Seminarul 6.

ECHILIBRUL MACROECONOMIC: MODELUL AD-AS

1. Produsul Intern Brut exprimă:

a. cererea agregată într-o economie
b. oferta agregată într-o economie
c. veniturile obţinute într-o economie în decursul anului
d. toate răspunsurile sunt corecte

2. Component al cererii agregate nu sunt:

a. achiziţiile publice d. impozitele
b. cheltuielile investiţionale e. exportul net
c. cheltuielile de consum

3. Ponderea cea mai mare în cererea agregată a ţării o ocupă:

a. cheltuielile de consum c. achiziţiile publice
b. cheltuielile investiţionale d. exportul net

4. Curba cererii agregate reflectă raportul dintre:

a. nivelul preţurilor şi cheltuielilor totale reale efectuate în vederea cumpărării bunurilor şi serviciilor
b. nivelul preţurilor şi a PIB produs
c. nivelul preţurilor şi cheltuielile totale care sunt planificate a fi efectuate în vederea cumpărării bunurilor şi
serviciilor
d. volumul PIB produs şi consumat

5. Curba cererii agregate denotă că:

a. în cazul creşterii preţurilor cererea agregată scade
b. în cazul reducerii preţurilor PIB real scade
c. la fiecare nivel de preţ există volum diferit al PIB real
d. în cazul creşterii preţurilor PIB real creşte

6. Efectul Pigou explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. creşterea nivelului preţurilor – creşterea stocurilor monetare reale - creşterea cererii de monedă – creşterea
ratei dobânzii – reducerea investiţiilor – reducerea mărimii cererii agregate
b. creşterea nivelului preţurilor – reducerea nivelului venitului – reducerea cheltuielilor de consum – reducerea
mărimii cererii agregate
c. reducerea nivelului preţurilor – creşterea stocurilor monetare reale – creşterea cheltuielilor de consum –
creşterea mărimii cererii agregate
d. reducerea nivelului preţurilor – creşterea stocurilor monetare reale – creşterea cheltuielilor de consum a
bunurilor de import – creşterea importului – creşterea mărimii cererii agregate

7. Efectul Keynes explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. creşterea nivelului preţurilor – creşterea stocurilor monetare reale – creşterea cererii monetare – creşterea
ratei dobânzii – reducerea investiţiilor – reducerea mărimii cererii agregate
b. reducerea nivelului preţurilor – reducerea cererii de monedă – reducerea ratei dobânzii – creşterea investiţiilor
– creşterea mărimii cererii agregate
c. creşterea nivelului preţurilor – reducerea stocurilor monetare reale – reducerea cererii de monedă –
reducerea ratei dobânzii – reducerea investiţiilor – reducerea mărimii cererii agregate
d. reducerea nivelului preţurilor – reducerea cererii de monedă – reducerea ratei dobânzii – reducerea cursului
unităţii monetare – creşterea exportului net – creşterea mărimii cererii agregate

8. Efectul Mundell-Fleming explică panta negativă a curbei cererii agregate în felul următor:
a. reducerea nivelului preţurilor – creşterea stocurilor monetare reale – reducerea cheltuielilor de import –
creşterea exportului net – creşterea mărimii cererii agregate
b. creşterea nivelului preţurilor – creşterea cererii de monedă – creşterea ratei dobânzii – reducerea cursului
unităţii monetare – reducerea exportului net – reducerea mărimii cererii agregate
c. creşterea nivelului preţurilor – reducerea cursului unităţii monetare – ieftinirea relativă a bunurilor autohtone şi
scumpirea celor de import – reducerea exportului net – reducerea mărimii cererii agregate
d. reducerea nivelului preţurilor – scumpirea relativă a bunurilor de import şi ieftinirea bunurilor autohtone –
creşterea exportului net – creşterea mărimii cererii agregate

9. Creşterea mărimii cererii agregate în cazul reducerii nivelului preţurilor grafic poate fi reprezentată ca:
a. deplasarea curbei cererii agregate la stânga
b. deplasarea curbei cererii agregate la dreapta
c. mişcarea de-a lungul curbei cererii agregate
d. modificarea pantei curbei cererii agregate

10. Creşterea cererii agregate în cazul nivelului dat al preţurilor grafic poate fi reprezentată ca:
a. deplasarea curbei cererii agregate la stânga
b. deplasarea curbei cererii agregate la dreapta
c. mişcarea de-a lungul curbei cererii agregate
d. modificarea pantei curbei cererii agregate

11. În ce direcţie se vor modifica cheltuielile de consum ale menajelor?

1
 a. bogăţia posedată scade e. creşterea impozitelor pe venit
b. venitul curent creşte f. creşterea transferturilor sociale
c. anticiparea creşterii veniturilor g. creşterea gradului de îndatorare a consumatorilor
d. anticiparea creşterii preţurilor

12. În ce direcţie se vor modifica cheltuielile investiţionale ale firmelor?

a. anticipări pesimiste e. creşterea subvenţiilor
b. creşterea ratei dobânzii f. existenţa capacităţilor de producţie
c. majorarea profitului curent neutilizate
d. creşterea impozitului pe profit

13. Dacă cheltuielile publice se reduc, atunci:

a. se reduce cererea agregată c. cererea agregată creşte
b. se reduce oferta agregată d. oferta agregată creşte

14. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

e. nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB
f. nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB
g. volumul PIB consumat şi PIB produs
h. nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB

15. În modelul clasic curba ofertei agregate:

a. are o pantă pozitivă c. este orizontală
b. are o pantă negativă d. este verticală

16. Curba ofertei agregate pe termen lung se deplasează la dreapta, dacă:

a. se reduce nivelul preţurilor c. are loc perfecţionarea tehnologiilor
b. creşte nivelul ocupării d. guvernul promovează o politică de stabilizare

17. Se consideră, că modelul clasic este utilizat, preponderent, în cazul:

a. recesiunilor economice
b. relansărilor economice
c. pe termen scurt
d. pe termen lung

18. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate

a. posedă o pantă pozitivă c. este orizontală
b. posedă o pantă negativă d. este verticală

19. Pe termen scurt oferta agregată este determinată, în primul rând, de:
a. mărimea cererii agregate c. stocul de capital
b. stocul de muncă d. nivelul tehnologic

20. Cererea agregată va creşte, iar oferta agregată se va reduce, dacă creşte:
a. impozitul pe profit c. nivelul veniturilor
b. mărimea salariilor d. rata dobânzii

21. Şi cererea agregată, şi oferta agregată cresc, dacă se majorează:

a. nivelul preţurilor c. subvenţiile
b. nivelul îndemnizaţiilor de şomaj d. toate răspunsurile sunt corecte

22. Economia este dezechilibrată şi curba cererii agregate intersectează curba ofertei agregate pe:
1) sectorul keynesist; 2) sectorul clasic; 3) sectorul intermediar.
În procesul de ajustare la echilibru vor avea loc:
a. modificarea mărimii cererii şi ofertei agregate la un nivel constant al preţurilor;
b. modificarea mărimii ofertei agregate la un nivel constant al preţurilor şi cererii agregate;
c. modificarea mărimii cererii agregate la un nivel constant al preţurilor şi ofertei agregate;
d. modificarea preţurilor la un nivel constant al cererii şi ofertei agregate;
e. modificarea nivelului preţurilor şi a cererii agregate la un nivel constant al ofertei agregate;
f. modificarea nivelului preţurilor, a cererii şi ofertei agregate.

23. Problemă. Ecuaţia cererii agregate prezintă Y = 800 – 200P. PIB potenţial este egal cu 600 mlrd u.m. În cazul
când nivelul preţurilor în economie va alcătui 1,2, pe termen lung se poate anticipa că nivelul preţurilor:
a. va avea tendinţă spre creştere c. nu se va schimba
b. va avea tendinţă spre reducere d. este dificil de efectuat careva anticipări

24. Problemă. Ecuaţia cererii agregate reprezintă Y = 3000 – 200P. PIB potenţial este egal cu 2600 mlrd um. Dacă nivelul
preţurilor în economie va alcătui 1,8, pe termen lung se poate anticipa că nivelul preţurilor:
a. va avea tendinţă spre creştere c. nu se va schimba
b. va avea tendinţă spre reducere d. este dificil de efectuat careva anticipări

2
 25. Cauză a şocului negativ a cererii agregate poate fi:
a. reducerea impozitelor c. reducerea ratei dobânzii
b. reducerea masei monetare d. lipseşte răspuns corect

26. Problemă. O economie ipotetică se caracterizează prin următoarele valori ale cererii şi ofertei agregate:

Nivelul PIB real PIB real oferit

preţurilor curent pe termen
scurt
90 450 350
100 400 400
110 350 450
120 300 500
130 250 550
140 200 600

a. Reprezentaţi grafic curbele cererii şi ofertei agregate pe termen scurt;

b. Care sunt valorile de echilibru pe termen scurt ale PIB real şi ale nivelului preţurilor?
c. Dacă PIB real potenţial al acestei economii este de 500 mlrd.u.m., reprezentaţi grafic curba ofertei agregate pe
termen lung pe graficul pe care aţi reprezentat curbele agregate pe termen scurt. Caracterizaţi tipul şi mărimea
decalajului din economie.

27. În ce caz din situaţii avem echilibru macroeconomic, decalaj recensionist şi decalaj inflaţionist.
P SLAS P SLAS
SRAS SRAS

AD AD

P
SLAS P SLAS
SRAS SRAS
AD

AD

28. Cauză a şocului negativ al ofertei agregate poate fi:

a. creşterea bruscă a preţurilor la petrol şi gaz natural
b. presiunile sindicatelor în perioada încheierii contractelor colective
c. calamităţile naturale
d. toate răspunsurile sunt corecte

29. Tabelul următor pune în evidență efectele modificărilor determinate de diferiți factori asupra cererii, ofertei
agregate, nivelul de echilibru al PIB și respectiv, prețurilor. Completați spațiile libere, folosind pentru primele două
coloane fie ”deplasare de-a lungul curbei”, fie ”deplasare a întregii curbe”, iar pentru ultimele două coloane, fie
”+”, fie ”-”.
Nivel de echilibru Nivelul
Factori de influență Curba AD Curba AS al PIB real prețurilor
O creștere substanțială a prețului
petrolului
O creștere a consumului generată de
majorarea salariilor de către guvern
O reducere a cheltuielilor de investiții,
determinată de o diminuare a încrederii în
mediul de afaceri
O creștere a productivității muncii
O creștere a cererii pentru exporturi
Pandemia COVID 19
Intensificarea comerțului on-line

3
4