Seminarul 6.

ECILIBRUL MACROECONOMIC: MODELUL AD-AS

1. Componente ale cererii agregate sunt:

a. achiziţiile publice;
b. transferurile;
c. cheltuielile investiţionale;
d. cheltuielile de consum;
e. impozitele;
f. exportul net.

2. Curba cererii agregate reflectă relaţia dintre:

a. nivelul preţurilor şi cheltuielile totale real efectuate în vederea cumpărării bunurilor şi
serviciilor;
b. nivelul preţurilor şi cheltuielile totale planificate a fi efectuate în vederea cumpărării bunurilor
şi serviciilor.
c. volumul PIB produs şi consumat efectiv.

3. Curba cererii agregate denotă că:

a. în cazul creşterii nivelului general al preţurilor cererea agregată scade;
b. în cazul creşterii nivelului general al preţurilor cererea agregată creşte;
c. în cazul creşterii nivelului general al preţurilor cererea agregată rămâne neschimbată;
d. la un nivel dat al nivelului general al prețurilor cererea agregată creşte.

4. Efectul Pigou explică panta negativă a cererii agregate în felul următor:

a. creşterea nivelului preţurilor – creşterea stocurilor monetare reale – creşterea cererii de monedă
– creşterea ratei dobânzii – reducerea investiţiilor – reducerea mărimii cererii agregate;
b. creşterea nivelului preţurilor – reducerea nivelului veniturilor nominale – reducerea
cheltuielilor de consum – reducerea mărimii cererii agregate;
c. reducerea nivelului preţurilor – creşterea stocurilor monetare reale – creşterea cheltuielilor de
consum – creşterea mărimii cererii agregate;
d. reducerea nivelului preţurilor – creşterea stocurilor monetare reale – creşterea importului –
creşterea mărimii cererii agregate.

5. Efectul Keynes explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. creşterea nivelului preţurilor – creşterea cererii monetare – creşterea ratei dobânzii – reducerea
investiţiilor – reducerea mărimii cererii agregate;
b. creşterea nivelului preţurilor – reducerea cererii de monedă – reducerea ratei dobânzii –
reducerea investiţiilor – reducerea mărimii cererii agregate;
c. reducerea nivelului preţurilor – reducerea cererii de monedă – reducerea ratei dobânzii –
creşterea exportului net – creşterea mărimii cererii agregate.

6. Efectul Mundell-Fleming explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. creşterea nivelului preţurilor – reducerea cheltuielilor de import – creşterea exportului net –
creşterea mărimii cererii agregate;
b. creşterea nivelului preţurilor – creşterea cererii de monedă – creşterea ratei dobânzii –
reducerea exportului net – creşterea mărimii cererii agregate;
c. creşterea nivelului preţurilor – ieftinirea relativă a bunurilor autohtone şi scumpirea celor de
import – reducerea exportului net – reducerea mărimii cererii agregate;
d. reducerea nivelului preţurilor – scumpirea relativă a bunurilor de import şi ieftinirea
bunurilor autohtone – creşterea exportului net – creşterea mărimii cererii agregate.

7. Creşterea mărimii cererii agregate în cazul reducerii nivelului general al preţurilor grafic poate
fi reprezentată ca:
a. deplasarea curbei cererii agregate la stânga;
b. deplasarea curbei cererii agregate la dreapta;
c. mişcarea de-a lungul curbei cererii agregate.

1
8. Creşterea cererii agregate în cazul factorilor non-preț grafic poate fi reprezentată ca:
a. deplasarea curbei cererii agregate la stânga;
b. deplasarea curbei cererii agregate la dreapta;
c. mişcarea de-a lungul curbei cererii agregate.

9. În tabel sunt prezentați factorii non-preţ care influenţează modificarea principalelor componente
ale cererii agregate. Completaţi tabelul prin indicarea componentei şi caracterul modificării ei
(deplasare la stânga, deplasare la dreapta)

Factorii non-preţ Componenta AD Deplasarea curbei AD

Veniturile curente ale consumatorilor cresc Consumul (C) deplasare spre dreapta
Rata dobânzii crește investiţionale (I) deplasare spre stânga.
Achizițiile publice cresc achiziţiilor publice deplasare spre dreapta
(G)
Impozitele pe profit scad investiţionale (I) deplasare spre dreapta
Veniturile agenților străini scad exportului net deplasare spre stânga.
(NX)
Anticipări optimiste privind viitoarele investiţionale (I) deplasare spre dreapta
profituri
Remitențele din străinătate scad

10. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a. nivelul general al preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b. nivelul general al preţurilor şi volumul produs al PIB;
c. volumul PIB consumat şi PIB produs;
d. nivelul general al preţurilor şi volumul planificat al PIB.

11. În modelul clasic curba ofertei agregate:

a. are o pantă pozitivă;
b. are o pantă negativă;
c. este orizontală;
d. este verticală.

12. Pe termen lung, curba ofertei agregate este verticală deoarece:

a. guvernul reglementează activitatea economică prin politica fiscală şi cea monetară;
b. perfecţionarea tehnologiilor sporeşte posibilităţile de producţie ale economiei;
c. factorii de producție sunt utilizați parțial și prețurile la bunurile finale și factorii de producție
sunt fixe sau se modifică neproporțional;
d. factorii de producţie sunt utilizaţi pe deplin şi prețurile la bunurile finale și factorii de
producție se modifică în mod proporțional.

13. Curba ofertei agregate pe termen lung se deplasează la dreapta, dacă:

a. se reduce nivelul general al preţurilor;
b. creşte numărul lucrătorilor angajați;
c. are loc perfecţionarea tehnologiilor;
d. guvernul promovează o politică de stabilizare.

14. În corespundere cu modelul keynesist cu prețuri fixe, curba ofertei agregate:

a. posedă o pantă pozitivă;
b. posedă o pantă negativă;
c. este orizontală;
d. este verticală.

15. Curba ofertei agregate pe termen scurt este orizontală deoarece:

a. un nivel mai înalt al preţurilor determină un nivel mai înalt al ratei dobânzii;
b. preţurile rigide împiedică fluctuaţia nivelului ocupării;
c. există resurse neutilizate şi majorarea cererii poate fi satisfăcută fără presiune asupra preţurilor.

2
16. Segmentul intermediar pe curba ofertei agregate:
a. posedă o înclinaţie pozitivă;
b. posedă o înclinaţie negativă;
c. este vertical;
d. este orizontal.

17. Pe termen scurt oferta agregată este determinată, în primul rând, de:
a. mărimea cererii agregate;
b. stocul de muncă;
c. stocul de capital;
d. tehnologia aplicată.

18. Oferta agregată se deplasează spre stânga dacă, ceteris paribus:

a. scad prețurile la factorii de producție;
b. productivitatea muncii crește;
c. salariile în economie scad;
d. prețul energiei crește.

19. Influenţa modificării cererii agregate asupra echilibrului macroeconomic. Pe grafic sunt
prezentate 6 curbe ale cererii agregate şi o curbă a ofertei agregate:
P
AS
AD6
AD5

AD4
AD1 AD2 AD3

Determinaţi:
– Dinamica cererii agregate dacă curba cererii se schimbă, consecutiv, din poziţia 1 în poziţia 6.
AD crește sau scade?
– Cum va influenţa PIB real şi nivelul preţurilor deplasarea curbei AD din poziţia AD 1în poziţia
AD2?
– Cum va influenţa PIB real şi nivelul preţurilor deplasarea curbei AD din poziţia AD 3 în poziţia
AD4?
– Cum va influenţa PIB real şi nivelul preţurilor deplasarea curbei AD din poziţia AD 5 în poziţia
AD6?
– Dacă curba AD se va deplasa la stânga, cum aceasta va influenţa dinamica PIB şi nivelul
preţurilor pe totalitatea segmentelor curbei AS?

20. Influenţa modificării ofertei agregate asupra echilibrului macroeconomic. Pe grafic sunt
reprezentate 3 curbe ale cererii agregate şi 2 curbe ale ofertei agregate:

3
 P
AS1 AS2

AD3

AD2
AD1

Determinaţi:
– Cum se va schimba oferta agregată dacă curba AS se va deplasa la dreapta (din poziţia AS 1 în
AS2)?
– Cum deplasarea curbei AS va influenţa nivelul preţurilor şi volumul real al PIB pentru fiecare
nivel al cererii agregate (AD1, AD2, AD3)?
– Dacă curba AS2 se deplasează în poziţia AS1, cum se vor modifica: a) oferta agregată în
ansamblu, b) nivelul general al preţurilor, c) volumul PIB real la fiecare nivel al cererii agregate
(AD1, AD2, AD3)?

21. Problemă. În tabel sunt reprezentate date cu privire la oferta agregată:

Nivelul preţurilor AS
250 2000
225 2000
200 1900
175 1700
150 1400
125 1000
125 500
125 0
Determinaţi:
– În ce limite se va modifica PIB real pe segmentul keynesist al curbei ofertei agregate?
– În ce limite se vor modifica preţurile şi PIB real pe segmentul clasic al curbei ofertei agregate?
– În ce limite se va modifica PIB real pe segmentul intermediar al curbei ofertei agregate?

În tabel sunt reprezentate 3 curbe ale cererii agregate:

Nivelul preţurilor AD1 AD2 AD3

250 1400 1900 400
225 1500 2000 500
200 1600 2100 600
175 1700 2200 700
150 1800 2300 800
125 1900 2400 900
100 2000 2500 1000

Determinaţi volumul de echilibru al PIB şi nivelul de echilibru al preţurilor pentru fiecare curbă a cererii
agregate.

22. Problemă. PIB potenţial = 4000 mld u.m. Ecuaţia cererii, iniţial era AD = 4510-300P, însă majorarea
impozitelor a deplasat curba cererii agregate în poziţia descrisă prin ecuaţia AD = 4390-300P.
Determinaţi PIB de echilibru şi nivelul preţurilor pe termen scurt şi lung.

4
1.Echilibrul macroeconomic inițial

4510-300P = 4000
4510-4000=300P
510=300P
P=510/300=1,7 mld.u.m

2. Echilibrul pe termen scurt influențat de majorarea cererii agregate

4390-300P=4390-300*1,7=3880 mld.u.m

3. Echilibrul pe termen lung influențat de majorarea cererii agregate

4390-300P=4000
4390-4000=300P
390=300P
P=390/300=1,3 mld. u.m
Raspuns : SR Pe = 1,7 u.m., Ye = 3880 mld. u.m.
LR Pe = 1,3 u.m., Ye = 4000 mld. u.m.

23. Problemă. PIB potenţial = 2000 mld. u.m. Ecuaţia cererii agregate iniţial era 2480-200P, însă
majorarea achiziţiilor publice a determinat modificarea ei la nivelul Y=2560-200P. Determinaţi PIB
de echilibru şi nivelul preţurilor pe termen scurt şi lung.

24. Problemă. O economie ipotetică se caracterizează prin următoarele valori ale cererii şi ofertei
agregate:

Nivelul AD AS pe termen
preţurilor scurt
90 450 350
100 400 400
110 350 450
120 300 500
130 250 550
140 200 600
Determinaţi:
– Valorile de echilibru (Pe, Ye ) pe termen scurt.
– Dacă PIB potenţial al acestei economii este de 500 mlrd u.m., care va fi tipul şi mărimea decalajului
dintre PIB potențial și PIB efectiv? Va fi el un decalaj recesionist sau inflaționist?

25. Dacă PIB efectiv este mai mic decât PIB potențial, atunci în economie există:
a. decalaj recesionist;
b. decalaj inflaționist;
c. echilibru economic general.

26. Dacă PIB efectiv este mai mare decât PIB potențial, atunci în economie există:
a. decalaj recesionist;
b. decalaj inflaționist;
c. echilibru economic general.

27. Ce înseamnă șocuri economice și ce tipuri de șocuri cunoșteți?

Soc economic- semnifică modificări rapide și neașteptate din partea cererii sau a ofertei. Şocurile sunt
pozitive în cazul când are loc o creştere masivă a cererii sau ofertei agregate şi negative, dacă cererea sau
oferta agregată scad masiv

5
28. Cum credeți, ce efecte asupra cererii și ofertei agregate din R. Moldova are șocul generat de
pandemia coronavirus?

29. Informație asupra șocului petrolier din 2020

Era evident, de la bun început, pe 20 aprilie, că piața petrolului va avea mari probleme. Până la
ora 7 a.m. la New York, prețul unui contract-futures cheie – West Texas Intermediate cu livrarea în mai –
era deja în scădere cu 28%, până la 13,07 dolari barilul. La 10 p.m. în Shenzhen - ora 10 la New York
prețul era de 11 dolari, cel mai scăzut de la criza financiară asiatică din anii ’90, cel mai mic de la crizele
petroliere din anii ’70. Cea mai importantă marfă din lume a închis ziua de tranzacționare la un preț de
minus 37,63 dolari - atât trebuia să plătești pe cineva ca să-ți ia un baril de petrol. Această zi a marcat
punctul culminant al celei mai devastatoare crize a pieței petrolului dintr-o generație, rezultatul cererii în
scădere, pe fondul încercărilor de a gestiona pandemia coronavirusului. Pentru industria petrolului, a fost
un moment simbolic: combustibilul fosil care a ajutat la construirea lumii moderne, atât de apreciat,
cunoscut sub numele de „aurul negru”, acum nu mai era un activ, ci o datorie.
În acel sfârșit de săptămână, țările producătoare conduse de Arabia Saudită și Rusia și-au finalizat
răspunsul la criză: un acord pentru a reduce producția cu 9,7 milioane de barili pe zi, reprezentând o
zecime din producția globală. Nu suficient.
Impactul economic al coronavirusului a distrus mai întâi cererea, deoarece a închis fabricile și i-a
ținut pe șoferi acasă. Apoi, depozitele au început să se umple și comercianții au apelat la uriașele
petroliere pentru a stoca țițeiul, în speranța unor prețuri mai bune. Prețurile de transport sunt la niveluri
stratosferice, deoarece industria rămâne fără petroliere, un semn al distorsiunilor profunde ale pieței.

https://www.descopera.ro/dnews/19599137-inceputul-sfarsitului-cele-20-de-minute-care-au-aruncat-in-
aer-piata-mondiala-a-petrolului-in-anul-2020