Coeficientul Corelaţia preţ–cantitate oferită

a ofertei de elasticitate
Ofertă elastică 1< ES < ? La majorarea (diminuarea) preţului, cantitatea oferită
creşte (scade) într-o măsură mai mare decât se modifică
preţul.
Ofertă inelastică 0< ES < 1 La majorarea (diminuarea) preţului, cantitatea oferită
(rigidă) creşte (scade) într-o măsură mai mică decât se modifică
preţul.
Ofertă cu elasticitate ES = 1 La majorarea (diminuarea) preţului, cantitatea oferită
unitară creşte (scade) în aceeaşi măsură.
Ofertă perfect elastică ES =  La o majorare (diminuare) nesemnificativă a preţului
cantitatea oferită creşte (scade) infinit de mult.
Ofertă perfect ES = 0 Cantitatea oferită nu se modifică la modificarea preţului.
inelastică

Factorii de influenţă a elasticităţii ofertei în funcţie de preţ

1. Factorul timp - cel mai important factor de influenţă a elasticităţii ofertei. Deoarece este
nevoie de timp pentru ca firmele să-şi adopte cantităţile produse, oferta unui bun va fi cu atât mai
elastică, cu cât perioada de timp avută în vedere este mai mare. Se disting trei perioade de timp:

7
 ◼ Perioadă ultra scurtă – oferta se limitează la cantităţile deja disponibile de pe piaţă şi nu
poate fi extinsă chiar dacă survine o creştere substanţială în preţ. Ca urmare, oferta este
perfect inelastică în funcţie de preţ.

◼ Perioadă scurtă – se caracterizează printr-o ofertă inelastică, existând o limită până unde
oferta poate creşte. Această limită este determinată de capacităţile de producţie ale
întreprinderii care rămân nemodificate. O creştere nesemnificativă în ofertă se poate
obţine printr-o utilizare intensivă a capacităţilor de producţie.

◼ Perioadă lungă – se caracterizează printr-o ofertă elastică datorită posibilităţilor firmelor

de a se adapta la condiţiile pieţei. Firmele existente se pot extinde, iar altele noi pot intra
pe piaţă. Pe termen lung se modifică programele de producţie şi de investiţii.

2. Excesul de capacitate şi stocurile nevândute - oferta va fi cu atât mai elastică, cu cât excesul
de capacitate şi nivelul stocurilor nevândute sunt mai mari.

3. Gradul de mobilitate a resurselor economice. Eterogenitate a muncii şi capitalului limitează

mobilitatea resurselor şi prin urmare oferta devine inelastică şi invers.