Seminarul 4.

PIAŢA MUNCII ŞI ŞOMAJUL

1. Cererea la braţele de muncă vine din partea:

a. celor care caută un loc de muncă;
b. celor care angajează forţa de muncă.

2. O creştere a nivelului salariului real va determina:

a. creşterea cererii de muncă;
b. reducerea cererii de muncă;
c. menţinerea cererii de muncă.

3. Menţionaţi deplasările curbei cererii la braţele de muncă pentru următorii factori de influenţă:
a. scăderea cererii la bunuri;
b. scăderea preţului factorului substituibil capital;
c. aflarea economiei în faza relansării economice.

4. Oferta braţelor de muncă se exprimă prin:

a. populaţia totală;
b. populaţia în vârstă de muncă;
c. populaţie activă;
d. numărul locurilor de muncă.

5. O creştere a nivelului salariului real va determina:

a. creşterea ofertei forţei de muncă;
b. reducerea ofertei forţei de muncă;
c. menţinerea ofertei forţei de muncă.

6. Menţionaţi deplasările curbei ofertei braţelor de muncă pentru următorii factori de influenţă:
a. emigrarea masivă din ţară;
b. imigrarea masivă în ţară;
c. creşterea posibilităţilor de obţinere a unor venituri alternative;
d. reducerea nivelului de protecţie socială în urma promovării unei politici de austeritate
bugetară.

7. Ce reprezintă salariul nominal, real şi minimal ? În care din situaţiile de mai jos are loc o
creştere a salariului real ?
a. când salariul nominal creşte, iar preţurile rămân constante;
b. când salariul nominal creşte mai repede decât preţurile;
c. când salariul nominal creşte iar preţurile scad;
d. când salariul nominal este constant iar preţurile cresc;
e. când salariul nominal este constant iar preţurile scad;
f. când salariul nominal scade iar preţurile sunt constante;
g. când salariul nominal scade mai repede decât preţurile;
h. când salariul nominal scade mai încet decât preţurile.

8. Într-o perioadă de timp atât preţurile cât şi salariile nominale se dublează. În aceste condiţii
salariile reale:
a. cresc de 4 ori;
b. se dublează;
c. nu se modifică.

9. Când salariul nominal creşte cu 15% în condiţiile în care preţurile de consum cresc cu 25%,
salariul real scade cu:
a. 8%;
b. 10%;
c. 20%;
d. 6%.

10. Şomajul este rezultatul:

1
 a. creşterii ofertei forţei de muncă;
b. reducerii cererii la forţa de muncă;
c. excesului ofertei forţei de muncă faţă de cererea la ele;
d. cataclismelor naturale.

11. Identificaţi pentru fiecare caz tipul de şomaj (fricţional, structural, ciclic):
a. un muncitor îşi pierde locul de muncă într-o perioadă de recesiune;
b. soţia renunţă de la locul de muncă deoarece familia trebuie să se mute în altă localitate;
c. cererea la bomboanele autohtone este mică, piaţa fiind invadată de bomboanele ucrainene,
mai ieftine şi într-un asortiment mai larg;
d. firma a trecut printr-un proces de retehnologizare profundă.

12. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:

a. existenţa şomajului fricţional şi structural;
b. existenţa şomajului ciclic;
c. lipsa totală a şomajului;
d. nici un răspuns corect.

13. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a. raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b. raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c. raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

14. Sarcină analitică obligatorie: Forța de muncă n R. Moldova: ocuparea și șomajul. Sursa:
https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Forta_de_munca/AFM_2019_rom.pdf ,
pp.17,20,32,36 din lucrare

15. Problemă. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 24 mil locuitori, din care 25%
reprezintă persoane inactive. Populaţia ocupată alcătuieşte 15 mil persoane. Să se calculeze:

– Numărul celor inactivi;

– Numărul şomerilor.
– Rata şomajului efectiv.
– Gradul de ocupare.

16. Problemă. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil persoane, iar numărul şomerilor 10 mil
persoane. După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil persoane au fost eliberate, iar 1 mil şomeri
au încetat să caute un loc de muncă. Să se determine:
– Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
– Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1 lună;
– Numărul şomerilor peste 1 lună;
– Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

17. Explicaţi afirmaţia: „Şomajul nu loveşte doar în indivizi. Peste o anumită limită el
subminează întreaga societate”.

18. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:

a. modificarea preţurilor şi modificarea PIB efectiv;
b. modificarea preţurilor şi modificarea nivelului şomajului fricţional;
c. modificarea investiţiilor şi modificarea nivelului şomajului structural;
d. modificarea PIB efectiv față de cel potențial şi modificarea nivelului şomajului ciclic.

19. Problemă. Rata naturală a şomajului este 6%, iar rata şomajului efectiv 10%. Determinaţi:
– Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomaj este 2;
– Pierderile provocate de şomajul ciclic dacă PIB efectiv a constituit 600 mln u.m.

2
20. Problemă. PIB efectiv a alcătuit 920 mlrd u.m., PIB potenţial 1000 mlrd u.m. Calculaţi rata
şomajului efectiv pentru condiţiile când rata naturală a şomajului este de 6% şi coeficientul Okun este
2.

21. Ce măsură poate fi aplicate pentru optimizarea şomajului fricțional ?

a. ameliorarea condiţiilor de muncă;
b. creşterea transparenţei pieţei muncii;
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
d. creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

22. Ce măsură poate fi aplicate pentru optimizarea şomajului structural ?

a. ameliorarea condiţiilor de muncă;
b. creşterea transparenţei pieţei muncii;
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
d. creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

23. Explicați măsurile de reducere a șomajului ciclic în abordare clasică și keynesistă.

24. Cum poate fi interpretată remarca lui J. Ruef: „Ajutorul de şomaj este cauza fenomenului
şomaj” ? Care din următoarele afirmaţii cu privire la indemnizaţia de şomaj sunt corecte ?
a. o primeşte orice persoană care nu lucrează;
b. este acordată o singură dată;
c. este mai mică decât salariul plătit anterior;
d. este acordată pe perioade stabilite prin acordul dintre şomer şi administraţia firmei care l-a
disponibilizat;
e. se plăteşte pe o perioadă limitată, reglementată legislativ;
f. mărimea ei diferă pe ţări şi perioade;
g. mărimea ei este identică pentru toate ţările.