Echilibrul pietei

Echilibrul pietei este denumit n economie situatia de pe o piat, n care pretul unui bun economic conduce la o egalitate ntre cantitatea cerut si cantitatea oferit. Pretul este denumit pre de echilibru, iar cantitatea este denumit cantitate de echilibru. Cu ct exist mai multi ofertanti cu att pretul este mai mare si cu ct exist mai putini ofertanti, cu att pretul este mai mic. Astfel piata se regularizeaz si se formeaz echilibrul. Crearea echilibrului este un element central al teoriei neoclasice si al teoriei echilibrului general. Explicatii: P=Pret p*=Pret de echilibru Q=Cantitate q*=Cantitate de echilibru RC=Renta consumatorului RP=Renta productorului D=Cerere S=Ofert

Teoria echilibrului general porneste de la mai multe supozitii care trebuie ndeplinite pentru crearea unui pret de echilibru. Aceste supozitii nu se pot ndeplini strict, deoarece rar exist pret de echilibru n realitate. ntr-o piat perfect, nsemnnd o piat cu multi ofertan i mici, rationali, dar si cu consumatori, pretul pietei neputnd s-i influenteze pe nici unul, se formeaz un pret de echilibru. Aceast supozitie este fundamental teoriei pretului de echilibru, asa cum ea se pred n cursurile introductive de economie. n multe piete reale aceast supozitie nu poate fi aplicat, deoarece anumiti cumprtori sau vnztori au suficient de mult putere pe piat, pentru a modifica pretul dup bunul plac. n astfel de situatii modelul simplu al pretului de echilibru este insuficient si necesit alte cercetri. n continuare se presupune c nu exist costuri de tranzactie, situatie care n realitate este rar ntlnit. Costurile de tranzactie desemneaz acele costuri care apar pe lng pretul actual de cumprare, costuri pentru transport de exemplu. n multe cazuri acest model este utilizabil ca si o prim aproximare a dezvoltrii pietei. Economia general dedic mult atentie n cazul funcionrii deficitare a pieei , n cazul n care resursele limitate nu sunt distribuite optimal. De exemplu dac un monopolist cere permanent preturi excesive, aceasta va duce la micsorarea cantittii oferite. n astfel de cazuri economistii ncearc s gseasc reguli care ar trebui s duc la evitarea sau cel putin la atenuarea functionrii deficitare a pietei si la pierderea bunstrii societtii. Statul ar putea s se implice direct prin msuri legale sau indirect prin regularizarea pietei, de exemplu n forma preturilor maximale sau a taxelor.

Va fi o situatie de echilibru intre cerere si oferta cand, la preturile pietei, toti consumatorii pot achizitiona cantitatile pe care le doresc si ofertantii reusesc sa vanda toate produsele din stoc. Pretul si cantitatea produselor ce se vor vinde pe piata va fi determinat automat ca o consecinta a formei curbelor ofertei si cererii produsului. Daca pretul este foarte mare, producatorii vor oferi mult mai multe produse decat cererea consumatorilor si vor ramane astfel cu excedente, cantitati ce nu se pot vinde, astfel ca isi vor reduce productia si vor scade preturile. Din contra, daca pretul este prea mic, cantitatile cerute vor fi mai mari decat cele oferite si astfel apare o situatie de lipsa pe piata. Unii consumatori vor fi dispusi sa plateasca mai multi bani pentru acest bun. Pretul si cantitatea produsa vor creste. Sa vedem aceste fenomene in exemplul pietei graului.

Daca pretul ar fi de 8 mii de pesetas la quintal, agricultorii vor produce 9 milioane de quintale, consumatorii vor cere numai 2 milioane si astfel se vor acumula 7 milioane (9 fara 2) quintale excedent. Fara nici o indoiala pretul va tinde sa scada si in sezonul urmator se va cultiva mult mai putin grau. In caz contrar, cand pretul este de 2 mii de pesetas la quintal, se vor produce 5 milioane de quintale, in timp ce cantitatea ceruta este mult mai mare, de 10 milioane. Va apare un gol pe piata de produse, tendinta de crestere a preturilor si agricultorii isi vor creste productia. In cazul in care pretul ar fi de 3 mii de pesetas, cantitatile cerute si oferite ar fi identice, atat producatorii cat si consumatorii vor fi satisfacuti si nu ar exista nici un motiv in schimbarea cantitatilor produse si nici a pretului. Imaginea arata cum punctul de echilibru, E, apare la intretaierea curbelor ofertei si cererii, adica in punctul in care cererea este egala cu oferta.

Elasticitatea cererii si a ofertei in functie cu pretul

Analiznd factorii de influen ai cererii s-a artat c atunci cnd preul unui bun sau serviciu scade, cantitatea cerut crete. De asemenea, cererea crete atunci cnd venitul indivizilor crete, cnd preul produselor substituibile crete sau cnd preul produselor complementare se reduce. Astfel, n capitolul anterior s-a analizat direcia de modificare a cantitii cerute, dar nu i mrimea acestei modificri. Pentru a analiza sensibilitatea cererii la modificarea unuia dintre factorii si de influen se utilizeaz conceptul de elasticitate a cererii. n termenii cei mai generali, elasticitatea reprezint msura n care o variabil oarecare rspunde la modificarea unei alte variabile. Particulariznd, elasticitatea cererii exprim msura n care cantitatea cerut se modific n funcie de modificarea unuia dintre factorii si de influen. Coeficientul de elasticitate a cererii se determin ca raport ntre modificarea procentual a cantitii cerute i modificarea procentual a unui factor de influen a cererii. Elasticitatea cererii n funcie de pre exprim modificarea cantitii cerute determinat de modificarea preului. Coeficientul de elasticitate a cererii n funcie de pre se determin raportnd modificarea procentual a cantitii cerute la modificarea procentual a preului: Q Q% Q0 Q p0 Ecp = = = p% p p Q0 p0 unde, Q % - modificarea procentual a cantitii cerute p% - modificarea procentual a preului (P0, Q0) punctul de pe curba cererii n care se calculeaz elasticitatea Pentru exemplificare, s presupunem c o cretere a preului de la 200.000 lei la 220.000 lei determin o reducere a cantitii cerute de la 10 buci la 8 buci pe lun. n aceste condiii:
Q - (1/panta tangentei la curba cererii) P

P% = (220.000 200.000) / 200.000 100 = 10%

Ecp = 20% =2 10%

Q % = (10 8) / 10 100 = 20%

n acest exemplu, un coeficient de elasticitate a cererii n funcie de pre egal cu 2, arat c modificarea cantitii cerute este de dou ori mai mare dect modificarea preului. Datorit relaiei inverse dintre pre i cantitatea cerut, modificarea procentual a cantitii cerute va avea ntotdeauna un semn opus modificrii procentuale a preului (cu excepia bunurilor de tip Giffen). n acest exemplu, modificarea procentual a preului este de + 10% (reflectnd o cretere), n timp ce modificarea procentual a cantitii cerute este de 20% (reflectnd o scdere). Din acest motiv valoarea coeficientului de elasticitate al cererii n

funcie de pre este un numr negativ. Deoarece pentru intensitatea corelaiei este important doar valoarea absolut a coeficientului, nu i semnul acestuia, de regul se ia n considerare valoarea n modul.

Msurarea elasticitii cererii n funcie de pre utiliznd metoda punctului de mijloc (arc-elasticitatea) Atunci cnd se determin elaticitatea cererii n funcie de pre ntre dou puncte(A,B) de pe curba cererii, este posibil ca elasticitatea din punctul A n punctul B s fie diferit de elasticitatea din punctul B n punctul A. De exemplu, se consider dou puncte de pe curba cererii: Punctul A: P = 5 u.m.; Q = 1200 buci Punctul B: P = 7 u.m.; Q = 800 buci Dac ne deplasm din punctul A n punctul B, preul crete cu 40% i cantitatea cerut se reduce cu 33,33%. n aceste condiii, coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pre este 0,83 (indicnd o cerere inelastic). Dac ne deplasm din punctul B n punctul A, preul se reduce cu 28,57% i cantitatea cerut crete cu 50%. n aceste condiii coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pre este 1,75 (indicnd o cerere elastic). Pentru a elimina acest neajuns, n calcularea elasticitii se folosete metoda punctului de mijloc (arc-elasticitatea). Potrivit acestei metode, pentru calcularea modificrilor procentuale, se folosete ca numitor valoarea din mijlocul intervalului de modificare a preului i, respectiv, a cantitii (suma dintre nivelul iniial i nivelul final mprit la doi). n exemplul de mai sus, punctul de mijloc dintre punctele A i B este: P = 6 u.m.; Q = 1000 buci Potrivit metodei punctului de mijloc, dac ne deplasm din punctul A n punctul B, preul crete cu 33,33%, iar cantitatea cerut se reduce cu 40%. Dac ne deplasm din punctul B n punctul A, preul se reduce cu 33,33%, iar cantitatea cerut crete cu 40%. n ambele direcii, coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pre este 1,21. Deoarece metoda punctului de mijloc conduce la acelai rezultat indiferent de sensul modificrii, aceasta este adesea utillizat pentru calculul elasticitii cererii n funcie de pre ntre dou puncte distincte de pe curba cererii. n acest caz, coeficientul de elasticitate al cererii n funcie de pre este: Elasticitatea cererii n funcie de pre =

( Q Q ) /[(Q + Q ) / 2]
2 1 2 1

( P2 P1 )[(P2 + P1 ) / 2]

Numrtorul reprezint modificarea procentual a cantitii cerute calculat potrivit metodei punctului de mijloc, iar numitorul reprezint modificarea procentual a preului calculat potrivit metodei punctului dee mijloc. Economitii clasific curbele cererii n funcie de valorile coeficientului de elasticitate a cererii n funcie de pre. Cererea este elastic atunci cnd Ecp>1, situaie n care cantitatea cerut se modific cu un procent mai mare dect preul. Cererea este inelastic atunci cnd

Ecp<1, situaie n care cantitatea cerut se modific cu un procent mai mic dect preul. Atunci cnd Ecp=1, preul i cantitatea cerut se modific cu acelai procent, situaie n care cererea este cu elasticitatea unitar. Atunci cnd E cp= 0, cererea este perfect inelastic (rigid), situaie n care curba cererii este o linie vertical. n acest caz, indiferent de modificarea preului, cantitatea cerut rmne aceeai. Atunci cnd Ecp= , cererea este perfect elastic, situaie n care curba cererii este o linie orizontal, artnd c modificri foarte mici ale preului vor conduce la o modificare foarte mare a cantitii cerute.

Principalul factor de care depinde elasticitatea cererii pentru un bun este existena 8sau inexistena) unor bunuri substituibile. Unele produse, cum ar fi portocalele, au mai multe Pre Pre Pre

P1 P0 Q Pre

P1 P0 Cantitate Pre
Cerere perfect inelastic Cerere inelastic

P1 P0 Q1Q0 Cantitate Q1Q0 Cantitate

Cerere cu elasticitate unitar

P1 P0

P1 P0 Q1 Q0 Cantitate Q 1 Q0 Cantitate

Cerere elastic

Cerere perfect elastic

produse substituibile: mandarine, grapefruit etc. O cretere a preului la portocale i va determina pe consumatori s cumpere o cantitate mai mare din posibilii substitueni ai portocalelor i o cantitate mai mic de portocale. n cazul produselor pentru care nu exist substitueni apropiai, o cretere a preului va determina o scdere mai mic a cantitii cerute din acel produs. Cu alte cuvinte, un produs pentru care exist un numr mare de substitueni tinde s aib o cerere elastic, n timp ce un produs pentru care nu exist substitueni tinde s aib o cerere inelastic. Trebuie menionat ns c orice produs dintr-un grup de produse asemntoare va tinde s aib o cerere mai elastic, chiar dac grupul n ansamblul su are o cerere inelastic. De exemplu, sarea i zahrul sunt incluse n categoria bunuri alimentare, ns cererea pentru zahr este mai elastic dect cererea pentru sare deoarece zahrul are mai muli substitueni dect sarea (zaharin, miere etc.) Un alt factor de care depinde elasticitatea cererii este accesul la bunuri complementare. Dac un bun este un complement minor al unui bun important, cererea

pentru el tinde s fie inelastic. De exemplu, cererea pentru uleiul de motor tinde s fie inelastic, deoarece acesta este un complement al unui bun mult mai important autoturismul. De asemenea, elasticitatea cererii depinde de ponderea cheltuielii pentru un bun n bugetul unei persoane. De exemplu, cum cheltuiala pentru cumprarea scobitorilor are o pondere nensemnat n bugetul unui individ, cererea pentru scobitori este inelastic. Elasticitatea cererii depinde i de orizontul de timp. Adesea, cererea pentru un bun sau pentru un serviciu este mai puin elastic pe termen scurt dect pe termen lung. De exemplu, cantitatea cerut pentru combustibil de nclzit nu scade pe termen scurt, chiar dac preul acestuia crete. Pe termen lung, consumatorii gsesc ns metode prin care s diminueze cheltuielile cu nclzirea. Elasticitatea ofertei n funcie de pre exprim raportul modificrii procentuale a cantitii oferite dintr-un bun ca urmare a modificrii procentuale a preului su, celelalte condiii rmnnd neschimbate. Coeficientul de elasticitate a ofertei n funcie de pre se determin raportnd modificarea procentual a cantitii oferite la modificarea procentual a preului. Elasticitatea ofertei n funcie de pre =
Q% P%

unde, Q% - modificarea procentual a cantitii oferite P% - modificarea procentual a preului De exemplu, s presupunem c o cretere a preului unui pachet de cafea, de la 80000 lei la 100000 lei, determin o cretere a cantitii oferite de cafea de la 1000 pachete/zi la 1500 pachete/zi. Folosind metoda punctului de mijloc, modificarea procentual a preului este: P(%) = (100000 80000)/ 90000 = 22.22% Modificarea procentual a cantitii cerute este: Q(%) = (1500 1000)/ 1250 = 40% n aceast situaie, coeficientul de elasticitate al ofertei n funcie de pre este: 0,4/ 0,22 = 1,81 n acest exemplu, valoarea coeficientului de elasticitate al ofertei n funcie de pre, arat c o modificare a preului determin o modificare de 1,81 ori mai mare a cantitii oferite. Economitii clasific curbele ofertei n funcie de valorile coeficientului de elasticitate a ofertei n funcie de pre astfel: - ofert perfect inelastic (rigid), atunci cnd Eop = 0: indiferent de modificarea preului, cantitatea oferit rmne la acelai nivel; - ofert inelastic, atunci cnd Eop < 1: modificarea procentual a preului determin o modificare1 procentual mai mic a cantitii oferite; - ofert cu elasticitate unitar, atunci cnd E op = 1: modificarea procentual a preului determin o modificare procentual egal a cantitii oferite; - ofert elastic, atunci cnd Eop > 1: modificarea procentual a cantitii oferite este mai mare dect modificarea preului; - oferta perfect elastic, atunci cnd Eop = : la o modificare orict de mic a preului nu se mai ofer bunul respectiv.
1

Pre p1 p0

Pre p1 p0

Pre p1 p0

Cantitate

Q0 Q1

Cantitate

Q0

Q1 Cantitate

Pre p1 p0

Pre

Q0

Q1 Cantitate

Q0

Q1 Cantitate

Elasticitatea ofertei n funcie de pre depinde de flexibilitatea vnztorilor de a produce mai mult sau mai puin. De exemplu, toate bunurile prelucrate cum ar fi crile, televizoarele, autoturismele tind s aib o ofert elastic, deoarece firmele pot s-i extind capacitatea de producie pe termen lung, ca rspuns la creterea preului. Pe majoritatea pieelor, principalul factor de care depinde elasticitatea ofertei este orizontul de timp. n general, oferta este mai elastic pe termen lung dect pe termen scurt. Pe termen scurt, firmele nu por s modifice cu uurin volumul capacitilor de producie pentru a produce mai mult sau mai puin dintr-un bun. Astfel, pe termen scurt, oferta tinde s fie inelastic (cantitatea oferit nu este foarte sensibil la modificarea preului). Pe termen lung ns, firmele pot s construiasc noi fabrici sau pot s le nchid pe cele vechi. De asemenea, pe pia pot s intre noi firme, iar o parte din firmele deja existente se pot nchide. Astfel, pe termen lung, oferta tinde s devin elastic (cantitatea oferit este foarte sensibil la modificarea preului).

Bibiliografie www.google.ro Microeconimie, Editura Universitatii de Vest, Timisoara, 2008